MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Victorie majoră, dar cu gust amar, pentru Republica Moldova
La două săptămâni după ce moldovenii au votat la limită pentru continuarea parcursului european, Maia Sandu a obținut un nou mandat de președinte n „partida rusească” a câștigat însă votul popular pe teritoriul Republicii Moldova, un semnal grav în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor
Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale la o diferenţă de 10 procente faţă de contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo, susţinut de forţele proruse, însă acest rezultat a fost posibil graţie voturilor din diasporă, unde a existat o mobilizare fără precedent. Alegătorii rămaşi în Republica Moldova l-au preferat pe Alexandr Stoianoglo.
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a anunţat luni dimineaţă că procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat inclusiv în diaspora. A fost un proces care a început duminică la ora 0.00, la Tokyo, şi s-a încheiat luni dimineaţa, la ora 6.00, ora Chişinăului, cu ultimele patru secţii de vot, deschise în SUA şi Canada. Cu excepţia a trei secţii de vot din diaspora, ale căror date încă nu au fost procesate, Maia Sandu a adunat 55,41 la sută din voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo are 44,49 la sută din voturi.
Votul de pe teritoriul Republicii Moldova, unde toate datele au fost procesate, arată că Stoianoglo a fost preferat de 51,19 la sută dintre alegători, în timp ce Maia Sandu are 48,81 la sută din voturi.
Acest rezultat, care confirmă practic şi ceea ce s-a întâmplat la referendumul de acum două săptămâni - o susţinere proeuropeană mai puternică în diaspora decât în ţară - şubrezeşte şansele ca partidul Maiei Sandu, proeuropeanul PAS, să reuşească performanţa din 2021 de a câştiga majoritatea absolută în parlament la alegerile legislative de anul viitor. De altfel, fostul preşedinte prorus Igor Dodon, pe care Maia Sandu l-a învins în 2020, a acordat un interviu pentru agenţia rusă TASS în care a ridiculizat-o pe Maia Sandu şi a spus că este „preşedinta diasporei”, în timp ce Alexandr Stoianoglo, susţinut de partidul său socialist, este cel care a câştigat alegerile pe plan intern. Potrivit lui, Sandu a obţinut un avantaj graţie alegătorilor din străinătate, „aşa cum s-a întâmplat şi în timpul referendumului privind aderarea la UE, care a eşuat pe plan intern, dar a fost scos de autorităţi cu o marjă minimă de 0,7% tot pe seama voturilor diasporei”.
În diaspora, unde mai erau de centralizat datele de la trei secţii de vot, Maia Sandu a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu o majoritate copleşitoare, de 82,77 la sută din voturi. Potrivit CEC, la al doilea tur de scrutin au participat 1.699.025 de alegători (54,31 la sută), dintre care 328.855 au fost alegători din diaspora, fiind cea mai puternică mobilizare la vot a moldovenilor plecaţi peste hotare de când se organizează secţii de vot şi în străinătate.
Femeile au votat la aceste alegeri în proporţie mult mai mare decât bărbaţii - 54,79 la sută faţă de 45,21 la sută, a anunţat Comisia Electorală Centrală. De asemenea, se remarcă o mobilizare la vot a tinerilor, potrivit CEC.
The Guardian: O palmă dată Kremlinului. Ucraina răsuflă uşurată
Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat în alegerile prezidenţiale, marcând un impuls semnificativ pentru aspiraţiile la UE ale ţării şi o palmă clară la adresa Moscovei, comentează The Guardian.
Rezultatul va fi un impuls semnificativ pentru Sandu şi pentru agenda sa pe termen lung privind UE, arată publicaţia britanică.
În discursul său de victorie, rostit după ce aproape toate voturile au fost numărate, Sandu a declarat că a ascultat vocile susţinătorilor săi şi pe cele ale adversarului său, Stoianoglo. Ea a spus că obiectivul său principal pentru anii următori va fi să servească drept preşedinte pentru toţi cetăţenii.
Rezultatul alegerilor va fi salutat la Bruxelles la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care speră să adere la UE, a reales un partid considerat de majoritatea ţărilor ca fiind tot mai apropiat de Moscova şi mai autoritar, mai scrie The Guardian.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între cursurile pro-occidentale şi cele pro-ruseşti. Dar sub conducerea lui Sandu, fost consilier al Băncii Mondiale, ţara săracă şi-a accelerat eforturile de a ieşi din orbita Moscovei, în timp ce războiul din Ucraina vecină continuă. Ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, precum şi votul la referendumul UE au fost marcate de acuzaţii de interferenţă rusească. Timp de luni de zile, Sandu şi aliaţii săi au acuzat Rusia şi acoliţii săi că au condus o campanie pe scară largă care a implicat cumpărarea de voturi şi dezinformarea pentru a influenţa alegerile.
„Moldova a avut în faţa sa o sarcină monumentală: doar două săptămâni pentru a opri o schemă vastă de cumpărare de voturi susţinută de Kremlin, care s-a dovedit eficientă în cadrul votului din 20 octombrie”, a declarat pentru The Guardian Olga Roşca, consilier pentru politică externă al Maiei Sandu.
Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, a lăudat-o în repetate rânduri pe Sandu, va răsufla uşurată, deoarece mulţi locuitori ai Kievului erau îngrijoraţi de perspectiva ca un preşedinte favorabil Rusiei să conducă ţara care se învecinează cu ei, conchide articolul din The Guardian.
Un spital nou care a costat peste 5 milioane de euro stă cu lacătul pe ușă
Un nou spital de psihiatrie, care a costat peste 26 de milioane de lei şi a fost inaugurat în localitatea arădeană Căpâlnaş în iulie 2023, nu a mai fost deschis, atât din cauza unor restricţii fiscal-bugetare care au blocat angajările şi amenajările necesare, cât şi pentru că firma care a executat lucrările la clădire a instalat un transformator vechi de 25 de ani, informează Agerpres.
Într-un răspuns transmis Curţii de Conturi de către conducerea Spitalului de Psihiatrie Căpâlnaş, după ce au fost cerute explicaţii pentru faptul că noua unitate medicală nu a fost operaţionalizată, se arată că după inaugurarea imobilului au fost întâmpinate mai multe probleme.
Una dintre acestea se referă la faptul că în 2023 au fost suspendate de către Guvern angajările pe posturile vacante sau temporar vacante. De asemenea, amenajarea spălătoriei şi a altor spaţii necesare pentru funcţionarea unităţii a fost blocată de prevederile OUG 90/2023 privind măsuri în domeniul achiziţiilor pentru obiecte de inventar şi consultanţă.
Directorul Direcţiei de Comunicare şi Strategii din cadrul Consiliului Judeţean Arad, Andrei Ando, a declarat pentru Agerpres că problemele legislative care au amânat deschiderea spitalului au fost depăşite în ultima perioadă, însă a rămas o problemă tehnică majoră, legată de un transformator vechi de un sfert de secol instalat de firma care a executat lucrările la noua clădire. „În momentul acesta există o plângere penală la adresa firmei care a amplasat transformatorul. Această firmă s-a angajat că va face demersuri pentru înlocuirea transformatorului”, a declarat Ando.
În 21 iulie 2023, inaugurarea spitalului a avut loc în prezenţa ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian-Ioan Veştea, care a declarat că este „impresionat de condiţiile care au fost create în această unitate construită de la zero”. Noul Spital de Psihiatrie de la Căpâlnaş a costat peste 26 de milioane de lei, are o suprafaţă totală de 5.385 mp, cu demisol, parter şi etaj. Lucrările au început în 2019, iar finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi bugetul judeţean.
Încă un român surprins de inundaţiile din Spania a fost găst mort. MAE nu confirmă deocamdată
Încă un român surprins de inundaţiile catastrofale din regiunea Valencia a fost găst mort. Românul, originar din Agigea, judeţul Constanţa, era stabilit de şapte ani în Spania şi lucra la o firmă de curierat. Decesul a fost anunţat pe Facebook de către fratele său, care spune că l-a căutat îndelung. Până luni la prânz, MAE a transmis că nu are informaţii despre moartea a încă unui român.
Potrivit paginii de Facebook a lui Marian Şerban, acesta lucra la Tabita Tour, o firmă de curierat, şi era stabilit în localitatea spaniolă Gandia, situată în Comunitatea Valenciană, din estul Spaniei. El era văduv şi tată a doi copii, o fată şi un băiat, rămaşi acum orfani. Ultima postare de pe pagina sa Facebook datează din 29 octombrie, când acesta menţiona: „Furtună în Valencia. S-a rupt cerul!”.
Pe paginile de Facebook ale celor doi fraţi sunt postate mesaje de condoleanţe.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Radu Filip, a declarat pentru News.ro că până la acest moment MAE nu are informaţii despre acest deces, însă este în continuare în legătură cu autorităţile spaniole pentru a confirma sau infirma informaţia, inclusiv cea apărută zilele trecute în presă în legătură cu moartea a altor trei români într-un garaj.
Nelu Tătaru, control judiciar şi interdicţia de a profesa, în dosarul de luare de mită
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru s-a prezentat, luni dimineaţă, la sediul DNA Iaşi, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat de luare de mită. „Nu am emoţii, am adevărul de partea mea, merg cu inima deschisă”, a declarat Tătaru, fost preşedinte PNL Vaslui, înaintea intrării în sediul instituţiei. Nelu Tătaru a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a-şi exercita profesia.
Avocata fostului ministru, Sandra Grădinaru, a declarat că, în opinia sa, măsura este nelegală. „Cele două măsuri au fost impuse pentru 60 de zile. Vom ataca măsura impusă de procurori, în condiţiile în care au fost sute de oameni la Huşi care susţin că nu au dat niciodată niciun leu doctorului Tătaru. Se continuă în construirea acestui dosar. Nu a existat niciun flagrant şi acum urmează să se mai facă audieri şi să se vadă dacă unii suspecţi recunosc sau nu recunosc, dacă au fost identificaţi sau nu. Pe înregistrări nu apare nicăieri, vă asigur, doctorul Tătaru cu mâna pe măcar un leu. Aţi văzut cu toţii la percheziţii nu s-a găsit măcar un leu în cabinetul doctorului Tătaru”, a declarat avocata sa.
Apărătoarea lui Tătaru consideră nelegal controlul judiciar, dispus pentru 60 de zile, „la fel cum este nelegal să i se scotocească în telefonul mobil, având în vedere că are discuţii cu alţi parlamentari şi alte peraoane care au imunitate”.
„La fel este nelegal că s-a violat viaţa privată a sute de pacienţi care şi-au spus cele mai intime secrete doctorului Tătaru. Este nelegal că s-au autorizat investigatori sub acoperire care au fost lăsaţi să se plimbe în toate saloanenele acelui spital, fără să se respecte vreo regulă” a mai spus avocata.
Procurorii DNA l-au pus sub urmărire penală, luna trecută, pe Nelu Tătaru, într-un dosar în care este acuzat că ar fi luat mită, în calitate de medic, bani şi alimente, sumele variind între 100 şi 500 de lei. Fostul ministru al Sănătăţii s-a declarat nevinovat şi a spus că nu a condiţionat niciodată actul medical.
Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni
Primele zile ale acestei săptămâni vor aduce o vreme, în general, caldă la nivelul întregii ţări, cu valori maxime de temperatură de până la 16 grade, însă din weekend vremea se răceşte, iar probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mai însemnate cantitativ va fi în creştere din 10 noiembrie, se menţionează în prognoza de specialitate publicată, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 4 - 17 noiembrie.
În Moldova, în prima zi a intervalului de prognoză, media maximelor termice va fi de 12 grade, iar în următoarea zi va scădea până spre 7 - 8 grade. Vor urma două zile de încălzire, de aproximativ cinci grade, după care vremea se va răci, astfel că, în ultimele zile din interval, media temperaturilor maxime, cel mai probabil, nu va mai depăşi 9 - 10 grade. Media minimelor de temperatură se va situa, în general, între -2 şi două grade. În prima săptămână, doar izolat, va ploua slab, apoi, cu o probabilitate mai mare în ultimele zile, precipitaţiile se vor putea extinde uşor ca arie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE:Călin Georgescu, întâlnire de taină cu mercenarul Horațiu Potra și neolegionarul Eugen Sechila
De același autor
