Neagu Djuvara a încetat din viață la vârsta de 101 ani
Istoricul a fost una din personalitățile postdecembriste care a vorbit cel mai mult și cel mai bine despre realitățile din România
Istoricul și filosoful Neagu Djuvara a murit, ieri, la vârsta de 101 ani.
Neagu Djuvara, a cărui viață fabuloasă s-a intersectat cu momentele decisive din istoria României din ultimul secol, înflăcărat liberal și unul dintre cei mai expresivi urmași ai aristocrației românești, a fost una din personalitățile postdecembriste care a vorbit cel mai mult, mai bine și cu patos autentic despre România și blazonul ei.
Neagu Djuvara s-a născut în 1916, într-o familie cu origini aromâne, din partea tatălui, așa cum el însuși a povestit deseori. Din partea mamei, originile au fost aristocrate: istoricul s-a tras din boieri vechi - Grădiștenii -, fiind astfel înrudit cu mari familii românești - Basarabii, Mușatinii, Brâncovenii, Cantacuzinii, Ghiculeștii. A studiat dreptul la Paris și istoria la Sorbona, iar franceza a rămas, până la finalul vieții, limba în care a iubit. Într-un interviu acordat agenției de presă News.ro, Neagu Djuvara a povestit că lucrează la o carte despre marea lui iubire din adolescență, pe care o scrie concomitent în limbile franceză și română.
România nu s-a despărțit încă de comunism
Una dintre amintirile care îi rămăseseră vii era aceea a participării la campania din Basarabia și Transnistria, în vara și toamna anului 1941. A avut noroc atunci, a povestit istoricul, că a fost doar rănit, pentru că a fost una dintre bătăliile în care armata română a pierdut cei mai mulți soldați. În 1943, Neagu Djuvara a intrat în diplomație și a fost cel care, în dimineața zilei de 23 august 1944, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, în legătură cu negocierile de pace cu URSS, pe care le-a redat în cartea ”Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 și unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări”. La Stockholm, Neagu Djuvara a lucrat ca secretar de legație până în septembrie 1947, când comuniștii au preluat și Externele. Câtă vreme cortina totalitară a rămas căzută peste România, a trăit în exil, dar cu privirea către ce se întâmpla în țară, pentru că a militat, până în 1961, în diverse organizații ale diasporei.
După 1961, a început o nouă aventură fabuloasă, pe care a povestit-o în volumul său autobiografic, ”Amintiri din pribegie”. Este anul în care a plecat în Republica Niger, unde a petrecut următorii 23 de ani, în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică la Universitatea din Niamey.
Imediat după căderea comunismului, Neagu Djuvara s-a întors în țara asupra căreia, a povestit deseori Djuvara, comunismul și-a lăsat pecetea, ”fierul roșu”. Dacă străzile erau aceleași, dacă multe dintre clădiri încă rezistaseră comunismului, societatea a fost cel mai greu de refăcut, a constatat istoricul.
A scris mult în cei 26 de ani de când s-a reîntors în București și a mărturisit că lucrul la cărți i-a răpit timp prețios, pentru că a fost mereu meticulos.
Neagu Djuvara a vorbit mereu, neobosit, despre valorile democratice, liberale și despre completa despărțire de trecutul comunist, care ”încă nu i-a reușit României”. Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iași și al Institutului de Istorie ''Nicolae Iorga'' din București.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
