MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE:Ministrul Mediului anunță nouă taxă pe mașinile second-hand
Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat ieri, în cadrul unei vizite la depozitul ecologic de deșeuri din județul Bistrița-Năsăud, că se lucrează la stabilirea unei taxe de poluare pentru mașinile cu normă de poluare mică și emisii mari de bioxid de carbon, având în vedere că numărul înmatriculărilor de astfel de autoturisme s-a dublat față de anul trecut
"Anul acesta, în România, comparativ cu 2016, aceeași perioadă de timp, au intrat mașini cu norme de poluare între Euro 2 și Euro 4, aproximativ 350.000 de mașini, comparativ cu 146.000 de mașini în 2016. La Ministerul Mediului, împreună cu Administrația Fondului de Mediu, ANAF, RAR, cu producătorii de autovehicule din România, cu toate asociațiile care sunt implicate în acest proces și, nu în ultimul rând, și cu societatea civilă, s-a constituit un grup de lucru în vederea calculului și gândirii corecte, nu așa cum s-a întâmplat în perioada precedentă, încât să găsim o metodă prin care mașinile care poluează, care au o normă de poluare mică și care au emisii de bioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare", a spus ministrul. Grațiela Gavrilescu a spus că la stabilirea cuantumului acestei taxe se va ține cont de capacitatea cilindrică a autovehiculului, de norma de poluare și de emisiile de bioxid de carbon. "Consider că nu trebuie să punem o taxă la taxa de primă înmatriculare, adică este ca și cum gândim înainte, în viitor, punem căruța înaintea boilor, în sensul că noi trebuie să știm, în momentul în care gândești o astfel de taxă, să te gândești cât circulă ea (mașina n.r.), deci care este rulajul ei într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să poți să-i faci determinarea de astfel de emisii. Și atunci o să ținem cont de trei criterii: de capacitatea cilindrică, cea la care astăzi de fapt este impozitată orice mașină și este un impozit la taxe și impozite locale, norma de poluare — al doilea criteriu, și al treilea, emisiile pe care le dă fiecare autovehicul", a afirmat ministrul. Ministrul Mediului a precizat că nu există încă o formă finală a acestei taxe de poluare și că nu poate avansa o dată de la care aceasta va fi aplicată, având în vedere că se dorește ca măsura să fie dezbătută cu toți factorii implicați.
Argumentele CSM la propunerile ministrului Justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) spune că proiectul privind modificarea legilor Justiției "nesocotește" în aspecte esențiale garanții fundamentale privind funcționarea sistemului judiciar și contravine dispozițiilor constituționale. Aceste argumente se regăsesc în avizul negativ dat de CSM proiectului de lege propus de Tudorel Toader.
CSM susține că activitatea instanțelor judecătorești nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă și că propunerea ministrului Justiției încalcă dispozițiile constituționale privind independența justiției și separația puterilor în stat. Magistrații mai arată că asigurarea managementului bugetar al instanțelor de judecată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum prevede un articol în vigoare pe care ministrul a propus să-l abroge, asigură principiul constituțional al independenței justiției. Magistrații nu sunt de acord nici cu propunerea ministrului referitoare la răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligația de a exercita o acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituționalitate”. De asemenea, în ceea ce privește condițiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiției, respectiv vârsta minimă de 30 de ani și vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calității profesionale a magistraților. "Sistemul propus îi va obliga pe absolvenții de drept să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceștia, după vârsta de 30 de ani și după o experiență profesională de minimum 5 ani, dacă au reușit să se adapteze acelei profesii și au început să obțină rezultate bune și un venit încurajator, vor renunța la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură”, explică CSM, care mai spune că inconvenientul vârstei tinere și lipsei de experiență a magistraților poate fi remediat prin alte măsuri, precum creșterea perioadei de stagiatură sau cea a pregătirii profesionale în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Referitor la procedura de numire în funcțiile de conducere la șefia parchetelor, CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiției, președintele României, ales de cetățeni și CSM, format din reprezentanții magistraților și societății civile.
Dorin Cocoș, eliberat condiționat
Omul de afaceri Dorin Cocoș - condamnat la doi ani și patru luni de închisoare în dosarul "Microsoft” – a fost eliberat condiționat, ieri, după o decizie definitivă a Tribunalului Ilfov. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 4 respinsese cererea de eliberată condiționată a lui Cocoș.
Dorin Cocoș a fost condamnat la doi ani și patru luni de închisoare în dosarul "Microsoft”, fiind acuzat că a primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florica și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Florica încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor.
Magistrații Judecătoriei Sector 4 au motivat că Dorin Cocoș nu trebuie liberat condiționat deoarece nu are formată o atitudine de respect față de valorile sociale și ordinea de drept.
CCR, la un pas să sufere o înfrângere dureroasă în instanță
Curtea de Apel București (CAB) apreciază în motivarea unei decizii pronunțate recent că hotărârea Curții Constituționale prin care sunt cenzurate de la publicare opiniile separate și concurente încalcă o serie de legi dar și Constituția României. Aceste aprecieri se regăsesc în motivarea deciziei prin care CAB a respins cererea de suspendare a hotărârii CCR formulată de avocată Elenina Nicuț. Deși i-a respins cererea de suspendare pe motiv ca reclamanta nu a îndeplinit condiția pagubei iminente, CAB oferă practic motive pentru o acțiune în anulare, pe care avocata susține că o va promova, scrie hotnews.ro. “Sentința este importantă în sensul în care stabilește cel puțin aparența de act administrativ a HCCR nr. 1/2017, aspect negat în mod continuu de către CCR, sub pretextul că actul ar fi avut aceeași natură ca restul deciziilor pe care le pronunța în mod obișnuit. Pe de altă parte, Sentința confirmă și aparenta nelegalitate a HCCR nr. 1/2017, afirmându-se negru pe alb că CCR și-a încălcat propria lege de organizare și funcționare, dar și Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și prin aceasta art. 31 din Constituția României”, a explicat avocata Elenina Nicuț.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
