O influentă agenție americană râde de creșterea economică a României
“De câte ori trebuie să ne spargem capul până când vom învăța lecția?”, spune Mugur Isărescu, citat de Bloomberg
Într-o analiză publicată vineri, agenția Bloomberg face o paralelă între creșterea economică din 2017 a României și creșterea economică din 2008, care a precedat criza economică, iar autoritățile de la București au fost nevoite să solicite o asistență financiară internațională de 20 de miliarde de euro. „Ultima dată când ritmul de creștere al economiei României l-a depășit pe cel al Chinei a fost în 2008, cu puțin înaintea izbucnirii crizei financiare globale. Politicienii s-au bucurat de acel succes înainte ca statul balcanic să fie și el puternic afectat, solicitând în cele din urmă o asistență financiară de 20 de miliarde de euro (24 miliarde de dolari)”, se arată în analiza publicată vineri de Bloomberg.
Aproape 10 ani mai târziu, creșterea economică a României - de 8,8% pe trimestrul trei din 2017 - depășește din nou creșterea Chinei, ca rezultat al boom-ului determinat de consum, în urma reducerilor de taxe și a majorării salariilor în sectorul public. Alți indicatori - cum ar fi inflația și deficitul de cont curent - nu sunt la nivelurile de dinaintea crizei din 2008, dar provoacă totuși îngrijorare, notează agenția, care citează în sprijinul acestor afirmații pe președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, și pe guvernatorul Mugur Isărescu. „Această creștere economică de tip chinezesc ar trebui să-i facă pe cei care iau decizii să se gândească ce vor face în continuare. România se confruntă cu derapaje pe care piețele financiare nu le vor ignora”, a afirmat Ionuț Dumitru. „Nu suntem împotriva stimulării consumului sau a majorării salariilor, dar trebuie să acordăm atenție dozajului - cât de mult poți accelera fără să frânezi brusc. De câte ori trebuie să ne spargem capul până când vom învăța lecția?”, se întreabă guvernatorul Mugur Isărescu, potrivit Bloomberg.
Invocând părerile analiștilor, agenția arată că dezechilibrele de astăzi nu sunt fără însemnătate: deficitul bugetar se mărește peste limita UE, cererea consumatorilor majorează importurile și deficitul de cont curent, iar prețurile de consum cresc după o perioadă de deflație. Totodată, randamentele obligațiunilor au urcat deja, anticipând încheierea perioadei de aproape doi ani cu dobânzi scăzute, în timp ce din rândul statelor din Europa de Est, leul a avut cea mai slabă performanță față de euro anul acesta.
