Național

Scandul SIPA ia amploare

Ziarul de Vrancea
25 mai 2017 413 vizualizări

Ministrul Justiţiei a dezvăluit ieri o primă listă a persoanelor care au intrat în arhiva SIPA. Câteva nume sunt cunoscute în spaţiul public n urmează alte liste, dacă Guvernul va accepta desecretizarea lor

Fostul şef al ANI Horia Georgescu, senatorul PNL Laura Iulia Scântei dar şi ofiţerul SRI Florin Teodor Andronache sunt printre cei care au intrat în arhiva SIPA, conform listei publicate ieri de Ministerul Justiţiei.

Arhiva SIPA a fost desfiinţată în 2006. După desfiinţarea arhivei, un număr de 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spaţiilor în care a fost depozitată arhiva”. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat ulterior, la Parlament, că au existat mult mai multe vizite în arhiva SIPA, despre care va oferi mai multe detalii după ce va desecretiza alte două rapoarte în acest sens, unul dintre ele având caracter secret de stat şi este nevoie ca Guvernul să adopte o Hotărâre. „Toate cele 22 de vizite nu sunt 22, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo şi datele. Sunt mult mai multe vizite, sunt şi două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, cele două din care veţi afla mai multe informaţii şi sigur, mai multe vizite”, a afirmat ministrul. Pe de altă parte, Tudorel Toader a spus că ar fi „păcat” să fie distrusă arhiva SIPA, deoarece reprezintă un segment din istoria „mai plăcută sau mai puţin plăcută” a Justiţiei. El a susţinut că va face „un fel de CNSAS”, format din oameni care au acces la secrete de stat, pentru a restitui documentele celor de la ANP, necesare dovedirii dreptului la pensie. “Arhiva SIPA are în ea documente privind activităţile desfăşurate de către funcţionarii cu statut special, cu cei de la ANP. Oamenii ăia nu pot să-şi dovedească vechimea, să aibă pensii, punct de pensie, cum să o distrugi? E dreptul lor la pensie şi la o anumită valoare a punctului de pensie. Arhiva SIPA are a doua categorie, probabil, că eu nu am fost în ea, elemente ce ţin de viaţa privată, pe care o vom respecta şi nu le vom divulga. Are în ea probabil informaţii ce ţin de secretul de serviciu şi care intră în competenţa ministrului şi le voi desecretiza. Celelalte secrete, dacă or fi, sunt de competenţa Guvernului sau poate a CSAT dacă se duce acolo”, a explicat ministrul Justiţiei.

De câţi ofiţeri SRI e nevoie ca să schimbi un bec

Fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc a declarat ieri despre persoanele care au avut acces în 2013 la arhiva SIPA, între care şi fostul său consilier Florin Teodor Andronache, că a fost vorba despre o comisie care a trebuit să meargă pe holul din zona în care se afla această arhivă pentru a schimba un bec, neavând acces la niciun document. Social-democratul a susţinut că a fost doar o operaţiune „strict administrativă”. „Nu erau patru persoane, era o comisie constituită ca urmare a unei sesizări venite la Ministerul Justiţiei, sistemele de supraveghere video arătau că se întâmplă ceva cu sistemul de iluminat. Prin ordin de ministru s-a aprobat o comisie care să verifice acea instalaţie de iluminat. Membrii comisiei, care erau toţi cu diverse funcţii şi responsabilităţi pe zona de documente clasificate, doar aceia au intrat într-un hol din zona în care se află depozitată arhiva SIPA. Au verificat instalaţia de iluminat, au schimbat un bec şi au părăsit acea incintă constatând că toate sigiile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte. Nu au avut acces la niciun document, la absolut nimic din arhiva SIPA, a fost o operaţiune strict administrativă. Au părăsit locaţia consemnând un proces-verbal la acea chestiune”, a afirmat Robert Cazanciuc. Întrebat dacă vrea să spună că un consilier de-al lui, care a fost şi cadru activ al SRI, a intrat în acea zonă ca să schimbe un bec, fostul ministru a spus că „era o comisie care a constatat o chestiune tehnică” şi „nu ştiau dinainte despre ce este vorba”.

Documente xeroxate

Raportul Comisiei care a analizat arhiva SIPA/DGPA în 2007, înfiinţată de ministrul Tudor Chiuariu, publicat ieri de Evenimentul Zilei, arată nereguli în activitatea comisiilor similare înfiinţate de Monica Macovei, ca ministru al Justiţiei, inclusiv copierea şi distrugerea unor documente. Comisia a fost înfiinţată pentru a verifica activitatea a două comisii precedente privind SIPA/DGPA, înfiinţate de Monica Macovei, în timpul mandatului ei de ministru al Justiţiei (2004-2007). Potrivit raportului acestei a treia comisii (Chiuariu-Predoiu), publicat de Evenimentul Zilei, s-a constatat că cele două comisii anterioare nu şi-au îndeplinit sau au îndeplinit defectuos sarcinile trasate prin ordinele de ministru ale Monicăi Macovei, încălcând şi alte reglementări de la acea vreme. De exemplu, notează raportul Chiuariu-Predoiu, prima comisie trebuia să predea, cu avizul CSAT, arhivele şi documentele preluate din SIPA către Arhivele Naţionale şi către alte instituţii din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, în schimb ea a făcut doar o inventariere a arhivei operaţionale. În 2007, tot Monica Macovei a înfiinţat o a doua comisie, formată din doar doi membri (faţă de prima, mult mai numeroasă), respectiv judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul Paul Dumitru. Raportul Chiuariu-Predoiu critică şi activitatea acestei comisii.

Comisia consideră că numărul redus de membri, doar doi, a făcut imposibilă respectarea termenului stabilit, volumul arhivei fiind prea mare.

Astfel, comisia Chiuariu-Predoiu a descoperit că aceleaşi documente apar în dosare diferite, în foarte multe cazuri exemplarele 1 şi 2 se repetă sau apar în dosare ori volume diferite, în copie xerox, notele au anexate o serie de adrese, sentinţe sau decizii, exemplare ale unor ziare, care sunt evidenţiate cu marker, o serie de documente nu prezintă titlu, iar numărul de înregistrare este înscris cu creionul. Se mai remarcă ştersături cu pastă corectoare, renumerotări, copieri pe suport de hârtie imprimată pe verso, unele rapoarte prezintă menţiunea "s-a făcut xerox", altele sunt fotocopii, precum şi menţiunea "nota e pe discheta nr.". Anumite documente au fost luate de către membrii primei comisii şi predate direct Monică Macovei, acuză raportul Chiariu-Predoiu. Comisia a mai cerut în 2008 şi constituirea unei noi comisii, suficient de numeroasă, pentru a finaliza procesul de desemnare a destinaţiei arhivei, cu avizul CSAT, lucru care nu s-a întâmplat în anii trecuţi.Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a decis desfiinţarea SIPA, a susţinut luni că este necesară desecretizarea tuturor documentelor privind arhiva, inclusiv a Raportului Predoiu-Chiuariu, întocmit în 2008 cu privire la acest Serviciu, pentru a se înceta "decredibilizarea" justiţiei. De asemenea, judecătorul Cristi Danileţ a anunţat ieri că îi va acţiona în instanţă pe jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au publicat raportul Chiariu-Predoiu, pentru calomnie. El susţine că nu au fost sustrase sau distruse documente, iar cele care au ajuns la Monica Macovei făceau parte din Biroul de Documente Secrete din MJ, şi nu din SIPA.

Scântei cere explicaţii ministrului Justiţiei

Senatotul PNL Iulia Scântei, membră în comisia care a redactat raportul Chiuriu-Predoiu, a declarat ieri că a constatat că unele documente din respectiva arhivă au fost copiate înainte de începerea activităţii comisiei, în iunie 2007. Întrebată dacă au fost identificate persoanele care au făcut copii după respectivele documente, Scântei a declarat că o singură persoană, care era un fost angajat SIPA, a fost audiată, iar concluziile au fost trecute în raportul comisiei. ”Au existat nişte lămuriri, au existat nişte semne de întrebare, le-am consemnat în raport. Numele său îl poate da ministrul Justiţiei, întrucât are tot accesul la angajaţii ministerului. E răspunderea ministrului Justiţiei să îi evidenţieze pe toţi cei care au fost sau au avut vreo legătură sau au fost implicaţi în activitatea aceasta de inventariere a arhivei SIPA”, a explicat Iulia Scântei. Ea a criticat scurgerea în presă a raportului comisiei, pe care o consideră un incident de securitate la nivelul Ministerului Justiţiei, şi i-a cerut lui Tudorel Toader explicaţii.

”Singurul incident de securitate pe care îl sesizez este apariţia în presă a raportului clasificat «secret de serviciu», anterior declasificării lui. Domnul ministru ar trebui să-şi continue activitatea. După ce a făcut o trecere în revistă a proceselor-verbale lăsate în cadrul ministerului la cabinetul ministrului, ar trebui să treacă acum prin corpul de control propriu şi să-şi verifice incidentele de securitate, că par să aibă incidente grave de securitate. Atunci când printr-o acţiune, chiar jurnalistică, apar în presă documente care duc la compromiterea unor informaţii clasificate, anterior derulării procedurii de declasificare, mă scuzaţi, un ministru al Justiţiei ar trebui să se sesizeze în primul rând cu privire la acest aspect. Îi cer public să ne spună şi nouă cum e posibil ca documente clasificate în timpul mandatului său să ajungă în presă. Nu am nimic cu faptul că presa a accesat nişte informaţii, problema nu e la presă, ci problema e în cadrul Ministerului Justiţiei”, a mai spus senatoarea PNL.

În replică, Toader a afirmat că Iulia Scântei ar trebui să ceară explicaţii celor care au distribuit în presă documentul clasificat cu privire la arhiva SIPA, iar dacă nu are instrumentele necesare pentru a afla detalii, se poate adresa procurorului pentru a demara o anchetă privind provenienţa acelui raport.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.