MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: The Financial Times: Piața Obor din București oferă britanicilor lecții despre ce și când să mănânce
O jurnalistă britanică s-a arătat încântată că a găsit salată, urzici și lobodă de sezon
În contextul crizei legumelor din Marea Britanie, The Financial Times a făcut o vizită la Piața Obor din București, “cea mai mare din țară”, unde verdețurile de sezon sunt la prețuri rezonabile și din belșug. Jurnalista Erica Wagner de la FT scrie că Piața Obor a devenit una dintre favoritele ei din Europa și povestește cât de încântată a fost să găsească salata, urzicile si loboda de sezon. “Cumpăr o salată frumoasă, untoasă, de la Florian cu 3 lei - adică cam 50 de cenți - împreună cu câteva legături de ceapă de primăvară cu coadă lungă și luxuriantă; ridichi crocante, roșu aprins; pătrunjel și mărar. Totalul ajunge la 18 lei. Cocoțat pe taraba lui înălțată din piață, grămezi de produse de jur împrejur, Florian mă învață să spun „18” în limba română și aplaudă când spun bine din a treia încercare. Zâmbește când spun „mulțumesc” dar cam asta e tot ce pot în româna mea, până acum”, își începe relatarea jurnalista.
“Sunt la Piața Obor, cea mai mare piață de produse din țară, chiar în inima Bucureștiului. Sunt puține lucruri pe care le iubesc mai mult decât o piață europeană - îmi place în special piața Lices din Rennes și piața fermierilor de două ori pe săptămână din Dern'sches Gelände din Wiesbaden - iar Obor a fost adăugată acum pe lista mea de favorite”, mărturisește ea.
“Metroul din București este la îndemână și rapid, iar stația Obor se află la câțiva pași de marea hală centrală a pieței. În jurul ei sunt tarabe mai mici în aer liber pe care se vând ouă, mere, bijuterii, electronice, flori - și, bineînțeles, vin fiert și mici, cârnații delicioși care sunt o pasiune națională. Nouăzeci de tone de produse proaspete ajung aici zilnic pentru a fi vândute: fructe și legume la parter, cu zeci de tarabe individuale care se întrec în a expune cel mai luxuriant spanac și cel mai lung praz. Aici există miere, ierburi și nuci, precum și un automat uriaș care oferă iaurturi de diferite grosimi. Urci scara rulantă și găsești măcelari, brânzeturi și brutari. Este deschis șapte zile pe săptămână de la 7:00 până la 19:00 - ei bine, se închide la 16:00 duminica”.
În Anglia nu mai există salată
“Florian este nedumerit când îi spun, traducând de pe telefon, că nu există salată în Anglia în zilele noastre. Da, știu că este o exagerare, dar a fost fascinant - și nu puțin consternant - să urmăresc de departe Războiul Salatelor. Tesco, Asda, Morrisons și Aldi au raționalizat roșiile, salata verde, ardeii și castraveții. Twitter este plin de imagini cu pubele goale de salate de la supermarketuri din toată țara, în contrast cu imagini precum cea postată pe Twitter de Lindsey Hilsum, editor internațional pentru Channel 4 News, care arată o abundență de roșii, ardei și dovlecei în Herson, un oraș aflat în prima linie a războiului din Ucraina”.
Lindsey Hilsum a publicat pe Twitter o fotografie cu rafturi dintr-un supermarket din Herson: “Nu e criză de roșii aici - dar sunt în Herson, un oraș ucrainean din prima linie a frontului care este bombardat zilnic de ruși, nu un supermarket britanic”. “Florian face semne către produsele din jurul lui. Totul este din România, explică el, așa că nu trebuie să vină de departe pentru această piață. El nu vinde roșii sau ardei, dar Dan, la o tarabă din apropiere, vinde vin din Grecia, din Bulgaria. Da, spune Dan (mulțumesc din nou, Google Translate), roșiile sunt mai scumpe acum. Asta pentru că, face un gest ce semnifică cutremurul, și spune „Turcia” - ah, asta din cauza cutremurului, înțeleg”.
“Ambii comercianți se întreabă ce se întâmplă în Marea Britanie (chiar dacă nu vorbesc românește sensul este clar). Când spun „Brexit”, aud un oftat și o aprobare din cap. Deși știu că este o explicație simplistă, este cea mai ușoară fără limbă comună”.
“Am încercat și eu loboda, pe care nu am văzut-o niciodată în Marea Britanie”
Jurnalista face referire în articol la faptul că ar trebui să le explice celor doi birocrația crescută atunci când vine vorba de angajarea de lucrători sezonieri și întârzierile la graniță care au făcut din Marea Britanie o piață neatractivă pentru cultivatorii și vânzătorii europeni, facturile la energie în creștere - și lipsa sprijinului guvernamental pentru creșterea costurilor combustibilului - care i-au pus pe fermierii din Marea Britanie în dificultate.
APS Group, cel mai mare producător de tomate din țară, a lăsat serele neplantate pentru prima dată în istoria sa de 80 de ani. Ea se întreabă dacă nu ar trebui ca britanicii să înceapă să prețuiască napii, așa cum a sugerat secretarul pentru mediu Thérèse Coffey la sfârșitul lunii trecute. “Nu, nu este - dacă numai pe baza faptului că napii nu sunt nici măcar de sezon, așa cum a subliniat Minette Batters, președintele Uniunii Naționale a Fermierilor”.
În București, jurnalista de la Financial Times a descoperit verdețurile autohtone și de sezon. “Va trebui să mă ierți, pentru că sunt o fată de la oraș și la început nu am recunoscut coșurile cu frunze țepoase, un comerciant era dornic să cumpăr de la el. Urzici - urzici, adunate în mod tradițional primăvara, din care am făcut o supă catifelată, folosind o bază din prazul dulce și semințe de fenicul cumpărate vrac. Am încercat și eu loboda, pe care nu am văzut-o niciodată în Marea Britanie. Atriplex patula, numit uneori „spanac francez” - descopăr - are frunze moi, superbe roșiatice-violet și adaugă o dulceață la salate sau, la fel ca urzicile, poate fi transformată în supă”.
“Poate că noul acord dintre Marea Britanie și UE privind regulile comerciale care afectează Irlanda de Nord - care are potențialul de a rezolva problema importurilor și a controalelor la frontieră - este un prevestitor al vremurilor mai bune”, speră jurnalista.
Erica Wagner spune în final că va reveni în Piața Obor pentru că își dorește ca “în Marea Britanie să fim mai conștienți de ce să mâncăm când și de ce”. “Mai bine pentru planetă, mai bine pentru noi. Da, trăim în secolul 21, iar comerțul global este o realitate. Dar merită să muncim pentru a recăpăta bucuria pe care o simțim când iarna începe să se estompeze, când până și înțepătura urzicii ne poate înțepa de fericire, spre promisiunea aromelor mai verzi ce vor veni. Mulțumesc!”.
Instanța închide dosarul Hexi Pharma, după ce faptele s-au prescris
doi directori au scăpat fără condamnări
Curtea de Apel București a dispus vineri încetarea procesului penal împotriva celor doi directori de la compania Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihai Leva, condamnați în primă instanță la câte 3 ani de închisoare, după ce judecătorii au constatat că faptele de care sunt acuzați s-au prescris.
Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, primise în ianuarie 2019, la Tribunalul București (instanța de fond), o condamnare de 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, iar Mihai Leva, șef de producție al firmei, fusese condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. De asemenea, compania a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei. Aceste pedepse au fost anulate vineri de Curtea de Apel București, pe motiv că faptele s-au prescris. Magistrații au aplicat, ca și în alte dosare importante din ultima vreme, deciziile Curții Constituționale privind prescrierea faptelor.
Cei doi directori au primit interdicția de a ocupa funcția de manager într-o societate comercială, precum și exercitarea oricărei activități într-o societate având ca obiect producerea și comercializarea de biocide, pe o perioadă de 5 ani.
Patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, s-a sinucis în mai 2016, când a aflat că procurorii au deschis o anchetă penală în legătură cu dezinfectanții diluați livrați de companie către sute de spitale. Pronunțarea sentinței definitive în dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit dată de Curtea de Apel București în urmă cu doi ani, însă judecătorii au repus cauza pe rol în noiembrie 2020. Procesul a fost apoi tergiversat în așteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou în dosar.
La Tribunal, Hexi Pharma a fost obligată să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziționate de sute de spitale din țară. Curtea de Apel București a modificat însă valoarea acestor despăgubiri, unele sume fiind micșorate, altele fiind înlăturate cu totul.
Pentru recuperarea prejudiciului, instanța a menținut sechestrul pe bunurile companiei, printre care un teren intravilan de 2.072 mp în valoare orientativă de 1.636.880 euro și o construcție pÂ1E/structură metalică.
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a 340 de infracțiuni de înșelăciune (dintre care șapte având consecințe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
În același dosar au fost deferiți justiției directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) și participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum și Mihai Leva, șef de producție al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) și complicitate la participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Procurorii susțineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare “prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu-le o pagubă.
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Națională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fișe de prezentare ale produselor proprii, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă) în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului.
Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piața din România, la cvasitotalitatea unităților sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase). Activitatea a fost coordonată în această perioadă de Flori Dinu, care a asigurat plasarea pe piață a acestor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fișe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă), folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide. Totodată, din probele administrate a reieșit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de șef de producție, a ajutat la plasarea pe piața din România, la unitățile sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
De asemenea, între 4 februarie 2014 și 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fișe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma și fișe cu date de securitate), dintre care cele 16 fișe cu date de securitate le-a și întocmit, documente folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, care conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.
Un român, printre victimele accidentului feroviar din Grecia
Un român a cărui dispariție fusese semnalată de familie a fost identificat printre victimele accidentului feroviar din Grecia, a anunțat sâmbătă MAE, precizând că repatrierea trupului neînsuflețit se va realiza după finalizarea, de către autoritățile elene, a tuturor procedurilor specifice în astfel de situații.
Consulatul General al României la Salonic continuă dialogul cu autoritățile locale și cu familia cetățeanului român și va asigura asistența și protecția consulară necesare, conform competențelor legale. Salvatorii sunt așteptați să încheie eforturile de a găsi cadavrele victimelor accidentului feroviar produs în urmă cu trei zile încentrul Greciei, pe măsură ce furia oamenilor față de accident crește. La trei zile după ce trenul de pasageri care ducea la Salonic s-a ciocnit cu un tren de marfă care venea în afara orașului Tempe, ucigând cel puțin 57 de persoane, operațiunea de localizare a pasagerilor dispăruți va fi probabil încheiată, au spus oficialii eleni.
În România au intrat, în ultimele 24 de ore, peste 8.000 de ucraineni
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează că sâmbătă au intrat în România, prin punctele de la graniță, 82.428 de persoane, dintre care 8.103 cetățeni ucraineni. „Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 04.03.2023, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 3.677.272 cetățeni ucraineni”, conform comunicatului de presă al IGPF.
Fata de 14 ani dispărută în Tulcea, găsită în Timișoara
Fata de 14 ani, care a dispărut din județul Tulcea în noaptea de marți spre miercuri, a fost găsită, duminică dimineața, în gara Timișoara Nord, polițiștii stabilind că nu ar fi fost victima vreunei infracțiuni.
Inspectoratul de Poliție al Județului Tulcea a transmis că în urma activităților desfășurate la nivel naționale, Denisa Gabriela Coadă, în vârstă de 14 ani, din Mahmudia, a fost găsită, duminică, în jurul orei 6.15, în gara Timișoara Nord.
“Adolescenta a fost găsită cu sprijinul polițiștilor din Timișoara, urmând să fie condusă la un centru de primire D.G.A.S.P.C. Timișoara.Din primele discuții purtate cu aceasta nu au rezultat indicii că ar fi fost victima vreunei infracțiuni”, a anunțat IPJ Tulcea. Fata a dispărut de acasă în noaptea de marți spre miercuri. Ea a fost căutată de polițiști, jandarmi, pompieri și voluntari. Căutările în zona apropiată de locuința sa au fost făcute și cu câini de urmă și cu o dronă.
