MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: Mai mult de jumătate dintre români ar vrea un președinte independent
Numai 38,7% cred că șeful statului ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic
Mai mult de jumătate dintre români sunt de părere că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politic, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Astfel, 54.4% dintre români sunt de părere că viitorul preşedinte ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politice, în timp ce 38.7% cred că acesta ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic. 4.6% nu sunt hotărâţi, iar 2.2% nu răspund.
Cred că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politice 54% dintre tinerii de 18-29 de ani, 58% dintre cei cu vârsta de 30-44 ani ani, 59% dintre cei cu vârsta de 45-59 de ani şi 49% dintre cei de peste 60 de ani. De asemenea, aceeaşi părere este împărtăşită de bucureşteni (57%), locuitorii din oraşele cu peste 90 de mii de locuitori (58%), locuitorii in oraşele cu sub 90 de mii de locuitori (60%) şi 49% dintre locuitorii din mediul rural. De asemenea, vor un preşedinte independent 40% dintre votanţii PSD, 44% din cei ai PNL, 49% dintre cei ai AUR şi 58% dintre cei ai USR.
Cred că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic 38% dintre tinerii de 18-29 de ani 34% dintre cei cu vârsta de 30-44 ani ani, 35% dintre cei cu vârsta de 45-59 de ani şi 46% dintre cei de peste 60 de ani. De asemenea, aceeaşi părere este împărtăşită de bucureşteni (37%), locuitorii din oraşele cu peste 90 de mii de locuitori (37%), locuitorii in oraşele cu sub 90 de mii de locuitori (29%) şi 45% dintre locuitorii din mediul rural. De asemenea, vor un preşedinte care să fie reprezentantul unui partid politic 55% dintre votanţii PSD, 49% din cei ai PNL,48% dintre cei ai AUR şi 35% dintre cei ai USR.
”Un preşedinte independent de partide pare a fi un profil mai dezirabil pentru populaţia României, comparativ cu reprezentantul unui partid. Indiferent de categoria de vârstă sau de tipul de localitate în care trăiesc, românii au o preferinţă mai puternică pentru un preşedinte independent de partide. Singurele categorii în cazul cărora opiniile sunt mai echilibrate sunt populaţia cu vârstă de peste 60 de ani şi locuitorii in mediul rural. În cazul votanţilor principalelor partide, datele arată că nu mai puţin de 40% din votanţii PSD sunt de părere că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie independent de partid. Mai mult, aceeaşi opinie este împărtăşită de 44% din votanţii PNL, 49% din votanţii AUR şi 58% din votanţii USR. Aceste date explică de ce aproape toţi candidaţii partidelor măsuraţi pentru alegerile prezidenţiale au o intenţie de vot mai mică decât cea a partidelor pe care le reprezintă”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 - 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
La Moscova s-a discutat despre „anexarea” Moldovei de România
conferința a fost organizată de un institut apropiat de FSB
Oficialii ruși și aliații lor din Moldova s-au adunat la Moscova, la o conferință organizată de un institut bănuit de legături cu FSB, unde au asociat votul pro-UE la referendumul din octombrie cu „anexarea” Moldovei de România, potrivit Rador Radio România.
Mai mulți foști și actuali oficiali ruși, alături de opoziția din R. Moldova și alți invitați, inclusiv din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia, au participat la conferința intitulată „În Moldova sau în România: va rămâne oare R. Moldova pe harta anului 2025?”. Printre cei invitați au fost deputatul socialist Bogdan Țîrdea, oligarhul fugar Ilan Șor și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.
Evenimentul s-a desfășurat, pe 27 iunie, la un hotel din centrul Moscovei, deținut de administrația președintelui Federației Ruse. A fost organizat de Institutul țărilor CSI, care studiază așa-numita „vecinătatea apropiată” a Rusiei și răspândește narațiuni care justifică politica externă agresivă a Kremlinului. Institutul este condus de deputatul Konstantin Zatulin, care are o preocupare deosebită față de R. Moldova.
Recent, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a participat împreună cu Zatulin la o altă conferință, organizată în Slovacia de Institutul național de cercetare pentru dezvoltarea comunicațiilor (NIIRK) din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.
Conferința de la Moscova a fost mediatizată la nivel federal în Rusia, fapt rar. Despre eveniment au relatat postul de televiziune Rossia 1, agenția TASS și o serie de portaluri de știri și canale de Telegram mai mici. Deși multă presă rusă a vorbit despre eveniment, există puține informații publice despre cine a reușit să ajungă la eveniment și ce anume s-a vorbit în cele opt ore cât a ținut conferința. Europa Liberă a încercat să afle cele mai importante informații.
„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”
Organizatorii ruși ai conferinței au motivat necesitatea acesteia prin faptul că „Rusia nu poate rămâne indiferentă” față de cursul de „subjugare” a R. Moldova de către Uniunea Europeană și NATO și „anexarea” ei de către România.
Directorul institutului, deputatul Zatulin, a dat tonul conferinței spunând că Rusia e „vrând-nevrând” implicată în „soarta poporului moldovenesc” și s-a arătat îngrijorat că interesele Rusiei ar fi „în pericol” pentru că Moldova „se distanțează” de Rusia sub „presiunile Occidentului”.
Zatulin a declarat că referendumul și prezidențialele moldovenești din 20 octombrie reprezintă „momentul adevărului” pentru că în cazul în care referendumul va pica, Moldova „inevitabil” se va mișca spre Uniunea Euroasiatică.
La referendumul constituțional din 20 octombrie, cetățenii moldoveni vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Dacă plebiscitul va fi validat, în preambulul Constituției va fi proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” va deveni „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Rușii, „salvatorii” Moldovei
Konstantin Zatulin a încercat să asocieze votul „pro” aderare la Uniunea Europeană la referendumul din 20 octombrie cu votul pentru „anexarea” Moldovei de către România. Anume pentru asta, spune deputatul rus, autoritățile moldovenești ar organiza plebiscitul. Pregătirile pentru „anexare” deja se fac, spun în unison Zatulin, Episcopul Marchel și socialistul Țîrdea, care, la rândul său, i-a îndemnat pe „stataliști” să se unească pentru a „apăra” independența Moldovei.
Principalii arhitecți ai „anexării” ar fi conducerea României și autoritățile pro-europene a Moldovei.
Participanții la conferință au reciclat o serie de narațiuni deja cunoscute ale propagandei ruse, folosite atât față de Moldova, cât și față de Ucraina, înaintea invaziei din februarie 2022.
În discurs, Zatulin a spus că Rusia este îngrijorată pentru că în Moldova s-ar fi accentuat „regimul polițienesc”. Astfel, „la presiunea Occidentului”, autoritățile moldovenești ar implementa politici „anti-ruse”.
Deputatul rus e nemulțumit că Moldova acordă asistență Ucrainei pe care Rusia încearcă s-o cotropească. Mai mult, potrivit lui, Chișinăul ar „elimina” presa de limba rusă și ar limita accesul cetățenilor ruși în Moldova.
Anul acesta, R. Moldova s-a situat pe locul 31, dintr-un total de 180 de țări în clasamentul întocmit de organizația internațională „Reporteri fără frontiere” privind libertatea presei. Pe de altă parte, Rusia s-a clasat pe locul 162 în acest rating. Potrivit documentului, statul rus își continuă cruciada împotriva jurnalismului independent, iar peste 1.500 de jurnaliști au fugit în străinătate de la invazia din Ucraina.
Totodată, Zatulin crede că autoritățile de la Chișinău fac „represiuni” împotriva opoziției moldovenești, asta deși Rusia organizează represiuni sistematice împotriva opozanților regimului Putin. Într-o rezoluție a Parlamentului European, adoptată după asasinarea lui Alexei Navalnîi, se arată că sistemul politic al Rusiei este controlat de un regim „autoritar consolidat”, sub care corupția este generalizată, care folosește alegerile falsificate pentru a oferi un simulacru de democrație și concentrează toată puterea în mâinile lui Vladimir Putin.
Deputatul rus susține că guvernul de la Chișinău „împinge” Moldova într-un război contra regiunii transnistrene prin „militarizarea” țării. În context, el a avertizat că un „atac asupra Transnistriei e un atac asupra Rusiei”.
La toate acuzațiile de „militarizare” a țării, în pofida statutului de neutralitate, autoritățile de la Chișinău răspund că, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, Moldova trebuie să-și fortifice capacitățile de apărare.
Un alt element „anti-rus” ar fi reducerea de personal la Ambasada Rusiei la Chișinău. În 2023, Chișinăul a expulzat zeci de diplomați ruși după apariția în presă a unui scandal de spionaj. Potrivit deputatului rus, după expulzare, ambasada „nu mai poate să facă ceea ce trebuie să facă”. Toate acestea nu s-ar fi întâmplat, spune reprezentantul Dumei de stat, dacă Rusia ar „ajunge la hotarul” cu regiunea transnistreană, cucerind Ucraina.
Până atunci, Zatulin a îndemnat opoziția din Moldova să se „unească împotriva puterii” reprezentate de președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate.
Pe lângă nemulțumirile politicienilor, Episcopul Marchel s-a plâns la Moscova că, pentru realizarea „pretențiilor teritoriale” asupra Moldovei, România și autoritățile moldovenești folosesc Mitropolia Basarabiei, care ar lupta cu Mitropolia supusă Moscovei, reprezentată de Marchel. Potrivit lui, R. Moldova „trebuie” să mențină „relații apropiate” anume cu Estul, adică Rusia.
Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a luat avânt în ultimii ani, când i s-au alăturat tot mai mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei, parte a Bisericii Ortodoxe Ruse. Trecerea s-a accelerat după invazia rusească în Ucraina din februarie 2022.
Consilierii din FSB pentru Moldova
Institutul țărilor CSI este o organizație non-profit creată în 1996, inclusiv de către universitatea Ministerului de Externe rus (MGIMO), Universitatea „Lomonosov” și mai multe institute din cadrul Academiei de Științe. Acesta elaborează analize și prognoze pentru instituțiile statului rus, precum Președinția sau Ministerul de Externe. Pe lângă asta, institutul organizează frecvent conferințe dedicate statelor ex-sovietice.
Directorul institutului, Konstantin Zatulin, este deputat din partea „Rusiei Unite” a lui Vladimir Putin, aflat la al cincilea mandat. El a fost sancționat după invazia la scară largă a Ucrainei de mai multe state Occidentale, în calitate de „om loial regimului” lui Putin.
Oficial, institutul nu are legături cu serviciile speciale rusești. Cu toate acestea, Zatulin și institutul condus de acesta au intrat în vizorul serviciului extern de inteligență al Estoniei. Într-un raport din 2023, institutul a fost menționat la capitolul dedicat metodelor de mascare a activității de spionaj rusesc prin utilizarea diferitor organizații, centre de cercetare ș.a.
Ofițerii de inteligență estonieni au dezvăluit că institutul are de mult timp legături strânse cu FSB, în special cu Departamentul de Informații Operative al Direcției 5 – structura care spionează în țările ex-sovietice – agenți căreia l-au consiliat pe Zatulin.
Pe cine îl preocupă Moldova la Moscova?
Pe lângă socialistul Bogdan Țîrdea, care a fost prezent la Moscova, și episcopul Marchel, care a intervenit online, la conferință a fost invitat oligarhul fugar Ilan Șor, care, însă, nu apare în cele câteva cadre video disponibile de la eveniment.
Organizatorii nu au specificat cine anume a ajuns la conferință, însă Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe a publicat un comunicat în care printre participanți figurează și Ilan Șor, dar și o serie de reprezentanți ai regiunii transnistrene și UTA Găgăuzia. Printre ei – așa-numitul ministru de Externe al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev; șeful delegației regiunii transnistrene în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleacov; președintele Comunității Găgăuze din R. Moldova, Nicolae Terzi. Pe lângă Zatulin, la eveniment au fost și alți deputați ruși, respectiv, Elena Drapenko, Iaroslav Nilov, Dmitri Novikov, Artiom Turov și vicepreședinta fracțiunii parlamentare a partidului puterii „Rusia Unită”, Aliona Arșinova, cea care contribuie, alături de Șor, la organizarea excursiilor pentru tinerii din R. Moldova în Rusia.
Printre oficialii ruși cu preocupări deosebite față de Moldova, la conferință au fost invitați Pavel Kurocikin, Mihail Lobanov și Dmitri Medoev din partea Ministerului de Externe; Evgheni Primakov jr. – de la Rossotrudnicestvo și Valeri Kuzmin, fostul ambasador al Rusiei la Chișinău și la București.
Anchetă după ce un băiat de 11 ani a murit în ambulanţă în timp ce era transportat la spital
Poliţiştii din Dolj au deschis o anchetă după ce un băiat de 11 ani a murit în ambulanţă în timp ce era transportat la spital, iar anchetatorii au stabilit că mama copilului şi sora sa au fost duse la spital după ce s-ar fi intoxicat. Tătăl copiilor a povestit poliţiştilor că a stropit în curte şi în casă cu o substanţă împotriva puricilor şi este posibil ca locuinţa să nu fi fost aerisită corespunzător, iar copiii şi femeia s-au intoxicat.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj au anunţat că în noaptea de marţi spre miercuri, poliţiştii au fost sesizaţi că un băiat de 11 ani, din comuna Gighera, ar fi decedat într-o ambulanţă, în timp ce se afla în comuna Teasc. ”La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadrul Secţiei nr.4 Poliţie Rurală Coşoveni care au stabilit că minorul era transportat cu un echipaj de ambulanţă către o unitate medicală din municipiul Craiova, iar la intrarea în comuna Teasc, pe D.N. 55, acesta a intrat în stop cardiorespirator, fiind declarat decesul. Totodată, din verificările efectuate de către poliţiştii Secţiei nr.13 Poliţie Rurală Segarcea, s-a stabilit că noaptea trecută, mama şi sora minorului, de 31, respectiv 9 ani, au fost transportate către unităţi medicale, existând suspiciunea unei intoxicaţii”, au afirmat poliţiştii. Ei continuă cercetările în acest caz pentru a stabili împrejurările în care s-au petrecut evenimentele.
Trei bărbaţi au decedat şi alte cinci persoane au fost rănite în urma unui accident pe DN 6
Trei bărbaţi şi-au pierdut viaţa şi alte cinci persoane au fost transportate la spitale din Capitală în urma unui accident între un autoturism şi o autoutilitară produs pe DN6, între localităţile Valea Plopilor şi Stâlpu.
"ISU Giurgiu a fost solicitat aseară să intervină pe DN 6, între localităţile Valea Plopilor şi Stâlpu, în urma producerii unui accident între un autoturism şi o autoutilitară. La faţa locului s-au deplasat 10 resurse medicale, dintre care trei cu medic de la ISU Giurgiu, patru echipaje de la Ambulanţa Giurgiu, una de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov, una de la ISU Bucureşti-Ilfov, una de la Ambulanţa Teleorman, precum şi un echipaj de pompieri cu o autospecială dotată cu modul de descarcerare. Trei bărbaţi au fost găsiţi în stop cardio-respirator. S-au început imediat manevrele de resuscitare, însă din nefericire acestea nu au avut rezultat", se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de ISU Giurgiu.
Alte cinci persoane, cu vârste cuprinse între 14 şi 38 de ani, au fost preluate de echipajele medicale şi transportate la spital.
Deputatul Dan Vîlceanu, urmărit penal pentru ultraj şi purtare abuzivă
Procurorii Parchetului General au anunţat că au început urmărirea penală pe numele unui deputat din Parlamentul României pentru ultraj, purtare abuzivă şi tulburare a ordinii şi liniştii publice. Surse judiciare au precizat că deputatul la care se face referire este Dan Vîlceanu.
"Vineri, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a dispus prin ordonanţă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un deputat din Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj, purtare abuzivă şi tulburare a ordinii şi liniştii publice, iar în cursul zilei de marţi acestuia i-au fost aduse la cunoştinţă faptele cercetate, încadrarea juridică data acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile procesuale. Totodată, astăzi a fost pusă pusă în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunile menţionate", se precizează într-un comunicat al PICCJ transmis.
Procurorii au reţinut că, la data de 21 mai, ora 11,15, în timp ce se afla în plenul Camerei Deputaţilor, în Palatul Parlamentului, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiei de deputat, acesta ar fi adresat injurii şi ar fi exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate, şi acesta deputat în Parlamentul României, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiei publice dată de mandatului constituţional de deputat al României, provocându-i acesteia leziuni traumatice, prin lovire cu corp dur şi zgâriere, ce necesită pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale. Totodată, spun anchetatorii, deputatul cercetat ar fi adresat expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate aducând atingeri grave demnităţii acesteia şi a tulburat ordinea şi liniştea publică prin generarea unor situaţii de insecuritate şi de teamă.
În luna mai, deputaţii Florin Roman şi Dan Vîlceanu au avut o altercaţie în plenul Camerei Deputaţilor şi în afara sălii de plen, Roman susţinând că a fost agresat fizic.
Radio Dobrogea, amendat de CNA cu 10.000 de lei pentru emisiunea în care Teodosie i-a spus unei femei abuzate „să-și ducă crucea”
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a amendat marți cu 10.000 de lei postul Radio Dobrogea, deținut de Arhiepiscopia Tomisului, după o emisiune din 24 iunie în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, i-a spus unei femei că trebuie să îşi „ducă crucea”, fiindcă a primit „taina cununiei”, deși aceasta a relatat că este abuzată de soț, potrivit ședinței publice a CNA.
Sancțiunea nu a fost dată pentru declarațiile propriu-zise ale Arhiepiscopului Teodosie sau pentru conduita moderatorului, ci pentru că radioul nu a informat-o pe ascutătoare că există un număr de telefon special, numit Telverde, destinat victimelor violenţei domestice. Legea audiovizualului obligă radiourile și televiziunile să prezinte acest număr în situații de acest tip.
Monica Gubernat, preşedintele CNA, a fost cea care a propus amenda pentru că nu a fost prezentat numărul special Telverde, potrivit Paginademedia.ro. Dorina Rusu, membru CNA, a spus în timpul ședinței că responsabilitatea a ceea ce s-a întâmplat în emisiune îi aparţine moderatorului, dar nu a fost adoptată o sancțiune în acest sens.
