MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Studiu: 81% dintre profesorii din România se declară mulţumiţi de condiţiile lor de angajare
Peste 55% sunt satisfăcuţi și de salarii n doar 7% resimt stres ridicat la locul de muncă
Un procent de 81 dintre profesorii din România care au participat la Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare 2024 s-au declarat mulţumiţi de condiţiile lor de angajare, exceptând salariile, ceea ce reprezintă mai mult decât media OCDE: 68%, se arată în Raportul Internaţional TALIS, prezentat marţi. Astfel, nivelul de satisfacţie al profesorilor cu privire la condiţiile de angajare (exceptând salariile) a crescut cu 7 puncte procentuale din 2018 până în prezent. Totodată, 57% sunt satisfăcuţi de salarii (peste media OECD: 39%), o creştere de 34 puncte procentuale faţă de 2018. Conform documentului, 7% dintre profesori afirmă că resimt stres ridicat la locul de muncă (sub media OECD: 19%).
Pentru România, Consorţiul internaţional care a manageriat TALIS 2024 a selectat, în conformitate cu metodologia OECD pentru acest studiu, 216 unităţi de învăţământ, din cadrul acestora fiind stabilit un eşantion de 4.000 de profesori, reprezentativ la nivel naţional.
Studiul s-a făcut pe baza chestionarelor de opinie (având conţinut diferit pentru cele două categorii de respondenţi: profesori şi directori ai şcolilor selectate). În România, chestionarele s-au administrat în format online. Deşi durata completării chestionarului este de 45-60 de minute, respondenţii au avut posibilitatea accesării acestui instrument de evaluare în mai multe sesiuni, într-o manieră flexibilă, fără presiunea încadrării într-un timp dat.
Toate informaţiile colectate sunt tratate anonim şi confidenţial. Profesorii, şcolile, directorii şcolilor participante nu pot fi identificaţi în rapoartele care valorifică rezultatele studiului, a precizat Ministerul Educaţiei.
TALIS 2024 abordează următoarele aspecte de politică educaţională: modul în care se desfăşoară recrutarea, selecţia şi pregătirea profesorilor; aspecte legate de dezvoltarea profesională - modalităţi de organizare, tipologia profesorilor participanţi, posibile bariere în calea accesării formelor de dezvoltare profesională disponibile; aspecte legate de activitatea profesorilor la clasă şi tipul de feedback pe care îl primesc pentru a-şi îmbunătăţi activitatea; modul în care politicile şi practicile implementate la nivelul şcolii influenţează mediul de învăţare şi impactul acestora asupra activităţii profesorilor; aspecte referitoare la satisfacţia profesională a profesorilor şi a directorilor.
A crescut ponderea profesorilor în vârstă
Astfel, se arată că, în România, profesorii au, în medie, 45 de ani, valoare egală din punct de vedere statistic cu media OECD (45 de ani). În plus, 32% dintre profesori au vârsta de 50 de ani şi peste (sub media OECD: 37%) şi 10% dintre profesori au sub 30 de ani (similar cu media OECD: 10%). Din 2018, ponderea profesorilor de 50 de ani şi peste a crescut cu 6 puncte procentuale.
Un procent de 75 dintre profesori sunt femei (mai mult decât media OECD: 70%), ponderea cadrelor didactice femei crescând între 2018 şi 2024.
Conform documentului, 44% dintre profesori au experienţă profesională provenită din afara sistemului educaţional (mai puţin decât media OECD: 57%), iar 7% dintre profesori sunt la ”a doua carieră” (mai puţin decât media OECD: 8%)
Totodată, în România, 6% dintre profesori predau în şcoli unde peste 10% dintre elevi nu au limba de predare ca limbă maternă (sub media OECD: 25%), 11% predau în şcoli cu cel puţin 1% elevi refugiaţi (sub media OECD: 47%). Astfel, ponderea profesorilor în şcoli cu elevi care nu sunt vorbitori nativi de limbă română nu s-a schimbat faţă de 2018, dar procentul celor care predau elevilor refugiaţi a crescut cu 10 puncte procentuale.
Dintre profesorii din România, 76% declară că pot adapta procesul de predare la diversitatea culturală (peste media OECD: 63%) şi 83% afirmă că pot promova colaborarea între elevii din medii culturale sau etnice diverse (peste media OECD: 74%).
În schimb, doar 6% dintre profesori predau în şcoli unde peste 10% dintre elevi au cerinţe educaţionale speciale (sub media OECD: 46%). Proporţia nu s-a schimbat între 2018 şi 2024. ”Este de evidenţiat faptul că în unele ţări termenul s-a schimbat de la cerinţe educaţionale speciale în nevoi de sprijin în învăţare. Acest aspect trebuie avut în vedere atunci când sunt analizate datele de trend privind cerinţele educaţionale speciale din şcoli”, se arată în document.
De asemenea, 63% declară că pot proiecta sarcini adaptate (similar cu media OECD: 62%) şi 64% afirmă că pot colabora cu alţi specialişti pentru incluziunea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (sub media OECD: 72%).
Potrivit aceleiaşi surse, abilităţile socio-emoţionale sunt vitale pentru rezultatele academice, profesionale, de sănătate şi societale. Astfel, este esenţială înţelegerea şi încrederea în competenţele profesorilor de a le dezvolta. În acest context, 81% afirmă că pot sprijini dezvoltarea socio-emoţională a elevilor (peste media OECD: 73%), iar 98% se simt confortabil să dezvolte elevilor aceste competenţe (peste media OECD: 86%). În plus, 87% dezvoltă frecvent la elevi abilităţi de autocunoaştere a propriilor emoţii, gânduri sau comportamente (peste media OECD: 68%), iar 95% dezvoltă empatia elevilor (peste media OECD: 82%).
În România, 3% dintre profesori lucrează în şcoli unde s-au predat lecţii online/hibrid în luna anterioară desfăşurării studiului (sub media OECD: 16%), iar 46% au utilizat IA în activitatea lor (peste media OECD: 36%). Dintre cei care nu au folosit IA, 58% spun că nu au competenţe (sub media OECD: 75%), 39% declară lipsă de infrastructură (similar cu media OECD: 37%).
Totodată, 83% dintre absolvenţii recenţi consideră că formarea lor iniţială a avut calitate ridicată (peste media OECD: 75%). ”Între 2018 şi 2024: ponderea absolvenţilor recenţi care s-au declarat pregătiţi «destul de mult» sau «foarte mult» pentru conţinut disciplinar a scăzut cu 12 puncte procentuale, iar pentru pedagogie generală cu 18 puncte procentuale”, se mai arată în document. În ceea ce priveşte programele de iniţiere, procentul a crescut cu 36 puncte procentuale între 2018 şi 2024.
În plus, 60% afirmă că activităţile de dezvoltare profesională din ultimul an au avut impact pozitiv (peste media OECD: 55%). Pentru profesorii debutanţi, cele mai mari nevoi de formare resimţite: procesul de predare pentru elevii cu CES (47%), managementul clasei (41%) şi metode pentru sprijinirea învăţării socio-emoţionale a elevilor (33%). Ca bariere frecvente sunt văzute costuri ridicate (60%), lipsa stimulentelor (52%), lipsa timpului (47%). Pentru profesorii debutanţi, barierele cel mai frecvent indicate au fost: costuri ridicate (64%), lipsa timpului (55%), lipsa stimulentelor (52%).
Cele mai frecvente forme de colaborare între profesori, în România, sunt discuţiile despre progresul elevilor (55%), standarde comune de evaluare (51%), schimb de materiale didactice (29%). Între 2018 şi 2024: ponderea predării în echipă nu s-a schimbat, feedback-ul pe baza observaţiilor a scăzut cu 3 puncte procentuale, colaborarea inter-clase a rămas neschimbată, participarea la formări colaborative a scăzut cu 2 puncte procentuale. Astfel, 92% declară că se pot baza pe colegi (peste media OECD: 86%).
În România, 94% dintre profesori afirmă că directorii au relaţii profesionale bune cu personalul (peste media OECD: 86%), 90% primesc feedback util de la directori (peste media OECD: 77%), 95% declară că directorii au încredere în expertiza profesorilor (peste media OECD: 92%). În acelaşi timp, 96% afirmă că profesorii şi elevii se înţeleg bine (similar cu media OECD: 96%), 80% consideră că sunt apreciaţi de elevi (peste media OECD: 71%). ”Acest procent scade în cazul profesorilor din şcolile cu mai mult de 30% elevi provenind din familii dezavantajate socioeconomic”, se menţionează în document.
Apreciați în societate?
În ceea ce priveşte relaţia cu părinţii, 74% afirmă că profesorii sunt apreciaţi de părinţi (peste media OECD: 65%), 44% colaborează cu părinţii pentru activităţi educaţionale cel puţin o dată pe lună (peste media OECD: 25%). În România, 42% afirmă că profesorii sunt apreciaţi în societate (peste media OECD: 22%), 21% cred că opiniile profesorilor sunt valorizate de factorii de decizie (peste media OECD: 16%, dar cu 3 puncte procentuale mai puţin decât în 2018), 59% dintre debutanţi au ales profesia de cadru didactic ca primă opţiune profesională (similar cu media OECD: 58%).
În România, 73% dintre profesori au un contract de muncă pe durată nedeterminată (mai puţin decât media OCDE: 81%). Între 2018 şi 2024, ponderea profesorilor cu contract de muncă pe durată nedeterminată nu s-a schimbat. Proporţia profesorilor debutanţi care au contract pe durată determinată este mai mare decât cea din cazul colegilor lor cu experienţă. Ponderea profesorilor angajaţi cu contract pe durată determinată, dar care consideră securitatea locului de muncă ca fiind foarte importantă, este de 12% (mai mult decât media OCDE: 9%). Totodată, 23% sunt angajaţi cu normă parţială (peste media OECD: 19%). Din 2018, ponderea profesorilor care lucrează cu fracţiune de normă nu s-a schimbat. Profesorii debutanţi au o probabilitate mai mare de a fi angajaţi cu fracţiune de normă decât colegii lor cu experienţă. Ponderea profesorilor care lucrează cu fracţiune de normă, dar care nu consideră flexibilitatea locului de muncă ca fiind foarte importantă, este de 13% (peste media OCDE, de 7%).
În plus, 81% dintre profesori ”sunt de acord” sau ”sunt într-o mare măsură de acord” că sunt mulţumiţi de condiţiile lor de angajare (exceptând salariile) (mai mult decât media OCDE: 68%). Nivelul de satisfacţie al profesorilor cu privire la condiţiile de angajare (exceptând salariile) a crescut cu 7 puncte procentuale din 2018 până în prezent. De asemenea, 57% sunt satisfăcuţi de salarii (peste media OECD: 39%), o creştere de 34 puncte procentuale faţă de 2018.
Cele mai frecvente surse de stres sunt indicate responsabilitatea pentru rezultate (43%), disciplina în clasă (37%), sarcini administrative excesive (37%).
De asemenea, 54% dintre profesorii din România afirmă că în clasele lor există cel puţin 1% elevi cu probleme de comportament, dificultăţi lingvistice sau CES (sub media OECD: 77%), iar 10% dintre profesori pierd mult timp din cauza întreruperii orei de către elevi (sub media OECD: 18%). Astfel, 11% din timpul orei este dedicat menţinerii disciplinei (sub media OECD: 15%), în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2018.
Conform documentului, 71% dintre profesorii din România afirmă că ating obiectivele lecţiilor (”destul de mult” sau ”foarte mult”) în toate cele 7 domenii evaluate (peste media OECD: 44%).
Totodată, 7% dintre profesori afirmă că resimt stres ridicat la locul de muncă (sub media OECD: 19%), 4% spun că munca le afectează sănătatea mintală ”foarte mult” (sub media OECD: 10%), 3% spun că le afectează sănătatea fizică ”foarte mult” (sub media OECD: 8%). Între 2018 şi 2024, ponderea profesorilor care experimentează un nivel ridicat de stres în activitatea lor a crescut cu 2 puncte procentuale.
De asemenea, 96% dintre profesorii din România declară că sunt satisfăcuţi cu locul de muncă (peste media OECD: 89%). Acest procent a crescut cu 2 puncte procentuale faţă de 2018. Totuşi, 11% dintre profesorii sub 30 de ani intenţionează să părăsească profesia în următorii 5 ani (sub media OECD: 20%).
Români, moldoveni, ucraineni şi ruşi, într-o bandă care fura maşini de lux din Europa şi le vindea în Dubai
Poliţiile italiană, spaniolă şi belgiană au destructurat o reţea criminală din Europa de Est acuzată de furt de maşini de lux şi traficarea acestora către Dubai pentru revânzare, au anunţat marţi autorităţile italiene şi agenţiile de cooperare poliţienească şi judiciară din UE, relatează Reuters.
Banda căuta maşinile în staţiuni de vacanţă precum Forte dei Marmi şi Cortina în Italia şi Marbella în Spania. Odată identificate ţintele, vehiculele erau geolocalizate, astfel încât complicii să poată acţiona în linişte, chiar şi la domiciliul victimelor, potrivit Carabinierilor italieni.
Membrii bandei au folosit echipamente sofisticate pentru a deschide maşinile şi a neutraliza sistemele de alarmă şi GPS. Suspecţii au reuşit, de asemenea, să dezactiveze transponderele de securitate pentru a împiedica urmărirea ulterioară a vehiculelor furate.
Maşinile – în majoritate modele Range Rover, Lexus şi Toyota – erau apoi conduse în Belgia, unde numerele de şasiu erau modificate şi se adăugau plăcuţe de înmatriculare false sau clonate, înainte de a fi transportate din portul Anvers.
Agenţii au confiscat patru maşini furate, kituri pentru clonarea cheilor de maşină, dispozitive de bruiaj şi alte echipamente utilizate pentru a deschide maşinile, a neutraliza sistemele de alarmă şi GPS şi pentru a demonta transponderele de securitate, ca să împiedice urmărirea în continuare a vehiculelor furate.
Eurojust şi Europol, agenţiile de cooperare judiciară şi poliţienească ale UE, au contribuit la anchetarea furturilor a peste 100 de vehicule de lux, în valoare totală de cel puţin 3 milioane de euro (3,5 milioane de dolari), începând cu anul 2024.
Operaţiunea de marţi a vizat 24 de suspecţi, majoritatea din Moldova, dar şi din Rusia, România şi Ucraina, şase dintre ei fiind reţinuţi şi trei plasaţi în arest la domiciliu, au declarat carabinierii italieni, care au condus anchetele.
A început pelerinajul religios de la Iaşi
mii de oameni stau la rând în ploaie pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva
Câteva mii de pelerini aşteaptă la rând, în ploaie, să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Pelerinajul religios de la Iaşi a început miercuri dimineaţă, racla cu sfintele moaşte fiind scoasă din catedrală în cadrul unei procesiuni, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Racla a fost purtată pe umeri de un sobor de preoţi şi aşezată apoi spre închinarea miilor de pelerini care aşteptau deja la rând.
Străzile din jurul catedralei ieşene au fost închise circulaţiei, iar rândul pelerinilor măsoară câteva sute de metri. Câteva mii de credincioşi au ajuns la Iaşi de la Voluntari, aceştia fiind îmbarcaţi în autocare, cu sprijinul primăriei din localitate.
Potrivit Jandarmeriei, perioada de afluenţă maximă a pelerinilor va fi în apropierea zilei de 14 octombrie, când fluxul de participanţi va fi continuu, iar şirul de credincioşi se va întinde pe aproximativ trei kilometri, cu un timp de aşteptare care poate ajunge între 16-20 de ore.
Pentru a evita aglomerarea şi producerea de busculade, s-a realizat un culoar unic de acces destinat pelerinilor, pe traseul Catedrala Mitropolitană - str. Arhitect G.M. Cantacuzino - str. Iordache Lozonschi - str. Cloşca - str. Petru Movilă - str. Uzinei - str. Morilor - str. Alexandru Ipsilanti Vodă - str. Sfântul Andrei - str. Iancu Bacalu - Blvd. Regele Ferdinand I al României.
Pe toată perioada desfăşurării manifestărilor religioase de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, preoţi, voluntari şi forţele de ordine vor fi prezenţi în zonele de deplasare ale pelerinilor şi vor sta la dispoziţia celor care vor avea nevoie de sprijin şi îndrumare.
Jandarmeria le cere pelerinilor care ajung la Iaşi să manifeste răbdare şi înţelegere faţă de măsurile luate de organizatori şi să respecte regulile privind accesul în zonă.
Anul acesta, pelerinii care vin la Iaşi se vor putea închina şi la un fragment din moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, aduse de la Catedrala Mitropolitană din Tesalonic.
Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva va rămâne în curtea catedralei din Iaşi până pe 15 octombrie, după care va fi reintrodusă în lăcaşul de cult.
În 14 octombrie, va avea loc slujba Sfintei Liturghii care va fi oficiată pe un podium amplasat pe pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.
Cluj: Un bărbat a murit carbonizat într-un incendiu care i-a cuprins locuinţa
Un bărbat a murit, marţi, în judeţul Cluj, după ce locuinţa sa a fost cuprinsă de un incendiu. Pompierii au găsit trupul carbonizat. ”Pompierii din cadrul Detaşamentului Huedin intervin în aceste momente pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casă în localitatea Mărgău. Atunci când forţele noastre au ajuns la faţa locului, incendiul s-a manifestat generalizat la întreaga casă. Întrucât existau informaţii că o persoană ar putea fi surprinsă în interior, pompierii au efectuat imediat operaţiunile de căutare-salvare. Din păcate, în scurt timp a fost găsit un bărbat carbonizat”, a transmis, marţi, ISU Cluj.
Pompierii au precizat că incendiul a fost localizat, afectând o suprafaţă de aproximativ 50 de metri pătraţi.
Marian Preda, sociolog: 1 din 4 alegători AUR sunt pro-Rusia
Unul din patru alegători AUR sunt pro-Rusia, restul vor să fie schimbat acest sistem pe care ei îl percep profund nedrept, a declarat, miercuri, rectorul Universității București, sociologul Marian Preda. El a mai spus că procentele cele mai mari sunt la angajații din sistemul public, unde sunt 30% pro- Rusia și pro-China, în timp ce în mediuil privat sunt doar 8%. ”Statul român plătește niște oameni care sunt fundamental împotriva lui”, a mai declarat Marian Preda.
”Statul și administrația au rămas în urma progreselor tehnologice. Ciclurile de 4 – 5 ani sunt prea lungi pentru a sancționa ineficiența statului. Avem mult mai multe probleme decât alții. Trebuie să acționăm cu toții. Statul nostru este exagerat de mare, ca proporție la populația din România, care a tot crescut în ultimi ani”, a mai spus rectorul Universității București la Formumul privind Statul de Drept.
Forumul este organizat, în parteneriat, de Facultatea de Drept a Universității din București, Programul Statul de Drept în Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer și Reprezentanța Comisiei Europene în România.
