Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Trei ani de la militarizarea Institutului Cantacuzino: un tanchist în conducere și niciun vaccin antigripal

Ziarul de Vrancea
8 aug 2020 527 vizualizări

La anunțul deciziei de militarizare, premierul Mihai Tudose promitea rapid un vaccin antigripal românesc aici, pe fonduri UE n nu s-a întâmplat nimic între timp, și nici un euro de la Bruxelles nu a ajuns, deși schema de personal a crescut cu peste 100%

În vara lui 2017, premierul PSD Mihai Tudose promitea că, prin militarizarea Institutului Cantacuzino, acesta va primi fonduri europene și va putea produce un vaccin antigripal. Trei ani mai târziu, scrie NewsWeek România, nu s-a produs nici un vaccin și se așteaptă încă fonduri de la UE. După militarizare, schema de personal a institutului a crescut de la 430 de angajați la 1.075, din care efectiv sunt ocupate circa 600 de posturi. La conducerea institutului se află un medic militar, dar locțiitorul său la comandă este un fost tanchist, cu grad de colonel (care, spre deosebire de șeful său, și-a secretizat salariul). Managerul institutului, colonelul Florin Oancea, are un salariu de circa 11.000 de lei pe lună, dar are timp de încă trei slujbe, așa că, în 2019, a câșigat: 123.000 de lei de la CMI Dinu Gabriel, 145.000 de lei de la MedLife și circa 50.000 de lei de la Clubul Sportiv Municipal București. 

Bugetul anual al institutului a fost, de la militarizare până acum, de circa nouă milioane de euro. Când a fost militarizat, la institut lucrau 350 de persoane, care au rămas angajate, ba chiar li s-au acordat ulterior “drepturile bănești specifice unei instituții militare“ - a precizat ministrul Apărării, Ionel Ciucă într-un răspuns la o interpelare.

În ceea ce privește producerea unui vaccin antigripal, ministrul Apărării Ionel Ciucă evită un termen clar. El a arătat, într-un răspuns la o altă interpelare, că, în aprilie 2020, Guvernul a aprobat un memorandum prin care institutul ar urma să primească fonduri europene prin Programul Operațional 2021-2027. În plus, ar exista un proiect de plan al M.Ap.N. prin care să se reia producția de vaccinuri antigripale. În aprilie 2020, premierul Orban susținea că un vaccin antigripal va putea fi produs în 2021. 

În februarie 2020, ministerul Fondurilor Europene a anunțat că acest institut poate atrage fonduri europene de 150 de milioane de euro, dar, ulterior, nu s-a mai auzit nimic despre acest plan. 

Institutul a fost militarizat în 2017, la inițiativa premierului Mihai Tudose. El a promis și atragerea a 100 de milioane de euro de la UE, urmând să discute cu Corina Crețu, pe atunci comisar european pentru dezvoltare regională. “Doamna comisar Corina Crețu a început demersurile pentru absorbția celor 100 de milioane de euro. Lucrurile se vor desfășura mai repede decât ne așteptam”, spunea, în septembrie 2017 ministrul interimar al Apărării, Marcel Ciolacu. Ministrul Apărării de la acel moment, Mihai Fifor, a anunțat că în 2018 va începe producția de vaccinuri antigripale. În aprilie 2019, ministrul Apărării Gabriel Leș a mutat termenul pentru 2020, dar nici această dată nu a fost respectată. 

Singurul lider politic care s-a opus public militarizării a fost europarlamentarul PNL Cristian Bușoi: “Transformarea Institutului Cantacuzino în cazarmă și ideea fondurilor UE nesperate arată habarnism periculos“. Institutul Cantacuzino nu mai produce banalul vaccin antigripal din 2009.

Arafat: „Sunt posibile scenarii mai grele”

 șeful DSU spune că avem peste 300 de focare de COVID-19 în țară n “Sunt posibile scenarii mai grele și măsuri mai drastice”, a menționat el n

Peste 300 de focare de COVID-19 sunt în țară în prezent, a anunțat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. El a precizat însă că aceste focare înseamnă și cămine, și azile de bătrâni, și din domeniul industrial, zone care sunt însă controlabile. Nimeni nu poate prezice însă cum va evolua pe viitor boala, mai ales în cazul unor transmisii comunitare, și deocamdată nu pot fi excluse nici „scenarii mai grele”, a avertizat Arafat. Foarte multe dintre cele 300 de focare din țară „sunt focare care sunt foarte limitate, sunt sub control”, a precizat Raed Arafat. El a explicat apoi care este diferența între aceste focare, bine delimitate, și cele cu transmisie comunitară, în cazul cărora se impune uneori măsura carantinării unor localități întregi. „Focarele pentru care noi luăm măsura de carantină, atunci când carantinăm o localitate, sunt focarele de transmitere comunitară. Deci, dacă este o localitate cu o cifră mare de cazuri, dar care sunt concentrate la un azil de persoane vârstnice, atunci măsurile se iau pe azilul respectiv - carantinarea azilului, a personalului; dacă avem o localitate de 1.500 de persoane și avem 14 cazuri, 10 cazuri, 15 cazuri, este transmisie în comunitate, în mai multe familii, atunci luăm măsura de a carantina localitatea. De ce? Pentru că nu este suficient să izolezi persoanele și contacții lor direcți. Acolo, dacă s-a transmis în comunitate, înseamnă că mai avem mai multe persoane în comunitate probabil asimptomatice, de care nu știm și care transmit. Și atunci, această comunitate se pune sub carantină, DSP-ul poate să organizeze testări mai multe în localitatea respectivă, se descoperă mai mulți care au fost infectați sau nu și pot să se concentreze eforturile de prevenire pe comunitatea respectivă. Acesta este rostul carantinării unei localități, pe care o facem, dacă vedem că este răspândire comunitară serioasă”, a explicat Raed Arafat. El a avertizat însă că „nimeni și nicio țară nu va putea la un moment dat să spună că exclude total luarea unor măsuri mai drastice”, pentru că totul depinde de evoluția epidemiei. „Noi am luat, am carantinat unele localități, chiar dacă s-au supărat pe noi primarii din localitățile respective, chiar și recent. Am luat anumite măsuri punctuale și asta fac multe țări acum, dar sunt situații în care dacă vezi că scapă total sub control și începe să fie o creștere mare, exponențială, se pot reimpune anumite măsuri drastice. Poate că nu faci un total lockdown în toată țara, dar faci într-un județ, îl faci într-o zonă în care vezi că este o răspândire majoră”, a spus șeful DSU. „Acest lucru nimeni nu poate să-l nege, la orice moment se poate lua o astfel de decizie”, a insistat Raed Arafat. „Nu suntem în acest scenariu încă, dar putem să ajungem și peste o lună, și peste două, și în timpul toamnei, și în timpul primăverii anului viitor să ajungem la scenarii grele, dacă boala se va comporta într-un fel pe care nu putem să-l controlăm”, a avertizat secretarul de stat în MAI.

Puterea clanurilor interlope, dată de atacurile la legile Justiției

 ministrul Justiției spune că una din cauzele pentru care lumea interlopă a ajuns în situația actuală este „atacul la legile justiției însoțit de o adevărată timorare a instituțiilor care aplicau legea” în timpul guvernării PSD

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirmă că lumea interlopă a proliferat după „atacul” la legile justiției din partea guvernării PSD, însă susține că autoritățile au „sub control” fenomenul privind lumea interlopă din România. Predoiu acuză că organizațiile de tip interlop „încearcă să penetreze structurile statului, de la cele de aplicare a legii, până la instituții politice” și consideră că liderii politici trebuie să nu fie toleranți față de acest fenomen. Ministrul a afirmat, întrebat fiind dacă mai există un control al statului în ceea ce privește activitatea lumii interlope, că autoritățile dețin acest control. „Bineînțeles că există un control”, a afirmat Predoiu, într-o emisiune la Realitatea Plus. El a susținut că România se află într-o situație „dificilă” după ce mulți membri ai clanurilor interlope au revenit în țară, dar a adăugat că „nu se pune problema de a pierde controlul aplicării legii, dar în același timp trebuie să fim lucizi și să constatăm că trebuie pornită o ofensivă împotriva acestor structuri care încalcă legea”. El a acuzat că structurile de tip interlop „încearcă să penetreze structurile statului, de la cele de aplicare a legii, până la instituții politice”. „Nu vorbim din ce auzim sau din ce ni se pare că se întâmplă. Vorbim pe bază de informații. (...) Aflăm că, de fapt, aceste structuri tind să penetreze întreaga societate și de aceea riposta trebuie să fie sistemică. Nu văd alt deznodământ decât eradicarea lor, așa cum s-a întâmplat și în alte state democratice. (...) Efortul trebuie să fie unul concertat și integrat din partea instituțiilor de aplicare a legii. Aici e nevoie de un plan de acțiune țintit, concentrat pe acest fenomen, vă asigur că instituțiile statului nu stau și se uită la acest fenomen, se vor vedea rezultate în timp, dar este un proces. Un fenomen care a crescut nestingherit ani de zile. (...) Este o luptă permanentă, nu putem spune că vom începe un efort astăzi și îl terminăm în trei ani și după aia nu se întâmplă nimic”, a spus ministrul Justiției. El a precizat că una dintre cauzele pentru care lumea interlopă a ajuns la nivelul în care se află o reprezintă „atacul la legile justiției însoțit de o adevărată timorare a instituțiilor care aplicau legea” în timpul guvernării PSD.

Val de migrări

Deputatul USR Ionuț Moșteanu afirmă, vineri, că, doar în ultimele zile, peste 30 primari PSD s-au transferat la PNL, aceștia adăugându-se „altor zeci de traseiști - primari și viceprimari PSD transferați deja”. „PNL nu a înțeles nimic din votul la europarlamentare și prezidențiale”, afirmă deputatul. „Doar în ultimele zile, peste 30 primari PSD s-au transferat la PNL. Se adaugă altor zeci de traseiști - primari și viceprimari PSD transferați deja. La Pitești, viceprimarul PSD este candidatul PNL. La Iași, PSDistul Chirica. Prin toți acești primari, pesedismul supraviețuiește”, a scris, pe Facebook, deputatul Ionuț Moșteanu. Acesta afirmă că PNL „nu a înțeles nimic”. „PNL nu a înțeles nimic din votul la europarlamentare și prezidențiale. Nu putem reconstrui România, comunele și orașele noastre, cu aceiași oameni care au ținut comunitățile noastre în subdezvoltare și au încurajat 4 ani regimul lui Dragnea”, a mai scris Moșteanu. Acesta susține că acești aleși locali „nu au făcut nimic 30 ani”. „Vor face ei mai bine acum?”, a mai scris deputatul care prezintă o listă cu 55 de primari traseiști.

Asimptomaticii au tot atât virus SARS-Cov-2 în corp cât pacienții cu simptome, arată un studiu

Un studiu detaliat, efectuat asupra unui număr de 303 persoane în Coreea de Sud, arată că 29% dintre persoanele contaminate cu noul coronavirus nu au prezentat niciodată simptome și ele au în corp tot atât virus cât persoanele cu simptome, relatează AFP.

Studiul - coordonat de Seungjae Lee de la Universitatea Soonchunhyang și publicat în revista americană Jama Internal Medicine, a fost realizat într-un focar de contaminare în grupul religios sud-coreean la Daegu, în februarie. Autoritățile au hotărât să plaseze în izolare cazurile testate pozitiv cu covid-19, cu puține simptome, într-o clădire de dormitoare aparținând Guvernului, în care medicii și infirmiere au supravegheat meticulos evoluția simptomelor persoanelor izolate și le-au testat încărcătura virală cu regularitate. Este voba despre un grup tânăr, a cărui medie de vârstă este de 25 de ani. Dintre cele 303 persoane, 89 nu au dezvoltat niciodată simptome, reprezentând o proporție de 29%.

Întrucât aceste persoane au fost închise, până la obținerea unor teste negative de covid-19, personalul medical a putut să distingă cazurile presimptomatice de de cazurile cu adevărat asimptomatice. În fapt, 21 de persoane se prezentau inițial ca pozitive cu noul coronavirus și fără simptome, însă au prezentat până la urmă simptome.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.