MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Scandalul slăninei ajunge în România. Ce înseamnă etichetarea semafor
Șeful ANPC vrea interzicerea etichetei nutriscore pentru că “cei din nordul țării consumă slănină”
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu, a dat slănina drept exemplu pentru care vrea să interzică etichetele nutriscore în România.
Este vorba despre eticheta care are 5 culori, de la verde la roșu, în care verde închis înseamnă că un produs ar fi cel mai bun, așa cum sunt cerealele integrale sau legumele proaspete, iar roșu înseamnă că alimentul are foarte multe calorii și este mai puțin indicat pentru consum des.
Într-o declarație pentru Europa FM, președintele ANPC a explicat de ce nu acceptă ca și produsele din România să aibă etichete nutriscore.
„Cei din nordul țării noastre consumă cu predilecție – și face parte din meniul lor de mii de ani – slănina. Slănina are la acest moment, conform nutriscore, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare, dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric, deci cu siguranță este greu să le dăm peste cap metabolismul. Ori, neavând o etichetare rațională, neavând o etichetare decât în general. Da, în general este mai bine să mâncăm cu toții salată și pește fiert, dar asta nu înseamnă că toți cetățenii europeni trebuie să fie influențați și să ia o decizie de tranzacționare în condițiile în care aceasta nu reprezintă o variantă oficială agreată la nivelul întregii comunități europene”, spune Constantinescu.
Decizia, comunicată la mijlocul lui septembrie
Teoretic, decizia urma să se aplice de la 1 noiembrie, adică peste mai puțin de două săptămâni. La mijlocul lunii septembrie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a transmis Asociației Marilor Rețele Comerciale o adresă în care scrie că „nu agreează introducerea în România a acestui sistem”.
Mai mult, ANPC le transmitea în adresă comercianților că acceptă vânzarea până la epuizare a stocurilor de produse etichetate nutriscore, dar nu mai târziu de 1 noiembrie anul curent.
Drept urmare, unii producători autohtoni care adoptaseră acest sistem de etichetare au început să șteargă cu markerul semaforul de pe etichete.
Acum, președintele ANPC, Horia Constantinescu, spune că data finală nu e stabilită.
Ideea inscripționării produselor alimentare cu eticheta semafor-verde închis, verde deschis, galben, portocaliu și roșu a apărut în Europa în urmă cu un an, când Organizația Mondială a Sănătății – prin Organizația Internațională de Cercetare a Cancerului – a cerut Comisiei Europene să impună în statele membre o etichetă ușor de înțeles, care să le spună consumatorilor cât de sănătos este un produs.
Țări precum Franța, Belgia, Spania, Luxemburg sau Germania au introdus această etichetă, dar au făcut-o voluntar pentru că Uniunea Europeană încă nu a adoptat o decizie în acest sens.
În România, etichetarea produselor alimentare cu așa-zisul semafor a rămas la latitudinea producătorilor, iar cine a considerat că este în avantajul său, a pus-o pe produse. Însă numai după realizarea unor analize în laborator care să arate câte calorii are produsul.
Treptat, etichetarea semafor s-a extins și treptat și alți producători au pus pe produsele lor însemnul.
Comisia Europeană urmează să înainteze un proiect de lege pe această temă în următoarele luni.
Parlamentul European a votat rezoluția care cere aderarea României la Schengen
Parlamentul European a votat marți rezoluția prin care se cere aderarea României la spațiul Schengen. “Spațiul Schengen și întreaga Uniune Europeană sunt mai sigure cu țara noastră în interiorul spațiului de liberă circulație decât în afara lui, a declarat liberalul Siegfried Mureșan. La rândul său, europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) afirmă că “suntem tot mai aproape de atingerea acestui obiectiv național”.
“Tocmai am adoptat, cu largă majoritate, o rezoluție a Parlamentului European în care cerem Consiliului Uniunii Europene să aprobe integrarea României în spațiul Schengen”, spune eurodeputatul.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri. Acest rezultat arată că aderarea țării noastre la spațiul Schengen este susținută de europarlamentari din toate colțurile Uniunii Europene și din toate grupurile politice proeuropene.
Textul rezoluției menționează clar că țara noastră îndeplinește criteriile tehnice de aderare la zona Schengen de peste 11 ani, spune Siegfried Mureșan. Spațiul Schengen și întreaga Uniune Europeană sunt mai sigure cu țara noastră în interiorul spațiului de liberă circulație decât în afara lui. România a demonstrat anul acesta că poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții: a primit peste 1 milion de refugiați din Ucraina cărora le-a oferit hrană, adăpost și îngrijire medicală. În plus, țara noastră a asigurat tranzitul fără riscuri pe teritoriul său pentru refugiații ucraineni și treceri sigure ale frontierei către alte state UE și Schengen, cum ar fi Ungaria, precizează eurodeputatul PNL.
Florin Cîțu critică dur Ministerul Finanțelor
Senatorul PNL Florin Cîțu a afirmat, marți, pe Facebook, că în următoarea ședința a conducerii PNL va cere vot pentru analizarea activității Ministerului de Finanțe-PSD în 2022, acuzând că instituția dă mai mulți bani pe dobânzi decât tot bugetul ministerului transporturilor. “Parlamentul României prin comisiile de buget finanțe, sau o comisie specială de anchetă, cheamă MF-PSD pentru a da explicații referitoare la activitatea financiară în anul 2022. În 2022 MF-PSD a plătit o dobânda medie de 7.2% pentru împrumuturi (ieri MF-PSD a plătit o dobânda de 9.35%!!!). În 2021 și 2020 guvernele liberale au plătit în medie 3.3% (pentru PSD-iști, 3.3 < 7.2). Problema este că în 2022 există banii din PNRR care au dobânda ZERO dar MF-PSD nu-i folosește”, scrie senatorul PNL. El arată că “cheltuielile cu dobânzile în buget au ajuns la maxim istoric”. “În 2022 MF dă mai mulți bani pe dobânzi decât tot bugetul ministerului transporturilor, de exemplu. Este această strategia PSD de a ține România subdezvoltată? În 2022, deși se spune că veniturile la buget sunt mai mari, MF-PSD împrumută cea mai mare suma din istorie, cu aproximativ 19 miliarde lei mai mult că în 2021. MF-PSD trebuie să vină să explice în comisia de anchetă de ce îndatorează România când spune că are venituri mai mari și are la dispoziție și banii din PNRR”, spune fostul premier.
Potrivit lui Cîțu, “deficitul bugetar a crescut la rectificarea bugetară din august în condițiile în care dobânzile sunt în creștere si veniturile bugetare aparent mai mari”.
Adolescent din Moldova, dispărut din Cluj, găsit în Mehedinți
Un adolescent în vârstă de 15 ani, din Republica Moldova, care a fost dat dispărut în 24 septembrie după ce a plecat dintr-un centru de plasament din Cluj, a fost găsit în județul Mehedinți, la intrarea în Drobeta-Turnu Severin. Băiatul a fost dus la sediul IPJ Mehedinți și urmează să fie internat într-un centru de plasament.
“La data de 17 octombrie a.c., ora 00.20, polițiștii din cadrul Poliției municipilui Drobeta-Turnu Severin au procedat la identificarea unui minor, care se afla în sensul giratoriu situat la intersecția dintre Centura Ocolitoare a Municipiului Drobeta-Turnu Severin și strada I.C. Brătianu. În urma discuțiilor purtate cu tânărul de 15 ani, din Republica Moldova, a reieșit faptul că acesta a fugit dintr-un centru, din municipiul Cluj-Napoca”, transmite IPJ Mehedinți.
Proiect în Parlament pentru o cotă obligatorie de gen la alegerile locale
Ministrul Familiei, Gabriela Firea a anunțat marți că a depus în Parlament, împreună cu președintele Camerei Deputaților și al PSD, Marcel Ciolacu, un proiect de lege privind obligația de a asigura 30% femei pe liste la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Ea precizează că, prin acest proiect, dorește să modifice unele percepții care sunt îngrijorătoare, și anume că “6 din 10 români consideră că locul unei femei este în bucătărie, iar 8 din 10 români cred că cel mai important rol al femeii este să aibă grijă de casă și copii”.
“În primul rând, asigurăm locuri obligatorii pentru femei în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. 30% dintre posturile de membru în aceste consilii vor fi rezervate femeilor. Astfel, dacă numărul total al membrilor este 5, va exista cel puțin o femeie! Sunt cote de gen pe care alte state europene le-au reglementat de mult”, afirmă Gabriela Firea. Ministrul mai precizează că la fel de important este că asigurăm accesul femeilor în politică, la nivel local. “Așadar trei din zece propuneri pe listele electorale vor fi rezervate, obligatoriu, femeilor. Ne-am consultat pe acest subiect și am colaborat cu multe organizații și asociații care militează și susțin drepturile doamnelor”, arată Firea.
Ghinea îi răspunde lui Ciolacu: PNRR este publicat integral pe site
Coordonatorul departamentului de politici publice al USR, Cristian Ghinea, transmite că întregul Plan Național de Redresare și Reziliență se află pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, inclusiv anexele.
Precizările sunt făcute după ce președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat, luni, că solicită Guvernului să desecretizeze toate documentele din PNRR, menționând că este oportună și constituirea unei comisii de anchetă pentru ca “toată lumea” să știe ce conține acest plan.
“PNRR l-am publicat noi, complet, singurul guvern care a publicat toate anexele. Înainte de a fi gata, am mers de 3 (trei) ori în Parlament. Am invitat pesediștii la minister să îl consulte. Ei nu au făcut asta cu celelalte programe de fonduri europene, cu nici unul dintre ele. Tot PNRR se găsește încă pe site-ul ministerului”, a scris fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, pe Facebook. Ghinea a subliniat că PNRR nu este secret, doar comentariile Comisiei Europene. Potrivit acestuia, după ce observațiile respective au ajuns în presă, CE a decis să nu mai trimită comentarii scrise.
“Marea dovadă a lui Ciolacu sunt câteva notițe scrise parțial de mine parțial de un secretar de stat unde stabileam cine are acces la comentariile Comisiei Europene. Comisia nu publică comentariile trimise oficial. După ce s-au scurs prin presă, cei de la Comisie au spus că nu ne mai trimit comentarii scrise. Ceea se îngreuna enorm procesul rapid de negocieri. Am anunțat de atunci, am zis-o eu în interviuri, că vom stabili circuitul hârtiilor astfel încât negocierile să meargă rapid: miniștri, secretari de stat, echipa PNRR din MIPE. Deci, marea dovadă a lui Marcel că PNRR e secret nu se referă la PNRR, care e public tot, ci la comentariile Comisiei”, a menționat Ghinea.
Conform acestuia, dacă trebuie făcute publice comentariile Comisiei Europene privind PNRR, atunci ar trebui prezentată public și corespondența referitoare la Programele Operaționale. “Dacă filosofia lui Boloș este că tot ce primește de la Comisie e public, mâine voi face o cerere de acces pe Legea 544 pentru a primi toată corespondența primită de la Comisie pe Programele Operaționale. Potrivit indignării celor doi Marcei, ar trebui să fie publică. Dacă nu mi-o dă, va trebui să explice de ce nu e publică, publicului și în fața judecătorilor”, a mai scris Ghinea.
Liviu Dragnea, judecat în dosarul Tel Drum
Fostul președinte al PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul Tel Drum, fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, fapte comise pe vremea când era președinte al CJ Teleorman.
Procurorii anticorupție notează în rechizitoriul trimis instanței că Liviu Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi inițiat un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte funcționari din administrația locală, administratori/ reprezentanți ai firmei SC Tel Drum SA și ai altor societăți comerciale. Anchetatorii arată că grupul ar fi acționat în perioada 2001-2017 în scopul de a obține fraudulos sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității.
SC Tel Drum SA, spun procurorii, ar fi fost principala societate comercială din grup, capitalizată masiv și folosită la obținerea contractelor de lucrări, pentru distribuirea capitalului către celelalte societăți comerciale și membrii grupului, pentru achiziționarea de bunuri mobile și imobile care sunt utilizate de membrii grupului, precum și pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile către aceiași membri.
Ministerul Dezvoltării și Ministerul Finanțelor s-au constituit părți civile în cauză, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Pentru recuperarea prejudiciilor, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii.
Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni
Vremea se va răci semnificativ către sfârșitul acestei săptămâni, însă după 22 octombrie și până la finele lunii octombrie se va încălzi în majoritatea regiunilor, reiese din prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
În Moldova, vremea va deveni caldă pentru această dată la începutul săptămânii, cu o medie a valorilor diurne ce va crește de la 18 grade în prima zi, până spre 21 - 22 de grade, în 18 octombrie, iar minimele de asemenea în creștere treptată vor atinge 4 - 7 grade. Răcirea vremii va fi accentuată în zilele de 20 și 21 octombrie, când vor fi temperaturi maxime în jurul valorii de 10 grade și minime de numai 0 - 2 grade. Începând din 23 octombrie și până spre finalul lunii sunt estimate temperaturi peste normele climatologice, respectiv o medie regională a maximelor de 17 - 19 grade și de 6 - 8 grade pentru minime. Se vor semnala ploi slabe în zilele de 19 și 20 octombrie, iar în restul intervalului regimul pluviometric va fi în general deficitar. Totuși, în a doua săptămână vor fi intervale în care vor fi posibile precipitații.
