MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Scădere dramatică de încredere a românilor în UE
Mai puțin de jumătate dintre conaționali cred că apartenența la Uniune este un lucru bun n în cazul unui referendum, 65% ar vota însă împotriva unui Roexit
România înregistrează cea mai mare scădere la nivelul UE în ceea ce privește percepția privind apartenența la Uniune. Potrivit ultimului eurobarometru publicat de Parlamentul European, în luna septembrie, 49% dintre români susțineau că statutul de membru UE este un lucru bun, în scădere cu 10 procente față de luna aprilie.
Cu toate acestea, în cazul unui posibil referendum privind ieșirea din UE, 65% dintre români ar vota împotrivă, doar 17% dintre cei intervievați optând pentru un Roexit. În ceea ce privește beneficiile apartenenței la UE, 64% dintre români spun că acestea există, iar 30% spun că integrarea nu a venit cu lucruri bune în plus. În ansamblu, potrivit autorilor studiului, cetățenii europeni susțin că integrarea țării lor în UE este un lucru bun, 62%. Mai mult, 68% dintre cei intervievați consideră că țara lor a beneficiat din statutul de membru, acest procent fiind cel mai mare înregistrat după 1983 încoace.
Potrivit liderului PSD, Liviu, Dragnea, informațiile oferite de Eurobarometru arată o situație de fapt în Europa, și anume că tot mai multe partide extremiste câștigă votanți pe continent. „Este un răspuns ce trebuie să se bazeze pe o analiză foarte serioasă. Dar este îngrijorător. Ar trebui să convingă oficialii europeni de ceea ce se spune de foarte mult timp și de ceea ce am spus și eu în mai multe rânduri. Nu cu răutate, ci cu toată buna credință. Cetățenii din toate țările europene trebuie să înțeleagă că instituțiile respective lucrează pentru ei. Deci există această problemă, care stă la baza dezvoltării unor partide naționaliste, extremiste, radicale din Europa care încep să fie din ce în ce mai importante și să conteze în noile majorități parlamentare”, a declarat Liviu Dragnea.
Sondaj: Cetățenii britanici ar alege acum să rămână în UE
Britanicii ar vota să rămână în Uniunea Europeană dacă ar avea loc un nou referendum, conform unui sondaj de opinie, scrie Politico.
Conform unui Eurobarometru în care au fost implicate câte 1.000 de persoane din fiecare dintre cele 28 de țări ale UE, 51% dintre respondenții britanici au afirmat că ar vota să rămână în blocul european iar 34% ar vota pentru a părăsi uniunea. Restul nu ar vota sau nu știu. Întrebați dacă Marea Britanie a luat decizia corectă când a votat să părăsească UE, 54% dintre cetățenii britanici au răspuns negativ, iar 38% au răspuns afirmativ. Două treimi dintre cetățenii UE (66%) au declarat că ar vota ca țara lor să rămână în UE iar 17% doresc să părăsească blocul european.
Sondajul a făcut referire la impactul votului privind Brexitul ca fiind un factor important pentru creșterea popularității UE. Dintre respondenți, 68% au declarat că țara lor a avut beneficii datorită UE, cea mai mare proporție în ultimii 25 de ani.
„Aproape toate rezultatele privind susținerea față de UE arată o creștere după referendumul din Marea Britanie în 2016, arătând astfel o îngrijorare față de impactul Brexitului și o cunoaștere a beneficiilor membrelor UE”, se arată în raportul sondajului.
CSM a decis: ”Nu pleacă nimeni”
n Consiliul Superior al Magistraturii susține că dispoziția controversată privind vechimea procurorilor la încadrarea în DNA nu este retroactivă n este doar o interpretare, iar OUG ar putea ajunge pe masa Curții Constituțională
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat o decizie în privința situației delegărilor la Ministerul Public, după adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind legile justiției.
”Nu pleacă nimeni, după interpretarea noastră, decât dacă la acest moment ... sau doar având în vedere dispozițiile legii care prevăd în viziunea noastră condiționalitatea de vechime de la data apariției legii a ordonanței de urgență pe viitor, deci nu discutăm cu caracter retroactiv”, a anunțat vicepreședintele CSM Codruț Olariu.
Noile reglementări din ordonanța de urgență impun o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA și DIICOT. După adoptarea acestei OUG, opinia publică s-a împărțit în două, deoarece unii susțin că prevederile trebuie aplicate doar de la intrarea în vigoare a ordonanței, în timp ce alții susțin că se pot aplica și retroactiv - ceea ce ar duce la revocarea procurorilor care nu au experiența necesară la DNA, PG sau DIICOT.
Deputatul PNL Cătălin Predoiu susține că, prin ordonanța de urgență privind legile justiției publicată marți, ministrul Tudorel Toader “a închis practic DNA”.
În schimb, procurorul general Augustin Lazăr a declarat ieri dimineață, referindu-se la OUG privind justiția, că este o analiză în curs. De asemenea, Parchetul General a cerut Avocatul Poporului să analizeze posibilitatea sesizării Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la aspecte de neconstituționalitate conținute de articolul VII din OUG 92 referitor la menținerea în funcție a procurorilor. Solicitări similare au făcut USR și PNL.
Comisia Europeană: Urmărim cu îngrijorare ultimele evoluții
Comisia Europeană a transmis, referitor la OUG pe justiție, că urmărește cu îngrijorare ultimele evoluții din România și va analiza cu atenție modificările aduse, conform G4media. ”Urmărim cu îngrijorare ultimele evoluții din România și vom analiza cu atenție modificările aduse (de OUG-ul pe Justiție – n. red.). Așa cum am mai mai spus în nenumărate rânduri, un sistem judiciar independent și profesionist este de o importanță capitală”, a explicat un purtător de cuvânt al Comisei Europene. De asemenea, conform sursei citate, "simultan cu continuarea dialogului cu autoritățile române, în spirirtul cooperării și în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia își va formula concluzii dacă amendamewntele la legile justiției, la codurile penale și la legile privind conflictul de interese și corupția nu vor lua în calcul aceste îngrijorări". "Așa cum am mai afirmat, existența unui sistem judiciar independent și profesionist este de maximă importanță", conchide CE.
Dragnea: Nu mă interesează dacă procurorul din dosarul Tel Drum rămâne sau nu
Liderul PSD, Liviu Dragnea, spune că OUG pe legile justiției are la bază observațiile din raportul preliminar al Comisiei de la Veneția și susține ideea uneia dintre prevederi, aceea că procurorii detașați la DNA și DIICOT să aibă cel puțin 10 ani experiență. Dragnea a spus că este o manipulare și o propagandă faptul că se spune că orice act normativ adoptat de Guvern sau Parlament este dat pentru el și că de fapt nu-l interesează dacă va fi același procuror care se ocupă de doarul Tel Drum sau altul. „Și dacă pleacă doamna (procuror, n.r.), dosarul ce face, se aruncă în aer? Nu îl preia altcineva? În al doilea rând, eu am înțeles că nu pleacă”, a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat despre sesizarea opoziției cu privire la OUG privind legile justiției, Dragnea a spus că „fiecare este liber să atace OUG”, dar actul normativ are la bază observații din raportul preliminar al Comisiei de la Veneția. Liderul PSD a adăugat că nu împărtășește nemulțumirile unora dintre social-democrații care acuză că nu au fost consultați cu privire la adoptarea unei OUG pentru modificări.
Speranța de viață în România: 82,5 ani în 2040
Spania ar putea să ajungă în 2040 în fruntea topului mondial al speranței de viață, detronând Japonia, în timp ce Statele Unite ar urma să coboare de pe locul 43 pe poziția a 64-a, potrivit unui studiu publicat ieri în revista medicală britanică The Lancet.
În 2040, Spania (locul 1), Japonia (locul 2), Singapore (locul 3 - la fel ca în 2016) și Elveția (locul 4, în coborâre) vor avea o speranță de viață de peste 85 de ani pentru ambele sexe, informează AFP. În cazul Spaniei, dacă tendințele actuale din domeniul sănătății vor persista, speranța medie de viață va ajunge la 85,8 ani (în 2016 aceasta era de 82,9 ani).
În 59 de țări, inclusiv în China (care ar urma să urce de pe locul 68 pe poziția a 39-a), speranța medie de viață va depăși pragul de 80 de ani până în 2040, potrivit acestor prognoze.
Portugalia va urca de pe locul al 23-lea până pe poziția a cincea, în timp ce Canada și Belgia vor coborî în clasament (de pe locul 17 pe locul 27, respectiv de pe poziția a 21-a pe poziția a 28-a).
La coada clasamentului, cu o durată de viață care ar fi mai mică de 65 de ani în 2040, figurează țări din Africa, precum Republica Centrafricană, Lesotho, Somalia și Zimbabwe.
Potrivit unui grafic publicat în studiul apărut în revista The Lancet, în România, speranța medie de viață va crește de la 80 de ani la 82,5 ani.
Încă 12.000 de călătorii gratuite prin Europa pentru tineri, din care 450 pentru România
Comisia Europeană va lansa o nouă rundă a programului DiscoverEU, astfel că vor fi acordate 12.000 de permise gratuite de călătorie în Europa, în perioada 15 aprilie - 31 octombrie 2019, pentru tinerii cu vârsta de 18 ani din UE, din care 450 vor fi pentru România. Înscrierile se fac din 29 noiembrie 2018.
Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: "În această vară, circa 15.000 de tineri în vârstă de 18 ani au putut călători în UE. Ei au avut o experiență personală cu privire la ceea ce înseamnă să fii european. Ei au avut șansa de a descoperi diversitatea și bogăția culturală a Europei, precum și de a întâlni oameni din întreaga Uniune. Am auzit atâtea povești fantastice de la cei care au participat și sunt încântat că putem oferi această experiență mai multor tineri anul viitor!"
Pentru înscriere, tinerii trebuie să aibă vârsta de 18 ani la data de 31 decembrie 2018. Cei interesați trebuie să se înscrie online, începând cu 29 noiembrie, pe pagina Portalului european pentru tineret; un comitet va evalua aplicațiile și va face selectarea; cei înscriși vor afla rezultatele în ianuarie 2019. Ei trebuie să fie pregătiți de călătorie între 15 aprilie – 31 octombrie 2019 pentru o perioadă de maximum 30 zile.
Tinerii vor putea călători în mod individual sau într-un grup de maximum cinci persoane. Pe durata călătoriei, principalul mijloc de transport va fi trenul, însă există posibilitatea de a lua și alte mijloace de transport.
Locurile le sunt alocate statelor membre în baza unor cote fixe. Astfel, la prima rundă au fost înregistrate 3.175 de solicitări din România, fiind selectați 576 de tineri. Pentru runda a doua, 456 de bilete dintre cele 12.000 le vor fi alocate românilor.
Pe baza interesului covârșitor al tinerilor pentru acest program, Comisia Europeană a propus alocarea a 700 milioane de euro în bugetul UE post-2020, prin intermediul programului Erasmus.
PSD nu mai vrea legea parteneriatului civil
Proiectul de lege privind parteneriatul civil are puține șanse să fie adoptat de Parlament. Surse politice au declarat pentru HotNews.ro că PSD nu va mai susține un astfel de demers după ce referendumul privind redefinirea familiei nu a fost validat. De altfel proiectul urma să fie depus în Parlament în cursul acestei săptămâni însă procedura s-a amânat. "S-a făcut un un troc, o înțelegere între Biserică, Dragnea și (comunitatea) LGBT. Dacă referendumul pentru redefinirea familiei era validat în compensație urma să fie adoptată de Parlament legea parteneriatului civil. Cum acest lucru nu s-a întâmplat Dragnea nu mai susține acest proiect și nici nu le va impune parlamentarilor să o facă", au explicat sursele HotNews.ro. Totodată, parlamentarii PSD nici nu vor să audă de legea parteneriatul civil și evită să facă declarații în acest sens. Neoficial însă poziția generală a pesediștilor este: "am susținut referendumul pentru familia tradițională în teritoriu, ce le explic oamenilor dacă votez consimțirea uniunii între doi bărbații?" Întrebat dacă legea parteneriatului civil mai este susținută de PSD, Liviu Dragnea a spus că nu cunoaște proiectul de lege. "Nu am văzut proiectul de lege. Vom discuta în Comitetul Executiv dacă vom susține acest proiect și când să înceapă procedura parlamentară", a declarat Dragnea ieri a Parlament.
Surse: Cine sunt cei șase miniștri pe făraș
Potrivit unor surse citate de PSnews.ro, ministrul Comunicațiilor, Bogdan Cojocaru, va fi dat afară din Guvern la prima remanieri. În schimb, Tudorel Toader, care a găsit de cuviință să-și asume oficial întreaga OUG care modifică Legile Justiției va fi păstrat în executiv.
Astfel, lista miniștrilor care vor fi remaniați are 6 nume sigure: George Ivașcu (Cultură), Lucian șova (Transporturi), Dănuț Andrușcă (Economie), Bogdan Trif (Turism), Ioana Bran (Tineret și Sport) și Bogdan Cojocaru (Comunicații). Acestora li s-ar putea adăuga Mihai Fifor (Apărare) și Eugen Teodorovici, a cărui debarcare e cerută cu insistență de baronul de Tulcea, Horia Teodorescu (și nu numai), dar negocierile sunt încă în toi. Sursele citate susțin că sunt voci care cer și schimbarea lui Ionuț Mișa de la cârma ANAF. Miercuri, întrebat la Parlament ce șanse sunt ca niciun ministru să nu fie remaniat, Liviu Dragnea a răspus scurt: ”Zero!”.
