MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE Statul interzice alianței USR-PLUS să participe la alegeri
BEC a decis, printr-un vot majoritar, că cele două partide nu sunt înregistrate corespunzător la Tribunal n “Este o insultă la adresa electoratului și un act nedemocratic total”, a reacționat Dacian Cioloș
Înscrierea alianței electorale Alianța 2020 USR - PLUS pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a fost respinsă de Biroul Electoral Central (BEC). Pretextul BEC a fost acela că Dan Barna și Dacian Cioloș nu ar figura ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Ambele partide afirmă că au solicitat înregistrarea președinților la Tribunalul București, dar până acum nu au primit o decizie definitivă, iar pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianței. “Este o decizie politică luată la presiunile regimului corupt instaurat de Liviu Dragnea în România. N-au contat documentele juridice pe care le-am depus. N-au contat deciziile legale ale celor două partide și voința celor 14.000 de membri. Nu contează nici cele 200.000 de semnături pe care le-am strâns. Ne-au respins cererea pentru că lui Liviu Dragnea îi este teamă de Alianța 2020 USR PLUS, de «Fără Penali», de «Oameni Noi», de tot ceea ce înseamnă această Alianță și de toate speranțele care sunt legate de ea. Decizia Biroului Electoral Central de astăzi înseamnă un singur lucru: vor, cu orice preț și prin orice mijloace, să ne împiedice să participăm la alegeri. Mai întâi, au încercat, luni în șir, să împiedice înregistrarea Mișcării România Împreună (RO^). De data asta, blochează Alianța 2020 USR PLUS din motive absurde, total nedemocratice. Ni se încalcă dreptul de a fi votați, dar și dreptul românilor de a vota. Este pentru prima oară, după 1990, când este respinsă o listă care în sondaje se bucură de susținerea a aproximativ 20% dintre români”, au reacționat într-un comunicat reprezentanții celor două formațiuni. Ei consideră că este un act profund nedemocratic prin care se încearcă eliminarea alianței din procesul electoral. Liderul PLUS Dacian Cioloș a firmat că Biroul Electoral Central este manevrat politic de către PSD-ALDE. “Este o insultă la adresa electoratului și un act nedemocratic total. PSD și ALDE, împreună cu sateliții săi, distrug principiul elementar al democrației prin încălcarea dreptului de a candida și a fi ales. Vom face toate demersurile necesare și vom protesta până când acest act nedemocratic și ilegal va fi îndreptat”, spune Cioloș.
Cum s-a votat în BEC decizia
Dan Barna a anunțat că va ataca la instanța supremă decizia BEC.
“Vom contesta la Înalta Curte decizia BEC. Mâine o vom depune, am foarte mare încredere în înțelepciunea judecătorului de la Înalta Curte. Oricare va fi decizia Înaltei Curți, Alianța merge mai departe. Vom fi prezenți la alegeri, vom vedea în ce formă. România și românii chiar merită să poată vota și o altă categorie de politicieni - cei care nu folosesc instituțiile statului pentru a bloca democrația din România”, a declarat Barna la Parlament.
Decizia Biroului Electoral Central a fost „majoritară” de respingere a înscrierii Alianței USR-PLUS pentru participarea la alegerile europarlamentare , au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate dosarului. Potrivit acestora, cei care au votat favorabil înscrierii au fost reprezentanți ai PNL, PLUS, ProRomânia și Autorității Electorale Permanente. Din BEC fac parte 5 judecători, președintele și vicepreședinții AEP, câte un reprezentant PNL, ALDE, PSD, Prodemo, UDMR, ProRomânia, PLUS și PPU.
Cum a mințit Toader în Financial Times
n supărat că prestigioasa publicație britanică o susține pe Kovesi, ministrul a transmis o scrisoare împotriva fostei șefe a DNA, epistolă plină de dezinformări
Ministrul Justiției Tudorel Toader a publicat în Financial Times o scrisoare împotriva numirii lui Kovesi în funcția de procuror-șef european. Sub titlul “Coerciția în campania anticorupție din România”, Tudorel Toader prezintă motivele pentru care nu crede că fosta șefă DNA este potrivită pentru postul de procuror-șef european. Scrisoarea lui Toader este prezentată ca răsuns la un editorial publicat în 28 februarie, Financial Times, cu titlul “Femeia potrivită pentru a fi procuror-șef european”, care susținea că UE nu trebuie să cedeze solicitărilor României și că trebuie să o numească în funcție pe Kovesi. “Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați la postul de procuror-șef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori și alte surse credibile - ea nu ar trebui numită în această poziție de importanță vitală”, scrie Toader.
El spune că revocarea lui Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupți, ci pentru că DNA încălca legea, așa cum a indicat și Curtea Constituțională. “Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciție. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcție, au fost deschise investigații împotriva a 3.420 de judecători și procurori - aproape jumătate din numărul total. Aceste investigații au fost deschise, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanță. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar”, susține ministrul Justiției. El argumentează că Secția pentru investigarea magistraților a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70% dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei suspiciuni. Toader susține că cea mai mare parte a acestor dosare au rămas deschise și după cel puțin doi ani și au fost inițiate ca răspuns al decizii care au fost formulte împotriva dorinței DNA.
Toader invocă și reacția președintele UNJR, Dana Garbovan – apropiată de PSD -, care a calificat drept “șocante” aceste informații.
“Informații nereale”
Tot ieri, reprezentanții DNA au trimis o adresă către Financial Times pentru a rectifica “unele informații nereale” transmise de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Între aceste informații sunt cele privind numărul de dosare preluat de la DNA de nou-înființata Secție specială pentru magistrați, și cele privind numărul de investigații față de magistrați deschise în mandatul Codruței Kovesi. “Având în vedere că datele pe care se fundamentează argumentația domnului ministru al Justiției nu sunt reale, ceea ce este de natură a afecta valoarea de adevăr a concluziei celor expuse cu privire la activitatea DNA, pentru corecta informare a opiniei publice, vă prezentăm datele reale, rezultate din statisticile oficiale. De exemplu, pentru a susține că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraților care judecau în cauze penale, domnul ministru menționează faptul că nou formata secție pentru magistrați -Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție - a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunț”, precizează DNA. În realitate, la momentul începerii activității, Secția respectivă a preluat de la DNA 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 de sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă 12 %, susțin reprezentanții DNA.
Un alt exemplu se referă la afirmația ministrului Justiției că, pe perioada mandatului Laurei Kovesi, DNA a deschis investigații față de 3.420 de judecători și procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistrați din România. “În realitate, numărul total de investigații privind magistrații înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani și 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeași perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru că s-a constatat că sesizările erau nefondate. Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu. Prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituția din care face parte”, precizează DNA.
Cine negociază pentru Kovesi din cadrul PE
Conferința președinților din Parlamentul European a decis ieri echipa de negociere care va susține poziția Legislativului în ceea ce privește procurorul-șef european. Negocierile din partea PPE pentru stabilirea echipei au fost purtate de europarlamentarul PNL, Marian Jean Marinescu, cel care a și propus formula adoptată de conferința președinților. “Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negociere cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), preșdintele comisiei LIBEIngeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinta comisiei LIBE”, a anunțat europarlamentarul.
Echipa de negociere a Parlamentului urmează să discute cu Consiliul UE numirea noului șef al Parchetului European.
Negocierile se impun pentru că Parlamentul European a optat pentru Laura Codruța Kovesi, în timp ce votul indicativ din Consiliul UE a fost favorabill candidatului francez, Jean – Francois Bohnert (șeful Parchetului din orașul Reims), Kovesi fiind pe locul al doilea.
A ucis cinci persoane, eliberat după două ani și ceva din închisoare
Tânărul care, în aprilie 2016, a accidentat mortal cinci oameni, într-o stație de autobuz din Brăila, a fost eliberat condiționat din închisoare, după mai puțin de trei ani petrecuți după gratii. Marius Negoiță, în vârstă de 29 de ani, a fost eliberat din Penitenciarul Brăila la jumătatea lunii trecute, în urma deciziei magistraților de la Judecătoria Brăila. Bărbatul a primit inițial o sentință de cinci ani, redusă apoi la patru ani, fiind scăzută perioada în care acesta a fost în arest la domiciliu. Mai exact, bărbatul a ieșit din închisoare după mai puțin de 3 ani, doi ani fiind în detenție, iar aproape 10 luni în arest la domiciliu și arest preventiv. În aprilie 2016, Marius Negoiță conducea cu viteză foarte mare pe un bulevard din Brăila, când a vrut să evite un alt vehicul și a tras de volan. Autoturismul a urcat pe platoul din dreptul unei stații de transport în comun și a lovit cinci persoane. Patru dintre acestea au fost proiectate în peretele unui imobil, impactul cauzând decesul acestora. Anchetatorii au stabilit că viteza de deplasare a autoturismului a ajuns, la intrarea în stație, la aproximativ 115 km/h.
În accident au murit patru femei și un bărbat, cu vârste cuprinse între 37 și 41 de ani.
DGA: Un polițist a denunțat două persoane care voiau să-i dea mită
Două persoane - în vârstă de 21, respectiv 42 de ani - au fost reținute de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, ca urmare a unei acțiuni de prindere în flagrant realizată împreună cu ofițerii de poliție judiciară de la Direcția Generală Anticorupție (DGA) - Serviciul Anchete. “În ziua de 5 martie, un agent de poliție din cadrul DGPMB - Brigada Rutieră a formulat un denunț la sediul DGA din care rezulta faptul că două persoane, una dintre acestea implicată în luna octombrie 2018 într-un accident rutier, i-au oferit, cu titlu de mită, suma de 300 euro, pentru a nu dispune măsurile legale în cauză”, informează un comunicat al DGA transmis,ieri, Agerpres. Denunțul a fost înaintat de îndată unității de parchet competente, fiind organizată acțiunea de prindere în flagrant, în timpul căreia cei doi bărbați au fost surprinși oferind suma 100 euro și 900 de lei polițistului, pentru ca acesta să nu își îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectiv constatarea săvârșirii unor contravenții privind circulația pe drumurile publice și pentru a nu dispune măsura reținerii permisului de conducere.
Mandatul lui Sebastian Ghiță de arestare preventivă, revocat
Curtea de Apel Ploiești a admis, ieri, contestația depusă de fostul deputat Sebastian Ghiță și a dispus revocarea arestării preventive în lipsă în dosarul privind contractele de prestare de servicii IT. Decizia e definitivă.
Fostul deputat Sebastian Ghiță a declarat, la scurt timp după ce a aflat hotărârea, că, odată cu această decizie, societatea reușește să se „așeze” și că trebuie găsită o soluție pentru a fi evitate astfel de situații și pe viitor. El a subliniat că nu se va întoarce în România chiar dacă instanța i-a revocat mandatul de arestare preventivă în lipsă.
„Nu cred că această saga juridică s-a terminat (întrebat dacă va veni în România, n.r.) (...) Oamenii aceștia îmi vor face rău în continuare și îmi vor inventa doasare, îmi vor amenința familia, să nu credeți că s-a terminat. Doar am reuști să dovedesc împreună cu avocații mei și în acest ultim dosar că probele falisficate i-au făcut pe niște judecători curajoși să dea o decizie corectă”, a explicat Ghiță.
Acesta a fost ultimul dosar în care era dispusă arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță.
Decizia de arestare preventivă în lipsă a fost luată în 15 martie 2017.
