Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: În ce țări au românii au cea mai multă încredere

Ziarul de Vrancea
22 iun 2020 896 vizualizări

SUA, urmată de Germania, sunt statele care se bucură de cea mai mare încredere n românii, în special cei cu educație superioară, sunt în majoritate de acord cu Green Deal-ul promovat de UE n

Peste 78% dintre participanții la un sondaj realizat de Inscop vor ca Uniunea Europeană să se întărească, pentru că doar dacă lucrează împreună statele pot combate mai bine crizele. 14.9% consideră că Uniunea Europeană ar trebuie să aibă o putere mai mică pentru că doar statele singure pot combate mai bine crizele, iar 7% din totalul respondenților nu știu sau nu răspund. De asemenea, 39.5% dintre români consideră că Uniunea a reacționat “la început mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine”, 30.5% “la fel de slab și la începutul și pe parcursul crizei”, iar 24% “la fel de bine și la începutul și pe parcursul crizei”.În opinia a 57.3% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje (în scădere față de 63.8% în septembrie 2019), în timp ce 33.3% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje (în creștere față de 27.7% față de septembrie 2019). 9.4% reprezintă non-răspunsurile. Aderarea la Uniunea Europeană este văzută ca o sursă de avantaje pentru România mai ales de către: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat și venit peste 3000 de lei, “gulerele albe”, angajații la privat, rezidenții din urbanul mare. Cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă dezavantaje sunt cu precădere: persoane cu vârsta între 30 și 59 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut, cu venit sub 3000 ron, angajați la stat, rezidenți în urbanul mic sau rural. În ceea ce privește Green Deal – noua politică de mediu lansată de Comisia Europeană - , 71.8% dintre cei intervievați au o părere bună despre acordul European, în general, 17.9% o părere nici bună, nici proastă, 2.5% o părere proastă, iar 6% declară că nu au auzit de acest acord. Aducându-li-se la cunoștință faptul că unul dintre obiectivele “Acordului Verde” este renunțarea la producția de energie pe baza de cărbune, o parte importantă a respondenților își reevaluează opinia. Astfel, 42.1% dintre cei chestionați declară că au o părere bună despre acordul în discuție, 33.2% o părere nici bună, nici proastă, iar 11.2% o părere proastă. Aparenta disonanță este determinată de faptul că pe termen scurt și confruntată cu implicațiile concrete ale unor acorduri internaționale, populația tinde să fie ceva mai prudentă, potrivit unui comunicat Inscop. Cei care au o părere bună despre acordul European, în general, sunt cu precădere: bărbați, persoane peste 45 de ani, cu educație peste medie, rezidenți din mediul urban, cu venit mai mari.

Crește susținerea pentru Unirea cu Moldova

64.6% dintre români (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 25.7% își exprimă dezacordul, iar 11.6% nu știu sau nu răspund. SUA este și țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 48.9% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 44.5%. La polul opus, 14.5% dintre respondenți declară că au încredere în Ungaria și doar 8.8% în Rusia. De asemenea, 69.6% dintre români consideră că relația cu Statele Unite ale Americii și cea cu Uniunea Europeană sunt la fel de importante pentru România. 24% sunt de părere că relația cu Uniunea Europeană este cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România, iar 2% indică relația cu SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 4.4%. Aproape 3 din 4 cei intervievați (73.7%) susțin Unirea României cu Republica Moldova (în creștere față de 68% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% se opun acestei idei. 3.7% nu știu sau nu răspund. Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educație mediu, inactivi, susțin Unirea României cu Republica Moldova într-o măsură mai mare decât celelalte categorii. Datele au fost culese în perioada 25 mai – 5 iunie 2020 pe un eșantion de 1050 subiecți reprezentativ pentru populația României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice).

Manager de spital: Cei care se vindecă de Covid-19 refuză să doneze plasmă

 rata deceselor la Terapie Intensivă este de 50%, mai atrage atenția directorul spitalului de urgență din Bistrița

Managerul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bistrița, Gabriel Lazany, a declarat ieri, într-o conferință de presă, că marea majoritate a pacienților din județ care s-au vindecat de COVID-19 refuză să doneze plasmă pentru a-i ajuta pe alții, unii chiar negând faptul că au fost infectați cu noul coronavirus. “Ceea ce am aflat de la Centrul de transfuzii sanguine este că sunt foarte mulți pacienți vindecați care sunt contactați de către ei în vederea donării de plasmă și, din păcate, marea lor majoritate refuză. Unii dintre ei, am înțeles, chiar nu recunosc că au avut boala. Recoltarea de plasmă întâmpină probleme, pentru că pacienții vindecați nu sunt, din păcate, cooperanți”, a spus Lazany. În același timp, managerul unității spitalicești spune că eficiența oricărui tratament aplicat pacienților cu COVID-19 aflați în stare gravă este “destul de redusă”, fiind înregistrate decese la jumătate dintre cei care ajung să fie internați la Terapie Intensivă. “Noi lucrăm pe protocoalele care sunt elaborate de Ministerul Sănătății, și nu pe cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Ceea ce MS întocmește ca protocol medical de tratament este transmis și aplicat de către toate spitalele din România. S-a administrat și plasmă convalescentă, am făcut și tratament cu ozonoterapie, dar, din păcate, eficiența oricărui tratament la pacienții gravi este destul de redusă. Rata decesului în Terapie Intensivă e undeva la 50%”, a afirmat Gabriel Lazany. Directorul Centrului de transfuzii sanguine Bistrița, Adina Beudean, a precizat, pentru AGERPRES că, din totalul de 74 de pacienți vindecați de COVID-19 considerați eligibili, care au fost contactați, au donat plasmă zece, unul dintre aceștia urmând să vină la sfârșitul săptămânii pentru a dona pentru a treia oară.

Peste 300 de noi cazuri

Alte 321 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se la un total de 24.826 de îmbolnăviri, a anunțat ieri Grupul de Comunicare Strategică. La terapie intensivă erau internați 186 de pacienți. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.391 au fost declarate vindecate și externate.

Ministerul Sănătății cumpără a 115 milioane de măști

Ministerul Sănătății a anunțat, ieri, că a finalizat achiziția măștilor de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate. Au participat 14 firme, pe primul loc clasându-se SC NAGUMA MEDICAL SUPPLY SRL, cu 73,19 puncte. Vor fi cumpărate 115 milioane de măști, în valoare de peste 73 de milioane de lei, care vor ajunge la direcțiile de sănătate publică în maxim 7 zile. Ulterior, vor fi distribuite de către medicii de familie și autoritățile locale. Ministerul a precizat că, în urma finalizarii achiziției, vor fi achiziționate 115 milioane de măști în valoare de 73.600.000 lei fără TVA, cu un preț unitar de 0,68lei fără TVA/mască. Măștile de protecție vor fi transportate direct la direcțiile de sănătate publice în termenul maxim de până la 7 zile și vor fi distribuite beneficiarilor de către autoritățile publice locale cu ajutorul asistenților medicali comunitari și ai mediatorilor sanitar. Fiecare persoană eligibilă va primi un număr de 50 măști de protecție. Vor beneficia de acest sprijin, aproximativ 2,3 milioane de persoane.

Vor primi măști de protecție:

a) persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

b) persoanele din familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei, inclusiv, reprezentând nivelul indemnizației sociale pentru pensionari prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, cu modificările și completările ulterioare;

d) persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din prestațiile sociale prevăzute de art. 42 și art.58 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Sănătății a publicat și lista cu firmele participante și punctajul obținut de fiecare.

Cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume, un român

n potrivit procurorilor, în ultimii șase ani, gruparea pe care o conduce a reușit să falsifice peste 17.000 de bancnote de 100 de lei n falsurile au reușit să reproducă toate elementele de siguranță, fiind imposibil de identificat de către public, susțin anchetatorii

Polițiștii și procurorii DIICOT au destructurat, ieri, în urma unor percheziții făcute în București și Bușteni, o grupare care ar fi falsificat, începând din 2014, peste 17.000 de bancnote de o sută de lei. Liderul grupării a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume, spun procurorii DIICOT. “Liderul grupului infracțional avea rolul de a îi coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane. În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, arată DIICOT. Anchetatorii au monitorizat plasarea acestor bancnote, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), falsul era aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic “SUPER LEU”. “Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals”, mai arată DIICOT. Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al ofițerilor Europol, al ofițerilor din cadrul Institutului Național de Criminalistică, al specialiștilor din cadrul Băncii Naționale a României și al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

MAE: 100 de români infectați la Magdeburg

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, potrivit datelor comunicate de către autoritățile locale reprezentanților diplomatici români, până ieri, au fost confirmate 100 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în rândul cetățenilor români din localitatea germană Magdeburg. De asemenea, arată MAE, autoritățile locale au instituit carantina pentru 19 imobile în care locuiesc 523 de persoane, respectarea acesteia fiind supravegheată de către echipaje de poliție. În acest context, a fost stabilit un sistem de aprovizionare cu alimente și produse de strictă necesitate, iar începând din 23 iunie, a fost instituită o linie telefonică specială la care persoanele afectate pot obține informații cu privire la reglementările specifice carantinei și pot solicita furnizarea de alimente sau alte produse necesare. Informațiile sunt asigurate atât în limba germană, cât și în limba română. Totodată, MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin nu au fost primite solicitări de asistență consulară cu privire la situația menționată.

Iohannis a contestat la CCR legea care scoate educația sexuală din școli

Președintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituțională legea votată de Parlament care scoate educația sexuală din școli. Reamintim că în 3 iunie deputații au adoptat proiectul prin care este eliminată sintagma „educație sexuală” din lege, înlocuind-o cu „educație sanitară”.  Derularea acestor programe urma să se facă doar cu acordul scris al părinților, potrivit legii votate de parlamentari. Președintele spune că, prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, legea încalcă Constituția. Iohannis invocă, printre altele, că legea nu definește noțiunea de “educație sanitară”, nerezultând ce reprezintă aceasta. El mai spune că prin eliminarea sintagmei “cel puțin o dată pe semestru” nu reiese clar dacă programa școlară este modificată în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului școlar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanție instituită inițial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educație pentru viață să fie efectiv puse în practică cel puțin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. În sesizarea către CCR, Iohannis mai arată că este neclar și momentul în care trebuie să se solicite acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor în vederea participării la aceste programe de educație.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.