MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: ”Super tare!”: Sorina Pintea, încântată de șpaga primită
Fostul ministru al Sănătății va sta 30 de zile în arest preventiv după ce ar fi primit mită 120.000 de lei n Pinta și-ar fi negociat la sânge șpaga, nefiind de acord cu procentul de 3% din contract oferit inițial
Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, acuzată de luare de mită, a primit sâmbătă mandat de arestare pentru 30 de zile, conform deciziei Tribunalului București. Potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă, Sorina Pintea a exclamat ”Super tare!” după ce a aflat că că a primit suma de 120.000 de lei pentru contractul de modernizare a unui bloc operator la Spitalul Județean, dar și ”Perfect!”, în momentul în care a aflat că i-a fost acceptată propunerea de a-i fi remis echivalentul a 7% din valoarea contractului. ”Din comunicarea purtată (.....) în biroul SORINEI PINTEA de aceasta și de suspectul (.....), rezultă fără dubiu, faptul că SORINA PINTEA cunoștea foarte bine, (.....) nu doar că în punga neagră cu inscripția “(.....)” primită de la (.....) se aflau bani, ci și cuantumul exact al acestei sume. Totodată, în comunicare SORINA PINTEA spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract și recunoaște că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a și fost adus la cunoștință de intermediarul (.....) lui (.....) cu ocazia întalnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul (.....), fapt ce demonstrează din nou de la cine a plecat cererea ce a condus la primirea acestor sume de bani necuvenite, și anume de la SORINA PINTEA. Inculpata SORINA PINTEA a exclamat chiar «super tare» după ce a aflat că (.....) i-a trimis 120.000 de lei, respectiv «perfect», după ce a aflat că (.....) a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract. După ce suspectul (.....) îi comunică SORINEI PINTEA faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie, SORINA PINTEA confirmă spunând «da»”, se arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă.
“Credința că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității”
De asemenea, procurorii au afirmat că ”privarea de libertate a inculpatei este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”. ”La stabilirea pericolului public avem în vedere date legate de persoana inculpatei, în speță manager de spital public, fost ministru al sănătății, cât și date referitoare la fapta, date care în speță sunt de natura a crea un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității”, se arată în referat.
Pintea a fost reținută de DNA sâmbătă dimineață, fiind acuzată de luare de mită în formă continuată pentru că ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect “proiectarea și executarea lucrărilor de amenajare bloc operator-sală chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente”, încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială. Vineri,în biroul ei de la Spitalul de Urgență Baia Mare, unde este manager, au avut loc percheziții.
Un alt lider PSD implicat?
Sâmbătă dimineață, fiul Sorinei Pintea a făcut mai multe declarații referitoare la cazul mamei sale, lansând acuzații grave la adresa senatorului PSD Liviu Pop. El afirmă că s-a întâlnit cu persoana care s-a recomandat ca fiind denunțătorul în cazul mamei sale și care a susținut că sume de bani au fost date lui Liviu Pop. ”Mi-a spus că procurorii nu știu de alte sume de bani, că a mai fost o sumă de 40,000 de euro, pe care i-a dat-o senatorului Liviu Pop să-i dea mamei și au mai fost două tranșe de câte 5000 de euro dați tot lui, să-i dea mamei”, a relatat tânărul. El mai susține că bărbatul a afirmat că nu știe dacă banii au ajuns la Sorina Pintea, dar că a avut înțelegere cu Liviu Pop. Ionuț Pintea mai relatează că în momentul în care a aflat cine este bărbatul, a spus că nu mai are ce discuta și a plecat, fiind ulterior contactat de Liviu Pop, care i-ar fi trimis un mesaj cu semnul întrebării. Totodată Ionuț Pintea a mai afirmat că denunțătorul i-a spus că el a fost prins în parcarea unei bănci din București când prelua banii, că a fost înconjurat de mascați și a fost cablat, motiv pentru care nu a mai putut avertiza pe nimeni.. Tânărul a mai afirmat că flagrantul ar fi avut loc miercuri sau joi, în București.
Senatorul Liviu Pop a respins toate acuzațiile și s-a declarat șocat. El l-a identificat pe bărbat ca numindu-se Mihai Costea și având o firmă care se ocupă cu ”cuie și plase”, precizând că fiul acestuia este finul său. ”Nu am avut niciodată o discuție cu Costea nici cu Sorina pe sume de bani, nu am cerut și nu am să cer nicidoată sume de bani”, a spus Liviu Pop.
Primul pacient din România cu coronavirus, declarat vindecat
Prima persoană diagnosticată cu noul coronavirus în România, bărbatul din județul Gorj, a fost declarată vindecată, a anunțat, ieri, Grupul de Comunicare Strategică. "Dintre cele trei persoane depistate pozitiv cu virusul COVID-19 pe teritoriul României, doar doi pacienți mai sunt purtători ai virusului. Prima persoană diagnosticată cu noul coronavirus, bărbatul din județul Gorj, a fost declarată vindecată după ce două teste, efectuate la un interval de 24 de ore distanță unul față de celălalt, au ieșit negative. Starea celorlalți doi pacienți este staționară", a informat Grupul de Comunicare Strategică. Potrivit sursei citate, pacientul internat la Timișoara nu prezintă simptome, iar cele prezentate de pacientul internat la Cluj-Napoca sunt ameliorate. "Duminică, la nivel național, erau 49 de persoane în carantină și 7.893 de persoane în izolare la domiciliu. Față de cifrele comunicate sâmbătă, pentru persoanele aflate în izolare la domiciliu este înregistrată o scădere. Aceasta rezultă din faptul că persoane introduse inițial în izolare au ieșit din perioada de incubație a virusului, de 14 zile. De asemenea, aceleași date sunt valabile și pentru membrii familiilor acestor persoane", menționează Grupul de Comunicare Strategică.
Studiu: 5% din populația României, afectată de foamete
n în ritmul actual de scădere, fenomenul va fi eradicat abia peste trei decenii
Impactul foametei s-a redus în ultimii 20 de ani, de la 8,3%, la sub 5% din populația țării, potrivit unei analize realizată de organizația neguvernamentală INACO - Initiațiva pentru Competitivitate.
"Cu o suprafață agricolă de 13 milioane de hectare ale României, suntem în primul grup de 17 națiuni cu rate reduse ale foametei (<5%), dintr-un total de 117 țări analizate în raportul Global Hunger Index, publicat de Concern Worldwide și Welthungerhilfe, care nu ia în calcul vă spuneam cele mai dezvoltate state ale lumii. În ultimii 20 de ani, impactul foametei s-a redus în România de la 8,3%, la sub 5% din populația țării. Așadar, am făcut pași importanți, dar lenți și continuăm să fim la distanță semnificativă de atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă Foamete - Zero al Agendei 2030", relevă INACO.
Potrivit sursei citate, foametea continuă să fie o realitate, în formele sale cronice, acute, subnutrite sau ca deficiențe calorice, pentru aproape 5% din populația României, care duce la riscuri majore de îmbolnăviri, dezvoltări deficitare fizice și cognitive, chiar moarte, mai ales la copiii sub 5 ani. "Dacă menținem viteza actuală de reducere a foametei în România, mai avem nevoie de trei decenii pentru eradicarea fenomenului și ratăm obiectivul "Foamete - zero" până în anul 2030", se arată în document.
Un important obiectiv pentru securitatea alimentară europeană rămâne respectarea principiilor pentru investiții responsabile în agricultură, susțin reprezentanții INACO.
Unul dintre primii mari zece exportatori de cereale din lume
România dispune de o suprafață agricolă de circa 13 milioane de hectare, a șasea din Uniunea Europeană și e una dintre țările cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol. Din suprafața agricolă utilizată a României, 60% o reprezintă terenul arabil, din care circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel, țara noastră este unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume.
Conform Raportului Mondial asupra Dezvoltării Umane pentru anul 2019, România s-a clasat pe locul 52 în lume din 189 de țări analizate, având un indice egal cu cel al unor țări cu potențial mult mai modest agricol decât noi.
"Societatea românească are nevoie de abordări noi ale creșterii economice calitative, bazate pe dezvoltarea dimensiunii umane, sociale și a mediului înconjurător pentru o națiune competitivă. Dezvoltarea trebuie să conducă la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și la extinderea abilităților lor de a-și modela propriul viitor, pornind de la asigurarea nevoilor elementare de hrană și de sănătate care să facă posibilă atingerea potențialului capitalului uman românesc", arată INACO.
Foametea este un fenomen extrem de alarmant în țări precum Republica Central Africană, alarmant în Yemen, Ciad, Madagascar sau Zambia, unul serios în India, Pakistan și jumătate din continentul african, dar absent ca fenomen economico-social în Canada, SUA, Australia și cea mai mare parte a Uniunii Europene (excepție fac România, Bulgaria, Slovacia sau Croația).
Berlinala 2020: Cristi Puiu, premiu pentru regie
Cineastul Cristi Puiu a fost recompensat, sâmbătă seară, la gala Festivalului de Film de la Berlin, cu premiul pentru regie al secțiunii Encounters pentru lungmetrajul „Malmkrog”. Regizorul român nu a fost prezent la gala de premiere a Berlinalei. Actorul Frédéric Schulz-Richard a urcat pe scenă pentru a primi trofeul. Acesta este al doilea premiu pe care Cristi Puiu îl primește la Berlin, după Ursul de Aur pentru scurtmetraj la ediția din 2004 („Un cartuș de kent și un pachet de cafea”). „Malmkrog”, al șaselea lungmetraj al lui Cristi Puiu, a deschis noua secțiune a festivalului aflat la a 70-a ediție. Scenariul „Malmkrog” este scris de Cristi Puiu, după „Trois entretiens”, un text al filozofului rus Vladimir Soloviov, iar imaginea este semnată de Tudor Panduru. Lungmetrajul a fost filmat în conacul Apafi din satul Mălâncrav (județul Sibiu). Din distribuție fac parte Frédéric Schulz-Richard, Agathe Bosch, Diana Sakalauskaité, Marina Palii, Ugo Broussot și István Téglás.
Acțiunea se petrece la conacul lui Nikolai (Frédéric Schulz-Richard), în preajma Crăciunului, unde sunt invitați, între alții, un politician, o tânără contesă și un general de armată. Iau cina și conversează, se implică în jocuri de societate. Pe măsură ce petrecerea avansează, discuția este tot mai aprinsă, diferențele culturale încep să se evidențieze și atmosfera devine una tensionată. În final, fiecare este victima propriului discurs. „Malmkrog” este o producție Romania, Serbia, Elveția, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și are o durată de 200 de minute.
Vreme deosebit de schimbătoare în martie
Vremea va fi deosebit de schimbătoare în prima lună calendaristică de primăvară, zilele reci și umede alternând cu cele calde și însorite, însă temperatura medie va înregistra o creștere față de februarie, conform caracterizării climatice a lunii martie, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). "Această alternanță se produce din cauza modificărilor ce survin în circulația aerului deasupra sud-estului Europei și de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald și mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona țării noastre. Ca o consecință a acestor schimbări în distribuția centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident față de luna februarie. Excepție fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se mențin scăzute, ajungând până la minus un grad Celsius", susțin meteorologii.
Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8 grade Celsius, consemnată la Odobești, în 30 martie 1952. Temperatura minimă absolută a lunii martie, în România, este minus 33 de grade Celsius și a fost înregistrată în 11 martie 2005, la stația meteorologică Obârșia Lotrului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
