Național

MOZAIC STRI NATIONALE: USR depune un proiect de lege privind depolitizarea CCR

Corneliu Condurache
27 iun 2017 869 vizualizări

USR a anunțat că va depune azi, în Parlament, un proiect legislativ privind depolitizarea Curții Constituționale, care nu va permite unei persoane să fie numită în funcția de judecător dacă a fost membru al vreunui partid politic în ultimii 9 ani.

Proiectul USR propune și modificarea unor articole din Legea 47/1992 astfel încât să "accentueze libertatea judecătorilor constituționali de a formula opinii separate" și să statueze obligativitatea publicării opiniei separate în forma prezentată de autorul ei, fără nicio ingerință din partea celorlalți judecători. Proiectul introduce, de asemenea, noi condiții pentru numirea în funcția de judecător constituțional, respectiv cea de a deține titlul universitar de doctor în drept și cea de a nu fi fost membru într-un partid politic în ultimii nouă ani. Aceste condiții au rolul de a asigura îndeplinirea criteriilor de integritate și de independență politică a judecătorilor CCR.

Curtea Constituțională a adoptat joi o hotărâre prin care președintele forului va putea bloca publicarea oricărei opinii separate sau concurente dacă se consideră că ele aduc critici CCR sau au caracter "sentențios", "ostentativ" sau cu "tentă politică". Decizia a fost luată ca urmare a publicării unor opinii separate în cazurile privind abuzul în serviciu și a Legii 90, care sunt criticate ca afectând caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții.

Judecători: De ce “trebuie” să fie eliberat Voiculescu?

Judecătoria Sectorului 5 motivează decizia de liberarea condiționată a omului de afaceri Dan Voiculescu arătând că acesta „a dat dovadă de stăruință în muncă” prin participarea la activități lucrative și intelectuale.

Judecătorii arată că până la 24 mai, Dan Voiculescu a executat în total 1.408 zile din cele 3.653 (10 ani) pe care le avea de executat în dosarul ICA, depășind limita minimă de 1.217 zile care reprezintă o treime din durata pedepsei. Dintre cele 1.408 zile, 387 se consideră executate în urma muncii prestate și în urma redactării de lucrări științifice. De asemenea, judecătorii vorbesc despre „stăruință în muncă”, atât prin participarea la curățenie, cât și prin scrierea a 11 lucrări științifice.

„A dat dovadă de stăruință în muncă, astfel cum a rezultat din actele dosarului; că, pe întreaga perioadă a detenției, a desfășurat activități lucrative, atât muncă fizică la punctul de lucru "Curățenie", cât și muncă intelectuală consacrată de elaborarea a 11 lucrări științifice si că nu a fost sancționat disciplinar, fiind chiar recompensat de 10 ori”, arată judecătorii, argumentând astfel și decizia de reducere a termenul în care Dan Voiculescu putea face o nouă cerere de liberare condiționată. Mai mult, judecătorii spun că Voiculescu nu a fost sancționat disciplinar niciodată, având  un „comportament exemplar, adecvat normelor instituționale” și a participat constant la activități educaționale, primind mai multe recompense. În motivarea deciziei se mai precizează că Voiculescu a câștigat 1.882 de credite, participând la 48 de programe educaționale în cadrul penitenciarului, credite suficiente pentru demonstrarea îndreptării comportamentului acestuia.

Instanța a respins argumentele procurorului, referitoare la lipsa dovezilor de îndreptare a comportamentului, prin neacoperirea despăgubirilor la care a fost obligat sau prin contestarea  „pe orice căi posibile” a laturii civile a hotărârii de condamnare, considerând că acesta nu este un criteriu legal de evaluare a comportamentului din detenție.  Voiculescu execută din 8 august 2014 pedeapsa de zece ani de închisoare primită în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. Dan Voiculescu trebuie să execute cel puțin o treime din pedeapsa de zece ani de închisoare pentru a putea fi propus pentru liberare condiționată, dar are și zile câștig, care se scad din pedeapsă, pentru activitățile la care a participat în penitenciar. După ce a fost încarcerat, Dan Voiculescu a scris, în mai puțin de un an și jumătate, unsprezece cărți.

Dosarul privind alegerile prezidențiale din 2009, clasat de procurori

Dosarul privind alegerile prezidențiale din decembrie 2009 a fost clasat de procurori, a anunțat, ieri, Parchetul instanței supreme. Procurorii au dispus clasarea acestui dosar întrucât s-a stabilit că “nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/inițiat de către persoanele nominalizate, acte/acțiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infracțiunii de abuz în serviciu și al infracțiunii de falsificarea documentelor și evidențelor electorale”

 

Avocatul Poporului va avea rang și salariu de ministru și pensie de judecător CCR

Senatul a adoptat ieri, cu majoritate de voturi, modificările la Legea de organizare și funcționare a Avocatului Poporului, potrivit cărora persoana care va îndeplini această funcție va avea rang și indemnizație de ministru și pensie egală cu a judecătorilor de la Curtea Constituțională (CCR). Potrivit noului act normativ, inițiat anul trecut de social-democrații Florin Iordache și Marian Neacșu, ”funcția de Avocat al Poporului este asimilată ca rang și salarizare cu funcție de ministru”. În ceea ce privește pensia Avocatului Poporului, legea în noua formă prevede că acesta ”beneficiază de pensie calculată și stabilită în aceleași condiții cu cea a judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu astfel stabilită poate fi cumulată cu indemnizația pentru mandatul în curs de exercitare”. Actul normativ prevede și faptul că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a judecătorilor de la Curtea Constituțională, iar dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, Avocatul Poporului își păstrează pensia aflată în plată

Cătălin Avramescu înapoiază Ordinul ”Servicul Credincios”: Iohannis a numit un plagiator în fruntea Guvernului

Politologul Cătălin Avramescu, fost consilier de stat în Administrația Prezidențială, a anunțat că va restitui Ordinul Național ”Serviciul Credincios”, în semn de protest față de desemnarea lui Mihai Tudose drept candidat la postul de premier de către președintele Klaus Iohannis.

Cătălin Avramescu îi impută lui Iohannis faptul că a desemnat pentru postul de șef al Guvernului o persoană suspectată de plagiat. ”Am decis să îi înapoiez actualului Președinte Ordinul Național Serviciul Credincios pe care l-am primit în 2009. Ceea ce a făcut Klaus Iohannis este o batjocură. A numit un plagiator în fruntea guvernului României doar pentru a avea el liniște în coabitarea sa cu socialiștii și cu serviciul de spionaj intern”, a afirmat Avramescu. El susține că Iohannis a dezonorat, prin această numire, funcția prezidențială. ”Orice om greșește. Însă unele greșeli dezonorează profund, iremediabil, omul și funcția”, a mai scris Cătălin Avramescu. Conferențiarul Cătălin Avramescu a fost șef al Cancelariei Prezidențiale în perioada 2008-2011, apoi fiind desemnat ambasador în Finlanda și Estonia, post pe care l-a ocupat până în 2016. Ordinul Serviciul Credincios i-a fost conferit de către președintele Traian Băsescu.

Medicii rezidenți vor efectua gărzi începând cu anul I

Camera Deputaților a adoptat, ieri, în calitate de for decizional, o propunere legislativă potrivit căreia medicii rezidenți vor putea să efectueze gărzi începând cu anul I de pregătire de specialitate, devansând astfel actualul termen, care le permitea efectuarea gărzilor abia din anul III.

"Începând cu anul I de pregătire de specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă și în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenților incluși în linia de gardă se desfășoară pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă", se arată în propunerea legislativă. Ei vor fi plătiți corespunzător pentru efectuarea gărzilor. Potrivit actualei legislații, gărzile pot fi făcute de către rezidenți abia din anul III. Rezidenții vor putea efectua gărzi și în linia I, începând din anul al III-lea, față de anul al IV-lea, cum este în prezent.

Proiectul a fost inițiat de deputatul Tudor Ciuhodaru, în 2015, și a fost inițial respins de Senat, însă Camera Deputaților a decis adoptarea. Inițiativa a fost votată cu 233 "pentru", 3 voturi "împotrivă" și 40 de abțineri și va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.