MOZAIC STRI NATIONALE: Preot înjunghiat în fața altarului
Un preot de la Parohia ”Sfânta Cuvioasă Parascheva” - Militari 2 a fost înjunghiat de două ori, în fața altarului, de către un bărbat de aproximativ 70 de ani, care l-ar fi acuzat de pedofilie.
Starea preotului, internat la Spitalul Universitar, era aseară stabilă, însă el avea câteva plăgi care i-ar putea pune viața în pericol. Surse judiciare au declarat că agresiunea s-a produs în fața altarului, preotul fiind înjunghiat de două ori cu un cuțit de către bărbat. Agresorul l-ar fi înjurat pe preot și l-ar fi acuzat de pedofilie.
La audieri, bărbatul nu a recunoscut că l-a agresat verbal pe preot, anchetatorii luând în calcul varianta ca acesta să aibă probleme psihice.
Incidentul de la Parohia ”Sfânta Cuvioasă Parascheva” - Militari 2 a avut loc în jurul prânzului. "Este un om blajin, care povestește că în timpul slujbei a rugat un enoriaș care foșnea o pungă să nu mai facă zgomot, apoi s-a trezit înjunghiat în spate, în zona toracică ", au precizat sursele judiciare despre preotul de 59 de ani. Și urtătorul de cuvât al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preotul Mihai Săsăujan, spune că părintele Stelian Păduraru este un preot duhovnic foarte bun și iubit de credincioși.
Peste 1.700 de persoane au cerut azil în România până în mai
Peste 1.700 de cereri de azi, cele mai mult venind din Irak, Siria, Pakistan și Afganistan, au fost înregistrate în primele cinci luni ale anului. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în primele cinci luni ale acestui an au fost înregistrate 1.708 cereri de azil. Cei mai mulți solicitanți sunt din Irak, Siria, Pakistan și Afganistan. De asemenea, în România au fost transferate 634 de persoane, 43 din Italia și 589 din Grecia, iar 11 persoane, beneficiar al statutului de refugiat în Turcia, au fost relocate în cadrul mecanismului de relocare extra UE.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, polițiștii de imigrări organizează în cele șase Centre de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare, Giurgiu și București, ateliere, excursii, competiții sportive, la care să participe refugiați și solicitanți de azil, adulți și copii, dar și membrii ai comunității.
Dosarul lui Tăriceanu: Miky Șpagă, anchetat pentru mărturie mincinoasă
DNA s-a sesizat din oficiu pentru mărturie mincinoasă în cazul declarației date de fostul senator și secretar general al Guvernului Șerban Mihăilescu în dosarul în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu este judecat în legătură cu retrocedarea unei suprafețe din Pădurea Snagov și a fermei Băneasa. Prin urmare, ICCJ a decis amânarea cauzei pentru data de 5 septembrie. În acest dosar, Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă, alături de Prințul Paul, Remus Truică și Tal Silberstein.
Nici Dan Andronic și nici un alt martor în acest dosar, Robert Roșu, nu au venit la termenul de ieri, motiv pentru care a fost solictată citarea lor cu mandat de aducere.
Instanța a respins amânarea cauzei pentru o altă oră în cursul zilei de marți, la același complet fiind programate mai multe dosare, inclusiv cele ale lui Dan Șova, Gabriel Oprea și Liviu Dragnea. Prin urmare, cauza a fost amânată pentru 5 septembrie. Șerban Mihăilescu a fost audiat ca martor a termenul anterior al procesului, din 23 mai, declarând că nu a lucrat niciodată cu Tăriceanu și că s-a întâlnit cu acesta de două ori - la nunta lui Dan Andronic și în Israel, unde fusese invitat de Andronic și de Nicolae Dumitru. Întrebat de procurorul DNA dacă în 2006 a fost la locuința lui Tal Silbestein împreună cu Tăriceanu, așa cum a declarat în faza dosarului de urmărire penală, Șerban Mihăilescu, cunoscut și ca Miky Șpagă, a susținut că nu a fost niciodată acasă la cetățeanul israelien și că a fost o "neînțelegere" atunci când a făcut acea declarație.
CCR: Persoanele condamnate pot fi membri ai Guvernului după reabilitare
n judecătoarea Livia Stanciu a făcut opinie separată: reabilitarea nu șterge condamnarea
Condamnații penal cărora le-a expirat condamnarea, care au fost reabilitați sau amnistiați sau în cazul cărora a intervenit dezincriminarea infracțiunii pentru care au fost condamnați pot fi membri ai guvernului, arată Curtea Constituțională (CCR) în motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului la legea 90/2001. Judecătorii explică în motivare că lipsa de coerență legislativă, adică faptul că un condamnat penal nu poate fi ministru, dar poate fi președinte al României sau parlamentar, trebuie rezolvată de către Parlament.
Judecătoarea Livia Stanciu, deși a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Avocatul Poporului, respinge argumentele colegilor săi și explică faptul că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcție de demnitate publică, spunând că reabilitarea nu șterge condamnarea. ”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Stanciu în opinia concurentă.
Livia Stanciu respinge și instituirea obligativității Parlamentului de a unifica legislația în ceea ce privește corelarea condițiilor de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de membru al Parlamentului. ”Aceste considerente nu ar fi trebuit să se regăsească, în această redactare, în prezenta decizie. Curtea nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă”, mai explică Livia Stanciu. Judecătoarea explică faptul că unificarea legislativă în domeniul condițiilor de accedere într-o funcție publică reprezintă opțiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o pretinsă lipsă de coerență legislativă, excedează competenței Curții Constituționale.
Decizia de respingere a sesizării Avocatului Poporului în ceea ce privește prevederea legislativă care interzice celor condamnați penal să fie membri ai Guvernului a fost luat cu șase voturi ”pentru” și trei ”împotrivă”. Cei trei judecători care au votat ”împotrivă” – Valer Dorneanu, Marian Enache și Maya Teodoroiu, toți propuși de PSD – au redactat o opinie separată.
Sesizarea a fost făcută în luna ianuarie, după ce Liviu Dragnea a aflat că legea nu-i permite unui condamnat penal să fie premier.
