Proiectul de modificare a legilor justiției a ajuns la CSM Protecția penalilor merge înainte!
Proiectul de modificare a legilor justiției a ajuns ieri la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce alaltăseară a fost postat pe site-ul Ministerului Justiției n documentul a rămas în forma în care, potrivit specialiștilor, ar putea oferi protecție prin intermedioul politicului celor cercetați penal
Ministrul Justiției, Tudorel Toader,spune că a trimis propunerile de modificare a legilor justiției doar la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu și la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative și pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică și interpretează legea. După numeroase critici și solicitări ale magistraților, care au reclamat că nu au fost consultați și au solicitat să vadă integral proiectul de lege, invocând exigențele transparenței decizionale, proiectul a fost postat miercuri seară pe site-ul Ministerului Justiției. Ministerul invocă, în expunerea de motive care însoțește proiectul de modificare a legilor Justiției, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curții Constituționale, dar și noile ”realități și nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.
Prezentarea
”În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislației care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă și penală care au modificat competențele instanțelor și parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze și proceduri, au determinat ample reorganizări ale secțiilor și completelor instanțelor. Deși unele modificări ale legilor justiției au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuși există și alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei și dezbaterii publice”, se arată în expunerea de motive al proiectului de modificare a legilor Justiției. Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că președintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor șefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecția Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituții la Ministerul Justiției, iar ministrul Justiției poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului șef al DNA sau DIICOT informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității. Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecătorilor și procurorilor este neschimbată față de cea prezentată săptămâna trecută de către ministrul Justiției, Tudorel Toader. ”Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege. Modificarea constă în introducerea condiției ca judecătorii numiți pe funcții de conducere să nu fi fost sancționați disciplinar, condiționare care în prezent lipsește. O altă modificare prevede că președintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere ale instanței supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniștrilor, unde, de asemenea, președintele poate refuza o singură dată și motivat propunerea făcută de șeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet. Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de la trei la patru ani.
Președintele, eliminat
În ceea ce privește însă numirea șefilor principalelor parchete din România, președintele este eliminat din procedură. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ai Direcției Naționale Anticorupție, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
În prezent, legea prevede că procurorii șefi sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului justiției și cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani. La fel ca la numirea șefilor ÎCCJ, ministrul Justiției a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii șefi ai principalelor parchete.
De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiției poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului șef al DNA sau DIICOT informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecția Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituții la Ministerul Justiției, prevedere contestată de către magistrați în săptămâna scursă de la anunțarea acestor modificări. Inspectorul șef al Inspecției Judiciare și adjunctul acestuia sunt numiți de ministrul Justiției dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Şase persoane cu funcţii de conducere în ministere, poliţie, spitale sau alte instituţii publice, găsite incompatibile
De același autor
