MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Un film de Mungiu, din nou favorit la Cannes
„RMN”, care a avut premiera în acest weekend a primit cronici elogioase în presa internațională de specialitate n „Mungiu nu a plecat niciodată cu mâinile goale de la Cannes”, amitenște Première
Un sat din Transilvania ca laborator exploziv al xenofobiei: cineastul român Cristian Mungiu, în competiție la Cannes, speră cu “RMN” să deschidă ochii europenilor despre acest rău care îi roade, scrie AFP. “Sper că oamenii vor înțelege că vorbesc despre ei”, a explicat pentru AFP regizorul, în cursă pentru un al doilea Palme d'Or la 15 ani de la “4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”, despre problema avorturilor clandestine. Titlul său, “RMN”, face referință la acronimul românesc pentru imagistică prin rezonanță magnetică. Mungiu cercetează dedesubturile xenofobiei, un rău care ar fi metastazat până în acest sat încă împietrit în tradiții, la marginea Europei. “Sper ca (spectatorii) să nu scape ușor de responsabilitățile lor, că nu vor spune că asta a avut loc într-un spațiu îndepărtat, sălbatic. Mă tem că nu este cazul”, a continuat cel care a revenit pe Croazetă la șase ani după ce a fost onorat cu premiul pentru regie cu “Bacalaureat”, despre corupția endemică.
Acțiunea se derulează la câteva zile după Crăciun, într-un sat din Transilvania, microcosmos unde comunitățile au trăit una lângă alta de secole: se vorbește română, maghiară sau germană, mărturie a unei istorii lungi și zbuciumate. Romii au dispărut de acolo, alungați de locuitori și de prejudecăți. Dar din nou “blestemații pământului” și-au făcut apariția, trei din Sri-Lanka, veniți să lucreze la brutăria din colț, românii fiind toți plecați să lucreze în Vest. Pe fondul precarității, a prejudecăților și tradițiilor, conflictele între comunități vor renaște, amenințând să distrugă pacea din această mică comunitate.
“Prin intermediul micilor evenimente, în mici sate, încerc să vorbesc de natura umană și de starea lumii de astăzi, și despre acest sentiment pe care noi îl avem că lucrurile nu merg în direcția bună”, explică regizorul, care a confirmat că “nu poate fi optimist în privința” viitorului. “Natura umană nu se schimbă așa... Sunt suficiente 24 de ore pentru a identifica dușmanul și a elibera instincte animale care sunt în noi. Oameni care sunt vecini sunt capabili să violeze, să tortureze și să ucidă”, a continuat el.
„Un film impresionant”
«Cu RMN, Cristian Mungiu scanează xenofobia ordinară. Regizorul ne prezintă o cronică implacabilă a ravagiilor naționalismului. Filmul este magistral» scrie încă din primele rânduri și revista culturală Télérama. «Mungiu, prin toate filmele sale, diagnostichează relele societății române de ieri și de azi. De această dată, în inima R.M.N., sunt naționalismul și xenofobia», a scris Le Monde într-o cronică elogioasă. Cotidianul Les Echos salută «un film impresionant, puternic, care vorbește nu doar despre România dar și despre Europa de azi. Cu R.M.N. Mungiu analizează tarele care se abat asupra bătrânului continent: revendicări comunitare exacerbate, teama de o pretinsă «mare înlocuire» a populației locale cu imigranți veniți de pe alte continente, criza economică și mizeria socială care ațâță teama de celălalt și rasismul» mai scrie influentul ziar economic din Franța.
Colegul elvețian de la Le Temps este și mai laudativ. «Mungiu semnează primul mare film al acestei ediții a Festivalului de la Cannes. Forța cineastului constă în maniera sa de a arunca o privire implacabilă asupra societății. R.M.N. are o estetică impresionantă» notează același ctidian.
În timp ce cotidianul catolic La Croix salută o «operă magistrală», Première, publicație specializată în cinema, ne reamintește mai întâi că «Mungiu nu a plecat niciodată cu mâinile goale de la Cannes. Nu vine niciodată degeaba aici. Evident, este imposibil de dat un pronostic cert la acest stadiu al competiției. R.M.N. are însă toate atuurile pentru a înregistra o nouă performanță. Gestul cinematografic este de o limpiditate nebună iar naturalismul și onirismul dialoghează de minune. Mungiu ne propune un voiaj în inima inumanității. Fără cinism de doi bani sau priviri disprețuitoare asupra personajelor sale. Nu, regizorul doar explorează absurditatea situațiilor, decriptează zvonurile la baza urii față de străini. Planul final este pe atât de maiestos pe cât de propice tuturor interpretărilor. Un final deschis pentru o operă impresionantă» conchide Première, citată de RFI.
Angajări „fără număr” la Guvern
în timp ce sectorul privat gâfâie, majoritatea PSD-PNL-UDMR inventează sute de sinecuri pentru clientela de partid
Ministerul Fondurilor Europene (MIPE) își crește organigrama cu 536 de posturi, până la 1943, potrivit unui proiect de hotărâre care este pe agenda ședinței de luni a executivului Ciucă. O altă hotărâre prevede că numărul de posturi de la Ministerul Mediului crește cu 64, de la 484 la 548.
În plus, la Ministerul Mediului va mai apărea un post de conducere – un secretar general adjunct, care se alătură ministrului, celor 5 secretari de stat, secretarului general și celor doi secretari generali adjuncți care există deja în schemă.
Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a ajuns în ianuarie 2022 la 1.264.843, anunță Ministerul Finanțelor. Numărul este cu peste 15.000 mai mare decât în ianuarie 2021, când se înregistrau 1.249.283.
MIPE e condus de Marcel Boloș (PNL), iar Ministerul Mediului este condus de Tanczos Barna (UDMR).
Ghinea: Incredibilă risipă!
Fostul ministru al Investițiilor Europene Cristian Ghinea consideră că România riscă să nu atingă jaloanele necesare încasării primilor bani din PNRR, iar ministrul Marcel Boloș se ocupă de creat sute de noi funcții în ministerul pe care îl conduce, pentru a mulțumi clientela PSD și PNL.
După ce întreg programul PNRR a fost construit, sub coordonarea MIPE, în timpul mandatului lui Cristian Ghinea, fără a se încărca suplimentar organigrama ministerului, iar planul României a fost negociat, depus și aprobat la timp de Comisia Europeană, noul ministru, care ar trebui să se ocupe de implementarea PNRR, se plânge de PNRR toată ziua și nu face decât să creeze sute de noi posturi în cadrul ministerului, se arată într-un comunicat de presă al USR.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea subliniază că planul lui Boloș este doar o „incredibilă risipă de resurse”. „În 2020, am auditat toate structurile MIPE și am decis că reorganizarea trebuie să plece de la principiul că nu se adaugă niciun post în plus. MIPE are mult de muncă, dar soluția cea mai proastă e să adaugi posturi pentru o structură deja prost croită. Am decis să înființez direcția de gestionare a PNRR transferând posturi de la alte compartimente, nici măcar pentru asta nu am cerut posturi în plus. Marcel Boloș adaugă nu mai puțin de 536 de posturi în plus. Nu doar atât: adaugă 3 noi secretari de stat. E o decizie pur politică de a mulțumi patronii politici ai unui ministru slab. Și încă nu am terminat: se mai adaugă și 2 subsecretari de stat, poziții pe care MFE - MIPE nu le-a avut niciodată. Deci de la 5 secretari de stat, câți sunt acum, se va ajunge la 8 Â 2 â 10 demnitari cu tot cu cabinet pentru fiecare. Și încă nu am terminat. Anul trecut, aveam un secretar general și doi secretari generali adjuncți (SGA). Am funcționat doar cu SG și un singur SGA pentru că am considerat că doi sunt suficienți. Ce face Boloș? La cele două posturi de SGA existente mai adaugă încă doi secretari generali adjuncți. Incredibilă risipă”, a explicat Ghinea.
Peste un milion de ucraineni în România de la începutul războiului
Poliția de Frontieră anunță că 7.903 cetățeni ucraineni au intrat duminică în România, în scădere cu 17,4% față de ziua precedentă. Numărul ucrainenilor care au intrat în România de la începutul conflictului a trecut de un milion. “În data de 22.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 90.247 de persoane, dintre care 7.903 de cetățeni ucraineni (în scădere cu 17,4% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.733 cetățeni ucraineni (în scădere cu 23,3% față de ziua precedentă), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.041 cetățeni ucraineni (creștere cu 0,8% față de ziua precedentă).”, a transmis luni Poliția de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 22.05.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.003.246 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.037.775 ucraineni.
Peste 100 de milioane de persoane dezrădăcinate pe glob
Invadarea Ucrainei de către Rusia a crescut pentru prima dată numărul persoanelor dezrădăcinate în întreaga lume la peste 100 de milioane, a avertizat luni ONU. “Numărul persoanelor forțate să fugă din cauza conflictelor, violenței, încălcărilor drepturilor omului și a persecuțiilor a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane, sub efectul războiului din Ucraina și a altor conflicte mortale”, potrivit unui comunicat al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). “Cifra de 100 de milioane este uluitoare, îngrijorătoare. Este o cifră care nu ar fi trebuit niciodată atinsă”, a declarat Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi.
“Acest lucru trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru ca noi să rezolvăm și să prevenim conflictele distructive, să punem capăt persecuțiilor și să luptăm împotriva cauzelor profunde care îi obligă pe oameni nevinovați să-și părăsească locuințele”, a avertizat el. Situația era deja gravă, după cum relevă statisticile UNHCR. La sfârșitul anului 2021, numărul persoanelor strămutate în întreaga lume ajunsese la 90 de milioane din cauza noilor valuri de violență sau a conflictelor prelungite în țări precum Etiopia, Burkina Faso, Myanmar, Nigeria, Afganistan și Republica Democratică Congo.
Apoi, pe 24 februarie președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei vecine, aruncând noi milioane de oameni pe drumuri pentru a fugi de lupte și a ajunge în regiuni mai puțin expuse sau în altă țară. Europa nu a mai cunoscut un aflux atât de rapid de refugiați de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aproape 6,5 milioane de ucraineni au părăsit țara, în mare parte femei și copii, iar ONU estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 8,3 milioane până la sfârșitul anului.
În Ucraina însăși se estimează că aproximativ opt milioane de persoane sunt strămutate. Înainte de invazia rusă, Ucraina avea 37 de milioane de locuitori în regiunile aflate sub controlul guvernului său. Această cifră exclude Crimeea (sud), anexată în 2014 de Rusia, și regiunile din est controlate de separatiștii pro-ruși.
Bărbat, reținut după ce a ucis mai mulți câini
Un bărbat în vârstă de 30 ani, din localitatea Alexandru cel Bun, a fost reținut de polițiști după ce pe internet a apărut o filmare cu el omorând mai mulți câini. Purtătorul de cuvânt al IPJ Neamț, agentul principal Georgiana Pușcașu, a declarat că întreaga scenă a fost filmată și publicată pe internet, iar polițiștii s-au autosezizat. “În urma investigațiilor efectuate cu operativitate, persoana bănuită de comiterea faptei, un bărbat de 30 ani, din Alexandru cel Bun, a fost depistată de polițiști. Acesta a fost condus la sediul poliției, în vederea continuării cercetărilor. În baza probatoriului administrat, bărbatul în cauză a fost reținut pentru 24 de ore”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamț.
Cum va fi vremea în Moldova în primele zile de vară
Vremea va fi, în general, caldă în limitele specifice ale acestei perioade, pe parcursul următoarelor două săptămâni, iar din perspectivă pluviometrică sunt estimate ploi sub formă de averse de scurtă durată spre finalul lunii mai și, posibil, la începutul lunii iunie, relevă prognoza de specialitate pentru perioada 23 mai - 5 iunie, publicată ieri de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
În Moldova, între 25 și 27 mai, vremea va fi caldă, cu temperaturi maxime de 25 - 29 de grade și minime de 11 - 16 grade, mediat regional. Valori termice mai modeste vor caracteriza perioada 28 - 30 mai, în special pentru jumătatea de nord a regiunii, iar în restul intervalului temperaturile se vor situa în jurul celor climatologic specifice, cu o medie de 22 - 25 de grade ziua și 9 - 13 grade noaptea. În special în jurul datei de 26 mai, fenomene de instabilitate atmosferică se vor semnala local, iar probabilitatea pentru ploi va crește și după data de 30 mai.
