MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Secția Specială, atacată din toate direcțiile
Sapte membri CSM au boicotat ședința de ieri a Consiliului în așteptarea unui punct de vedere al instituțiilor europene privind Secția specială de anchetare a magistraților n spre seară, un raport al Comisiei de la Veneția a criticat dur Parchetul înființat de PSD, iar președintele Iohannis a cerut desființarea instituției
Șapte dintre membri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), doi judecători și cinci procurori, cer amânarea oricăror discuții despre Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție până după publicarea rapoartelor GRECO și Comisiei de la Veneția, invocând faptul că se cere desființarea secției. “În contextul emiterii comunicatului președintelui CSM la data de 21 iunie 2019, prin care s-a afirmat că programarea ședințelor s-a realizat luând în considerare disponibilitatea de participare a membrilor și asigurarea integrării participării la ședințele Plenului în agenda zilnică, menționăm că niciunul dintre membrii procurori nu a fost consultat cu privire la data organizării ședinței de plen sau la conținutul ordinii de zi. În mod repetat, atât în cadrul unor discuții informale, cât și în mod oficial, semnatarii prezentului comunicat au solicitat președintelui CSM stabilirea unui calendar previzibil al ședințelor de Plen, într-o zi a săptămânii care să asigure, pe cât posibil, prezența tuturor membrilor și folosirea unor criterii uniforme de stabilire a ordinii de zi în raport de lucrările înregistrate pe rolul Consiliului. Discuțiile menționate au avut loc cu atât mai mult cu cât, în numeroase situații, stabilirea datei de desfășurare a ședinței Plenului și a ordinii de zi aferente a fost de natură să determine adoptarea uneia sau alteia din soluțiile cuprinse în hotărârile Consiliului, raportat la disponibilitatea sau, dimpotrivă, imposibilitatea de participare a unor membri”, au transmis, ieri, printr-un comunicat de presă, șapte membri CSM.
“Vom utiliza toate pârghiile de care dispunem”
Potrivit acestora, pe ordinea de zi a ședinței menționate au fost înscrise trei puncte care privesc activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. “Solicităm în mod public amânarea discutării tuturor aspectelor ce privesc activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție la o dată ulterioară aprobării publicării rapoartelor Comisiei de la Veneția și ale GRECO, adoptate în săptămâna 17-21 iunie 2019 și organizării unei dezbateri publice asupra activității Secției. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, cele două organisme ale Consiliului Europei au solicitat autorităților române desființarea acestei Secții, apreciindu-se că aceasta este un instrument suplimentar pentru intimidarea și exercitarea unor presiuni asupra judecătorilor și procurorilor”, au mai transmis semnatarii comunicatului. Aceștia invocă, în același sens, și recomandările cuprinse în raportul Comisiei Europene în cadrul MCV, Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și avizul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni. “Așadar, rezultă că la nivel internațional au crescut îngrijorările organismelor internaționale referitoare la încălcarea independenței autorității judecătorești și a împiedicării luptei împotriva corupției, generate de existența și activitatea acestei Secții. De asemenea, și pe plan intern au fost formulate în mod repetat îngrijorări de către o parte a asociațiilor profesionale ale magistraților cu reprezentativitate semnificativă, precum și de o parte covârșitoare a magistraților din România”, au mai transmis semnatarii documentului. Potrivit acestora, în exercitarea mandatului de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să acționeze “în scopul garantării independenței justiției”. “Menționăm că vom utiliza toate pârghiile de care dispunem pentru a susține amânarea discutării chestiunilor ce țin de activitatea acestei Secții, după organizarea unor dezbateri publice privind respectarea de către autoritățile române a recomandărilor organismelor internaționale. În acest context, solicităm public urgentarea traducerii și aprobării publicării celor doua rapoarte”, se mai arată în comunicatul de presă.
Documentul este semnat de Nicolae-Andrei Solomon, procuror, vicepreședinte al CSM; Andrea Annamaria Chiș, judecător, membru al CSM; Mihai Bălan, judecător, membru al CSM; Bogdan Mateescu, judecător, membru al CSM; Cristian Ban, procuror, membru CSM; Florin Deac, procuror, membru CSM și Tatiana Toader, procuror, membru CSM.
Ședința plenului CSM în care urmau să fie validate rezultatele concursului pentru conducerea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, la care adjunctul secției, Adina Florea, s-a situat pe primul loc, a fost amânată din nou, ieri, din cauză că nu s-a întrunit cvorumul. Ministrul Justiției, Ana Birchall, a participat la ședință, dar au fost doar zece persoane, pentru întrunirea cvorumului fiind nevoie de 15.
Șefa CSM cere explicații Guvernului
Aseară, Comisia de la Veneția a dat publicității un nou raport dur referitor la modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR legislației din Justiției, criticând în mod special înființarea și modul de funcționare al Secției speciale de anchetare a magistraților. De asemenea, Comisia solicită guvernului de la București să limiteze drastic folosirea ordonanțelor de urgență, acte normative prin intermediul cărora executivul se sustrage mecanismelor de control clasice într-un stat de drept.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a afirmat că lipsa unui control efectiv de constituționalitate a OUG-urilor pe justiție “afectează chiar esența statului de drept” și a cerut “remedierea urgentă” a păstrării în funcțiune a Secției speciale. De asemenea, președinta CSM, Lia Savonea (apropiată de PSD), a cerut, într-o scrisoare deschisă, premierului Viorica Dăncilă și ministrului justiției, Ana Birchall, să comunice dacă la Guvern există un proiect de act normativ privind desființarea Secției Speciale sau dacă guvernul intenționează să promoveze un astfel de act. Solicitarea vine după ce la ședința de guvern de miercuri, 12 iunie, ar fi existat tensiuni între premierul Dăncilă și ministrul justiției pe tema Secției speciale.
Victorie pentru Kovesi la CSM
Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a respins, ieri, una dintre acțiunile Inspecției Judiciare care o vizează pe Laura Codruța Kovesi. Fosta șefă a DNA era acuzată că ar fi inserat date confidențiale într-un comunicat de presă. În cazul unei alte acțiuni disciplinare, în care este cercetat și Marius Iacob, decizia a fost amânată pentru 18 septembrie. Pronunțarea Secției pentru procurori în materie disciplinară în cele două acțiuni care o vizează pe Laura Codruța Kovesi a fost până acum amânată de mai multe ori.
Inspecția Judiciară a anunțat, în 14 septembrie 2018, că a demarat acțiunea disciplinară față de Kovesi, care, în calitate de procuror-șef al DNA, a inserat într-un comunicat date confidențiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine. Ea a fost acuzată de “nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a informațiilor de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției”. Comunicatul invocat de Inspecția Judiciară se referea la înregistrările audio difuzate de Vlad Cosma (PSD) și conținea discuții între persoane din anturajul lui Mircea Cosma (PSD) și un ofițer de poliție și un procuror de la DNA Ploiești pe tema apariției la televiziune a unor discuțiii din timpul anchetelor.
Până acum, Secția pentru procurori a CSM a respins alte două acțiuni disciplinare împotriva lui Kovesi
Mazăre, în instanță: Am fost adus forțat în România
n “În Madagascar am fost amenințat de un procuror și de un polițist”, s-a plâns fostul primar
Radu Mazăre a fost adus ieri din Penitenciarul Rahova la instanța supremă, pentru procesul în care a fost achitat în primă instanță în dosarul privind construirea de locuințe modulare grupate în campusul social “Henri Coandă” din Constanța. De asemenea, Mazăre a contestat mandatul de arestare preventivă emis pe numele lui în dosarul “Polaris”. În ambele procese, fostul primar a contestat procedura prin care a fost extrădat din Madagascar, susținând că s-au făcut presiuni asupra lui și a fost adus “forțat” în România. “Nu renunț la aplicarea principiului specialității, întrucât consider că mi-au fost încălcate drepturile de ambele state, atât Madagascar, cât și România, în momentul în care am fost adus forțat în România, fără posibilitatea de a mă prezenta în fața unei instanțe din statul Madagascar și când am fost preluat de escorta românească, fără a exista o hotărâre a unei instanțe de extrădare. Deși în Madagascar s-au făcut presiuni asupra mea, am fost amenințat inclusiv cu copiii, ca să-mi dau acordul scris că doresc să renunț la orice și doresc să mă întorc în România, nu am făcut acest lucru. Am fost amenințat de un ofițer de poliție, precum și de un procuror”, a declarat Mazăre în instanță. El a mai susținut că de când a plecat din România a anunțat autoritățile unde se află și nu a avut intenția de a se ascunde.
Avocații lui Mazăre au contestat legalitatea procedurii prin care fostul primar a fost adus în țară, susținând că decizia de extrădare nu a fost luată de o instanță din Madagascar, ci de către un procuror. În plus, spun avocații, la dosar nu există un consimțământ al lui Mazăre că acceptă să fie extrădat în România. Radu Mazăre a fost extrădat în România pe 20 mai, el având o condamnare definitivă de 9 ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanța, Mamaia, plajă și faleză. De asemenea, el mai are două condamnări în alte dosare, dar care nu sunt definitive.
Cazul “Sorina”: Decizie radicală a Parchetului General
Procurorul general a cerut Tribunalului Mehedinți să dispună interzicerea părăsirii teritoriului României de către minoră n Bogdan Licu a formulat și o cerere de revizuire a sentinței prin care a fost încuviințată adopția
Procurorul general al României, Bogdan Licu, a formulat, ieri, o cerere de ordonanță președințială adresată Tribunalului Mehedinți prin care a solicitat interzicerea părăsirii teritoriului României de către Sorina, minora adoptată de o familie stabilită în America. “Prin acțiunea formulată s-a solicitat și obligarea părinților adoptatori să asigure minorei, în România, un program de consiliere psihologică pentru o perioada de 3 luni”, a precizat, ieri, Parchetul General.
Sursa citată a menționat că, printr-o acțiune separată adresată Curții de Apel Craiova, a fost formulată o cerere de revizuire a deciziei civile din 23 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care s-a dispus încuviințarea adopției internaționale a minorei, solicitându-se schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelurilor ca nefondate, iar în temeiul art. 512 Cod procedură civilă a fost solicitată și suspendarea executării acestei hotărâri.
Procurorul general al României, Bogdan Licu, a declarat, ieri dimineață, că nu tolerează abuzuri și nu va acoperi greșeli, fiind deschis un dosar penal in rem în cadrul căruia vor fi verificate toate aspectele legate de preluarea de la asistentul maternal din Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fetiței de 8 ani. Licu a afirmat că minora nu trebuie să părăsească teritoriul țării până când nu vor exista garanții depline că aceasta se va face în condiții de siguranță fizică și psihică.
Fetița de opt ani a fost luată de autorități din locuința asistentului maternal din Mehedinți, după ce a fost adoptată de o familie de români din SUA. Momentul a fost filmat de apropiații familiei, iar imaginile au fost postate pe Facebook. În filmare se vede cum copilul, disperat, plânge, se prinde de hainele femeii și strigă “mami, nu vreau să plec”, în timp ce procurorul trage de ea și încearcă să o ducă la mașină, pentru a fi preluată de părinții adoptivi.
Avocatul Poporului nu este al poporului, ci “al celor de la ALDE”
“Avocatul Poporului este al celor de la ALDE. Nu am discutat, nu am stabilit încă numele”, a anunțat ieri premierul Viorica Dăncilă, întrebată dacă Norica NIcolai ar putea prelua funcția. Câteva ore mai târziu, partidul condus de Tăriceanu a propus-o pe Renate Weber pentru acest post. Reamintim că “poporul” a lăsat ALDE în afara Parlamentului European la alegerile din 26 mai. Mandatul lui Victor Ciorbea în fruntea instituției Avocatul Poporului a expirat în 6 mai, el ocupând interimar funcția până la desemnarea noului titular al portofoliului.
Fost trezorieri al PSD, inculpat de procurori
Fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici, inculpat pentru delapidare și utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate. El este acuzat că a folosit suma de 380.000 euro din fondurile partidului, disimulată în plata unei chirii, pentru a-și achita în proporție de două treimi un imobil achiziționat pentru suma totală de 500.000 de euro, diferența fiind plătită din fonduri proprii. De asemenea, el a scos din patrimoniul partidului un autoturism de lux, marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupé, vânzându-l apoi soției sale, banii fiind achitați un an mai târziu.
De altfel, Drăghici a fost ieri la DNA, unde i s-a comunicat că i-a fost schimbată calitatea din cea de suspect, în aceea de inculpat.
Președintele interimar al PSD Viorica Dăncilă a anunțat în 5 iunie, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, că a luat act de demisia trezorierului PSD, Mircea Drăghici, fără a detalia motivele care au fost invocate de Drăghici pentru demisie.
PSD vrea comisia de anchetă privind “fraudele” de la alegeri
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, ieri, după ședința coaliției, că s-a discutat despre înființarea unei comisii parlamentare care să analizeze “fraudele de la votul pentru alegerile europarlamentare”, dar și despre soluțiile propuse pentru votul din diaspora. “Am discutat despre înființarea unei comisii pentru fraudele de la votul pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Am văzut ca au apărut foarte multe sesizări în spațiul public și considerăm că este necesară o comisie la nivel de Parlament care să analizeze aceste sesizări pentru că avem o datorie față de populație pentru aflarea adevărului”, a declarat Viorica Dăncilă, după ședința coaliției. Aceasta a precizat că al doilea subiect dezbătut a fost cel legat de modificările legislative în ceea ce privește alegerile. “După cum știți, s-a înființat o comisie la nivelul Parlamentului unde căutăm soluții, astfel încât votul din diaspora să fie un vot al tuturor cetățenilor, alegeri la care să participe toți cetățenii din diasporă. Alianța PSD-ALDE merge pe două posibilități: una votul anticipat prelungit și cealaltă votul prin corespondență, prelungirea votului de la parlamentare prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale”, a mai spus Dăncilă.
Ea a anunțat că s-a discutat despre o sesiune parlamentară extraordinară. “ Am vorbit despre o sesiune extraordinară, începând cu 1 iulie, astfel încât să putem să ducem la bun sfârșit proiectele pe care le începem în săptămâna aceasta”, a anunțat premierul.
