Simina Tănăsescu, prima femeie aleasă președinte al Curții Constituționale a României
Curtea Constituțională a României (CCR) are, pentru prima dată de la înființarea sa în 1992, o femeie în fruntea instituției. Simina Tănăsescu a fost aleasă, duminică, 13 iulie, în funcția de președinte al CCR, pentru un mandat de trei ani, în urma unui vot secret în cadrul plenului Curții.
Simina Tănăsescu, în vârstă de 56 de ani, este profesor universitar de drept constituțional și european la Universitatea din București și a fost numită judecător la CCR în 2019 de fostul președinte Klaus Iohannis. Alegerea sa în fruntea celei mai înalte instanțe de control constituțional din țară marchează un moment istoric pentru justiția românească.
Aleasă cu majoritate de voturi
CCR a anunțat oficial că Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți. Alegerea a venit la doar câteva zile după ce noii membri ai Curții – Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș – și-au depus jurământul la Palatul Cotroceni, completând componența de nouă membri a CCR.
Conform surselor citate de Hotnews și G4Media, inițial, se vehiculau ca favorite pentru această funcție judecătoarele Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei, susținute, se pare, de președintele României, Nicușor Dan, respectiv de premierul Ilie Bolojan. Alegerea Simonei Tănăsescu reflectă însă o majoritate solidă în interiorul CCR în favoarea unei abordări mai reformiste.
Parcurs academic și profesional remarcabil
Simina Tănăsescu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București în 1991, iar în 1997 și-a susținut doctoratul în Franța, la Universitatea „Aix-Marseille III”, obținând distincția „foarte bine cu felicitările juriului”.
Cariera sa academică include funcții de profesor invitat la universități din Europa și America Latină, precum și implicarea în numeroase proiecte naționale și internaționale în domeniul dreptului constituțional și european. A reprezentat România în structuri europene importante, precum Agenția pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei.
A fost, de asemenea, membră în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al societății civile (2009–2011), consilier prezidențial în mandatul lui Klaus Iohannis și a fost decorată de Republica Franceză cu Legiunea de Onoareși Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler.
Controverse în trecut
În 2018, Tănăsescu a fost implicată într-un scandal care a dus la demisia sa din funcția de consilier prezidențial, după ce judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a acuzat-o că ar fi făcut presiuni privind revocarea sa. Administrația Prezidențială a clarificat la vremea respectivă că Tănăsescu a participat la acea întâlnire în nume personal, nu în calitate oficială.
Ulterior, în 2019, Tănăsescu a fost numită la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani, încheindu-se astfel și controversa legată de episodul din 2018.
O voce reformistă în cadrul CCR
Simina Tănăsescu a fost considerată constant o voce moderată, dar reformistă în cadrul CCR. Ea s-a numărat printre judecătorii care, în 2021, au exprimat opinii separate în cazul MCV și al desființării Secției speciale, dar și în dosare legate de urbanism și reglementarea PUZ-urilor, opunându-se deciziilor controversate ale Curții.
Ce urmează pentru CCR
Conform Constituției, președintele CCR este ales pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit. Curtea se înnoiește cu câte o treime din membrii săi o dată la trei ani, iar atribuțiile noului președinte includ reprezentarea instituției, coordonarea activităților plenului și gestionarea relației cu celelalte instituții ale statului.
În prezent, Curtea Constituțională este formată din:
-
Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină și Dacian Dragoș – numiți de președinte
-
Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Csaba Asztalos – numiți de Camera Deputaților
-
Laura Scântei, Cristian Deliorga și Mihai Busuioc – numiți de Senat
Ziarul de Vrancea va urmări cu interes activitatea Curții sub conducerea noului președinte, mai ales în contextul actual, în care deciziile CCR au un impact direct asupra reformelor din justiție, administrație și viața democratică a țării.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Salvamontiştii germani recuperaţi din Bucegi le-au spus colegilor lor prahoveni că nu au crezut că e posibilă o astfel de salvare în România, ci doar în Elveţia
De același autor
