Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Strategiile partidelor după moțiunea de cenzură

Ziarul de Vrancea
3 oct 2021 692 vizualizări

Guvernul Cîțu ar urma să fie demis astăzi de opoziție n matematica parlamentară indică o majoritate consistentă în dreptul formațiunilor din opoziție, dar surprizele nu sunt excluse n care sunt pașii gândiți de PNL, PSD, USR și AUR după votul din plen și cum va „juca” președintele Iohannis

Moțiunea de cenzură depusă de PSD va fi dezbătută și votată azi în plenul reunit al Parlamentului, de la ora 12:00. Pentru ca moțiunea să fie adoptată și Guvernul Cîțu să fie demis este nevoie de 234 de voturi. Ultimele calcule arată că partidele care au anunțat că vor vota moțiunea de cenzură (PSD-USR-AUR) strâng aproximativ 280 de voturi.

Potrivit surselor politice, atât parlamentarii care se poziționează în opoziție față de Guvernul Cîțu, cât și parlamentari din PNL susțin că moțiunea de cenzură, cel mai probabil, va trece de votul Parlamentului. Liberalii au discutat ieri și au decis ca parlamentarii PNL să fie prezenți în sala de plen, dar să nu voteze moțiunea.

Surse din USR au declarat pentru site-ul Digi24.ro că moțiunea „trece ca unsă”, partidul bazându-se pe toți cei 80 de parlamentari. „Votează toți”, susțin sursele citate.

Fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat că parlamentarii care îl susțin nu vor vota moțiunea de cenzură. „Dacă ar fi să-i las să voteze conform conștiinței, probabil că ar vota”, a subliniat însă fostul șef al liberalilor.

Scenarii posibile după vot

După votul de azi sunt luate în calcul mai multe scenarii posibile. Liberalii au discutat o parte dintre acestea, iar planul pare făcut astfel încât propunerea de premier să rămână Florin Cîțu. De altfel, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că alegerea liberalilor pentru funcția de premier pe scurtă, medie și lungă durată este Florin Cîțu.

O variantă pentru liberali ar fi ca după demiterea guvernului să forțeze noua coaliție PSD-USR-AUR să facă o nominalizare de premier. Astfel, cel puțin la nivel declarativ, la consultările de la Cotroceni PNL va merge fără o propunere de premier, astfel încât după ce președintele constantă că partidele care au dărâmat guvernul nu s-au înțeles pentru desemnarea unui premier să îl poată propune tot pe Florin Cîțu.

Dacă moțiunea de cenzură este votată de cel puțin 234 de parlamentari aceasta este adoptată și Guvernul Cîțu este demis. În această situație, Cîțu poate să rămână interimar la Palatul Victoria pentru 45 de zile. Președintele Klaus Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pentru a desemna un nou premier.

La consultări, PSD nu va merge cu o propunere de premier, partidul anunțând deja ca vrea alegeri anticipate. USR va cere un alt premier decât Florin Cîțu și refacerea coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR. Cei din AUR au anunțat că vor un guvern de uniune națională.

Planul liberalilor prevede două variante: fie președintele nominalizează un premier de sacrificiu care să fie respins de Parlament (posibile variante Lucian Bode sau Nicolae Ciucă), iar a doua propunere să fie Cîțu, fie forțează nominalizarea din nou a lui Florin Cîțu, ca primă variantă după demiterea guvernului. În cazul celei de a doua variante, există discuții în legătură cu o decizie a Curții Constituționale din 2020, după ce președintele l-a propus pe Ludovic Orban după ce acesta a fost demis de Parlament. CCR a decis atunci că un premier demis nu mai poate fi propus de președinte. Totuși, liberali au discutat cu constituționaliști și au ajuns la concluzia că decizia CCR nu este valabilă în această situație, pentru că motivarea din 2020 prevedea că Ludovic Orban a fost desemnat deși nu își dorea să fie validat de Parlament, la momentul respectiv forțându-se alegerile anticipate.

Dacă sunt respinse două propuneri consecutive de premier, și nu mai devreme de 60 de zile, Constituția prevede că președintele poate să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegerile anticipate. Există și varianta în care, deși ar fi respinse două propuneri de premier, președintele nu va declanșa anticipatele și va forța o a treia nominalizare.

Dacă moțiunea de cenzură nu strânge 234 de voturi și este respinsă de Parlament, Guvernul Cîțu rămâne în funcție cu puteri depline. În acest scenariu, premierul Florin Cîțu ar trebui să vină cel târziu săptămâna viitoare în Parlament cu noile propuneri de miniștri după plecarea din guvern a celor de la USR.

Cîțu îi amenință pe liberali cu excluderea din partid

Premierul Florin Cîțu a precizat, ieri, că parlamentarii PNL vor participa marți la plenul reunit unde va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, însă nu o vor vota, decizia fiind luată în BEx. El a adăugat, întrebat care este planul în caz că moțiunea va trece, că toate scenariile sunt pe masă. Cîțu a mai spus că nu crede că există vreun parlamentar liberal care să voteze o moțiune, însă dacă se va întâmpla acest lucru, atunci vor fi decizii de excludere din partid

Cei mai mulți români cred că tot românii taie ilegal lemnul din păduri

Peste 80% dintre români consideră că lucrurile în țară se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 12,5% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group. Procentul celor nemulțumiți este în creștere față de luna iunie, când 68,1% credeau că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, dar și față de luna martie, când procentul era de 70,3.

48,8% dintre respondenți sunt de părere că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români, în timp ce 44,8% consideră că acestea sunt produse mai ales de companii străine.

În ce privește aducerea de imigranți în România, 64,2% sunt de părere că acest lucru ar putea genera probleme grave în societatea românească, în timp ce 30% au opinat că o astfel de măsură ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economie.

Președintele Strategic Thinking Group, Remus Ștefureac, apreciază că “suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp”, criza pandemică, cea economico-socială și cea politică, a determinat o stare de “pesimism accentuată și o prăbușire a percepției” cu privire la direcția în care se îndreaptă țara. “În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului 'direcție bună' din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții. Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate”, a precizat acesta.

Vice-președintele True Story Project, Dan Andronache, consideră că un “complex de factori externi și interni”, precum valul al patrulea al pandemiei, inflația, creșterile de prețuri la utilități sau confuzia reglementărilor publice pe linie de sănătate, cresc “gradul de insecuritate și nemulțumire” al populației. “Această creștere se reflectă în mișcări de radicalizare accentuată pe fondul creșterii fenomenului de diseminare a informațiilor false sau denaturate. Actualele rezultate ale măsurătorilor noastre, comparabile cu cele efectuate în 2010 în contextul crizei globale, reflectă decuplarea politicului de la realitățile societății”, menționează Dan Andronache.

Sondajul de opinie “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” - Ediția a III-a a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%.

GCS: Peste 8.000 de cazuri noi de COVID-19

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri 8.292 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, din care 2.269 sunt în București. În ultimele 24 de ore, 133 de persoane au decedat. La ATI erau internați 1.468 de pacienți cu COVID-19. 406 copii cu COVID-19 sunt în spital, 21 dintre ei fiind la ATI.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este 5,40 la nivel național. Valori peste 9 ale acestui coeficient se înregistrează în Ilfov și în București. Doar 10 județe mai au coeficientul infectărilor sub 3 la mia de locuitori.

Până ieri, 37.677 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Cine îl înlocuiește pe Orban la șefia Camerei Deputaților

Liberalii au discutat cel puțin patru variante de propuneri pentru șefia Camerei Deputaților în locul lui Ludovic Orban, au declarat surse din conducerea partidului. Potrivit acestora, două dintre variante ar fi Robert Sighiartău, fostul secretar general al PNL, sau Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne.

De asemenea, sunt vehiculate și numele Ralucăi Turcan, actuala ministră a Muncii, care oricum și-ar putea pierde portofoliul, dar și cel al lui Florin Roman, în prezent vicepreședinte al Camerei Deputaților, impus de tabăra Cîțu încă înainte de congres.

Surse din PNL au explicat că premierul Florin Cîțu nu va oficializa demisia lui Ludovic Orban din funcția de președinte al Camerei până după moțiunea de cenzură. “Îl vom lăsa să conducă ședința de plen în care se va vota moțiunea împotriva guvernului PNL ca să vadă toată lumea cine este Orban”, au precizat sursele citate.

Florin Cîțu mai are la dispoziție o săptămână să depună demisia lui Orban, în caz contrar fostul lider PNL precizând că o va depune el însuși.

Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat lunea trecută că și-a depus la partid demisia de la conducerea Camerei, avertizând că, în cazul în care, într- o perioadă de maximum 15 zile, nu va fi depusă la Camera Deputaților, și-o va depune personal.

Cine ar putea să îi succeadă lui Cioloș ca președinte al Renew Europe

Eurodeputata olandeză Sophie In’t Veld a anunțat că va candida pentru președinția grupului Renew Europe, al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European, relatează Euractiv.

Anunțul olandezei vine după ce actualul lider al Renew Europe, Dacian Cioloș, a anunțat că va renunța la conducerea grupării după ce a fost ales președinte al USR.  „Ca lider al grupului ar fi misiunea mea să întăresc și consolidez în continuarea familia noastră politică. Suntem mai mult decât suma părților sale componente, suntem unul pentru Europa”, a declarat aceasta pentru Euractiv. „Am fost martoră la, și am susținut cu înflăcărare, lărgirea familiei noastre politice. Cred că trebuie să reconstruim centrul politic în Europa și Renew este în pole position să facă asta”, a adăugat In’t Veld. Deocamdată nu este clar când va fi demarat procesul de lansare a alegerii noului președinte al Renew Europe dar o sursă din interiorul grupului a declarat pentru Euractiv că acest lucru ar trebui făcut „cât mai rapid cu putință”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.