Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: The Guardian, despre Dragnea: ”Ideologia lui este el însuși”

Ziarul de Vrancea
6 mai 2019 288 vizualizări

Liderii de la Bruxelles sunt îngrijorați de șeful PSD în aceeași măsura ca de premierul ungar, scrie cotidianul britanic

Ziarul britanic The Guardian îl descrie pe liderul PSD Liviu Dragnea ca fiind „figura din umbră care are de fapt puterea în România” și face referire la afirmația lui Victor Ponta care susține că ideologia lui Dragnea este „el însuși”.

Conform cotidianului britanic, liderii de la Bruxelles au ajuns să fie în aceeași măsură îngrijorați de Dragnea cât sunt de premierul ungar Viktor Orban sau de liderul partidului Lege și Justiție din Polonia, Jaroslaw Kaczynski - chiar dacă Dragnea nu este atât de cunoscut - pentru că el coordonează lucrurile din culise. „Puțini se îndoiesc că el este cel care ia deciziile și conduce de fapt guvernul, chiar dacă a fost condamnat pentru fraudă electorală”, se arată în analiza The Guardian.

„Este o rușine și o oportunitate mare ratată”, declară Victor Ponta pentru The Gurdian, făcând referire la mandatul României pentru președinția Consiliului UE. Dragnea este priceput în ceea ce privește politica internă și echilibrarea forțelor regionale însă aptitudinile sale sunt limitate când vine vorba de aparițiile publice sau scena internațională, notează autorii articolului, Shaun Walker și Jennifer Rankin, adăugând că ce îl motivează pe Dragnea este acumularea de putere și avuție și nu o ideologie anume. „Ideologia sa este el însuși”, susține Ponta. „El este persoana care face tot, le dă ordine miniștrilor, prim-ministrului, ei sunt toți plastilină în mâinile lui”, a adăugat fostul premier.

Ziarul britanic precizează că Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare pentru abuz de putere într-un proces de corupție și că există suspiciuni că Dragnea a acumulat avere alături de familia sa printr-o companie lipsită de transparență – Tel Drum – acumulând fonduri europene. Dragnea a refuzat o cerere de interviu din partea The Guardian. Cotidianul notează și că guvernul român încearcă de ceva vreme să aprobe legea amnistiei care l-ar ajuta direct pe Dragnea să scape de închisoare. Pentru a obține susținerea poporului, PSD a portretizat lupta-anticorupție ca fiind un atac asupra României, pe fondul criticilor din partea Uniunii Europene, susțin autorii articolului.

La Bruxelles, există nemulțumiri privind direcția luată de România. „Știam clar atunci că România și Bulgaria nu erau pregătite. Greșeala a fost că am sperat că dacă vor deveni state membre aceste țări se vor alinia automat la standardele europene ... Poți să pui presiune pe o țară când dorește să devină stat membru, dar după ce este deja membru, posibilitatea de a obține reforme este mult mai mică. Este un eșec al sistemului nostru”, a afirmat o sursă din UE implicată în procesul de aderare.

Dosarul Mineriadei, retrimis la Parchet

n “Lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a făcut în perioada 2005 – 200. După un an și jumătate aflăm că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi”, spune Teodor Marieș

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, ieri, să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, spune că nu contestă decizia judecătorului de caz, dar îl acuză că a ținut un an și jumătate dosarul, deși victimele sperau să li se facă dreptate. “Din acest dosar lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a făcut în perioada 2005 – 2007, ei rezumându-se doar la 14 persoane vinovate, dar și pe acelea nu le-au pus corect sub urmărire, nu au făcut procedura corect. Atunci, sigur, cu un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă decât să-l dea înapoi. Eu nu-l acuz pe Epure pentru decizia de azi, eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că și-a permis să rețină doar el un an și jumătate dosarul, în detrimentul acestor oameni care au venit cu speranță la termene, sperând că li se face dreptate, și au aflat că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi”, a declarat, la ieșirea din sediul instanței, Teodor Mărieș. Acesta a afirmat că “mai mult ca sigur se va găsi cineva care să facă contestație”, iar procedura se va prelungi. Întrebat ce orizont de timp consideră că este potrivit pentru retrimiterea dosarului în instanță, Mărieș a spus: “Dacă se aduce procuror de caz care cunoaște acest dosar, părerea mea este că între patru și șase luni este prea mult ca acest dosar să fie bine construit și retrimis către instanță”.

Magistrații instanței supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider sindical Miron Cozma.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, declara, în iunie 2017, că dosarul “Mineriadei”, care a ajuns spre judecare la ICCJ, ar putea dura cel puțin un an și jumătate fără procedura de Cameră preliminară, având în vedere că sunt de audiat 1.500 de victime și 600 de martori.

România, loc fruntaș în UE în topul lipsurilor materiale grave

Rata de deprivare materială severă a ajuns la 16,8%, în 2018, în scădere cu 2,9 puncte procentuale față de 2017. În ciuda acestui fapt, România se clasează pe locul doi în topul UE din punct de vedere al lipsurilor materiale grave, potrivit Eurostat.

În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) și Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) și Țările de Jos (2,4%).

În 2018, 6,2% din populație sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu și-au putut permite cel puțin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viață adecvată: să își poată plăti la timp facturile; să își încălzească locuința; să poată face față unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau pește sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă anual o vacanță de o săptămână, departe de casă; un televizor; o mașină de spălat; un autovehicul; un telefon.

Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata crește în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenți doi sau mai mulți adulți, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii și 5,7% cu copii. În medie, rata deprivării materiale din UE a scăzut cu 0,4% în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea țărilor pentru care sunt disponibile date pentru anul 2018, rata deprivării materiale a scăzut față de 2017, excepție făcând Finlanda, unde aceasta a crescut cu 0,7%, de la 2,1% în 2017, la 2,8% în 2018; Franța, unde a crescut cu 0,6%, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018; Regatul Unit, unde a crescut cu 0,5%, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018; și Danemarca, unde a crescut cu 0,3%, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (de la 30% în 2017, la 20,9% în 2018), urmată de Grecia (de la 21,1%, la 16,7%) și Ungaria (de la 14,5%, la 10,1%).

Meleșanu îi cere lui Iohannis rechemarea lui Maior de la Wahington

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a anunțat ieri că i-a trimis președintelui Klaus Iohannis propunerea de rechemare de la post a ambasadorului României la Washington George Maior. Anunțul a fost făcut de Meleșcanu la Antena 3. “Comisia de politică externă a Senatului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să facă o analiză referitoare la domnul ambasador Maior. În urma acestei solicitări am făcut analiza respectivă și am trimis și la Președinție propunerea de rechemare a domnului ambasador George Maior și numirea unui nou ambasador la Washington. Propunerea a noastră s-a bazat și pe (...) raportul Comisiei SRI legat de folosirea SRI în scopuri personale de către domnul Maior”, a declarat ministrul de Externe.

Meleșcanu declara, joi trecută, că în două săptămâni va fi finalizată analiza MAE în cazul lui George Maior. El spunea că analiza ar putea include și concluzii precum propunerea de rechemare a acestuia din funcția de ambasador al României la Washington. Tot săptămâna trecută, vineri, Ministerul de Externe a reacționat la scrisoarea deschisă semnată de George Maior, fost șef al SRI și ambasador în SUA, în care acesta critică raportul Comisiei SRI, legat de modul în care Serviciul a folosit ANI, susținând că diplomații ar trebui să se abțină de la astfel de atitudini.

Fostul director SRI George Maior a angajat instituția, în perioada 2012 - 2015, în acțiuni “reprobabile”, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a mințit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, se spune în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității SRI.

Radu Mazăre a fost reținut în Madagascar

Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost reținut de autorități în Madagascar, au precizat, pentru Mediafax, surse judiciare.

Radu Mazăre se află, de la finele anului 2017, în Madagascar.

Judecătorii instanței supreme l-au condamnat, în 8 februarie, la 9 ani de închisoare cu executare pe fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, decizia fiind definitivă. De asemenea, o pedeapsă cu executare a fost dispusă și pentru Cristian Borcea, acesta primind 5 ani. Borcea s-a întors în detenție după ce a fost eliberat condiționat în urmă cu câteva luni.

Mazăre a fost acuzat, alături de alți funcționari, de atribuirea nelegală a unor terenuri (plaje și faleze din Constanța), prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanței a venit după nouă ani de procese și alte opt amânări consecutive de pronunțare a unei sentințe.

Doi frați, unul de 7 ani și unul de 9 ani, au murit înecați într-o groapă de excavație plină cu apă

Un băiat de 9 ani și sora sa de 7 ani au murit, ieri, după ce s-au înecat într-o groapă de exavație plină cu apă lângă care se jucau, în localitatea Bălteni, comuna Conțești. Groapa a fost săpată de primăria din localitate care intenționează să construiască o stație de epurare.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dâmbovița au declarat pentru News.ro că pompierii au fost solicitați să intervină pentru salvarea a doi copii căzuți într-o baltă formată în urma unei excavații. Ulterior, aceștia au precizat că cei doi copii nu au putut fi salvați. Groapa are aproximativ trei metri adâncime, iar jumătate este plină cu apă.

Nicușor Constantinescu, condamnat la patru ani de închisoare

Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat de Tribunalul Constanța, la patru ani de închisoare cu executare în dosarul achiziției unui elicopter pentru situații de urgență, în cadrul unui program transfrontalier, decizia instanței nefiind definitivă. Ulterior, elicopterul respectiv a fost preluat de SMURD și s-a prăbușit în decembrie 2015 în Lacul Siutghiol din Mamaia, iar cele patru persoane aflate la bord și-au pierdut viața. De asemenea, instanța a admis acțiunea civilă formulată de Județul Constanța și de Consiliul Județean Constanța, obligându-l pe Nicușor Constantinescu la plata sumei de un milion de lei, reprezentând despăgubiri civile.

Baronul PSD execută o pedeapsă de șapte ani și patru luni de închisoare după contopirea celor două condamnări definitive primite, cea de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal și cea de cinci ani din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri. El mai are și alte condamnări în prima instanță și alte dosare în care este judecat pe fond.

Nicușor Constantinescu este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.