MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Salvaţi Copiii: Aproape o zecime din naşterile din România, la fete între 15 şi 19 ani
23 de mame sub 15 ani sunt deja la al doilea copil n organizaţia cere „o reformă profundă” a legislaţiei
Organizaţia „Salvaţi Copiii” informează că aproape o zecime din naşterile din România au fost înregistrate la fete între 15 şi 19 ani, iar 23 de mame sub 15 ani sunt deja la al doilea copil. Potrivit sursei citate, cele mai multe naşteri la mame sub 15 ani au fost în judeţele Mureş, Bacău şi Bihor. „Salvaţi Copiii” notează că cel mai important impact identificat printre copiii şi adolescenţii care au accesat programe de educaţie sexuală este îmbunătăţirea considerabilă a abilităţii lor de a detecta, preveni şi raporta abuzurile sexuale suferite. Organizaţia solicită o reformă profundă a cadrului legal privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi învăţământul preuniversitar.
„Salvaţi Copiii” informează, marţi, că din cele 143.637 de naşteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor INS. În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani este vorba despre a doua naştere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naştere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naştere.
Situaţia pe judeţe în ceea ce priveşte copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că judeţele din top sunt: Mureş – 60 de naşteri la mame sub 15 ani, Bacău - 34, Bihor – 31, Dolj – 29 şi Braşov – 27. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, datele privind mamele minore „reflectă consecinţele directe ale unui sistem legislativ care a eşuat să protejeze copiii prin educaţie”.
„Salvaţi Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educaţie pentru sănătate, inclusiv componenta de educaţie sexuală, se derulează în şcoli abia începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul scris al părinţilor, o abordare profund inadecvată şi în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimţământului de la 16 ani în domeniile medical, civil şi educaţional”, precizează organizaţia. La grupele de vârstă sub 15 ani şi 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează judeţele Mureş (813 mame), Braşov (657), Dolj (568), Bihor (567) şi Constanţa (541). Municipiul Bucureşti se află pe locul al 14-lea, cu 351 de naşteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, judeţele cu cele mai puţine naşteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) şi Mehedinţi (145).
„Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neaşteptat, trăit traumatic de către mamă”, afirmă reprezentanţii „Salvaţi Copiii”.
Cum poate fi combătut fenomenul mamelor adolescente
Conform cercetărilor realizate de organizaţia „Salvaţi Copiii”, s-a constatat că un impresionant procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informaţii legate de educaţia sexuală în timpul educaţiei lor, în timp ce o treime dintre acestea afirmă că sursele acestor informaţii provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare.
„Abordarea educaţională în domeniul sănătăţii poate juca un rol esenţial în combaterea fenomenului maternităţii la vârste tinere. Chiar şi în situaţii caracterizate de sărăcie familială sau în comunităţi cu perspective economice limitate, deţinerea cunoştinţelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale şi identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, explică Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al „Salvaţi Copiii” România.
În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependenţa de asistenţa socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistenţă. Specialiştii organizaţiei consideră că este „imperativ” să se pună accent pe măsuri de prevenţie, cu scopul de a facilita accesul la informaţii şi servicii de asistenţă socio-medicală, precum şi de a reintegra social şi şcolar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă.
Maria, mamă la 15 ani: Am simţit că viaţa mea s-a terminat
Maria avea 15 ani când a realizat că întârzierea menstruaţiei nu mai poate fi pusă pe seama unei simple dereglări. La început, s-a agăţat de această speranţă şi a încercat să ignore semnele, să provoace menstruaţia prin metode „auzite” de la alte fete. Când testul de sarcină a confirmat ceea ce se temea, şocul a fost copleşitor: „Am simţit că viaţa mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam şi eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăţ o meserie şi să devin ceva mai mult”. După confirmarea sarcinii, frica „s-a transformat rapid în ruşine” faţă de părinţi, de colegi, de comunitate, motiv pentru care a încercat să ascundă sarcina cât mai mult timp, iar gândul de a le spune părinţilor „o paraliza”.
„Când partenerul a aflat, reacţia lui a fost violentă. A negat paternitatea şi a rupt legătura cu Maria. Teama de medic şi de spital a fost la fel de puternică. Fără venit propriu, dependentă de familie, fiecare analiză medicală părea un cost prea mare”, explică specialiştii „Salvaţi Copiii”, care au susţinut-o pe adolescentă şi i-au facilitat accesul la servicii medicale, consiliere şi sprijin social, ajutând-o să meargă la controale prenatale.
„Prin intervenţia integrată – medicală, socială şi educaţională – Maria a reuşit să îşi continue studiile şi să îşi construiască un plan pentru a-şi creşte copilul în siguranţă, demonstrând că sprijinul potrivit, oferit la timp, poate rupe cercul vulnerabilităţii”, adaugă specialiştii organizaţiei.
MJ: Cristina Chiriac - propusă procuror general; Viorel Cerbu - șef la DNA; Codrin Miron - șef la DIICOT
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat, luni seară, că i-a propus pe Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general, pe Viorel Cerbu - șef al Direcției Naționale Anticorupție și pe Codrin Miron - șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, pentru funcția de adjunct al procurorului general a fost propus actualul șef al DNA, Marius Voineag, pentru funcțiile de procuror-șef adjunct de la DNA au fost propuși Marinela Mincă, procuror-șef al Secției judiciare în cadrul Direcției, și Marius-Ionel Ștefan, procuror-șef serviciu în cadrul DNA - Pitești, iar pentru funcțiile de procuror-șef adjunct de la DIICOT au fost propuși actualul procuror general Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Un număr de 19 candidați au participat la selecția organizată în perioada 8 ianuarie - 2 martie în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcțiile de procuror general și adjunct al procurorului general, procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA, precum și procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT.
Propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea emiterii avizului consultativ motivat.
Funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cea de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT - de la 14 aprilie.
Potrivit legii, pot fi numiți în funcțiile de conducere care fac obiectul procedurii de selecție procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător.
Crimă la Iași – Bărbat, găsit înjunghiat mortal în casă. O femeie, care ar fi părăsit țara, principalul suspect
O crimă cutremurătoare a ieșit la iveală într-o comunitate liniștită din județul Iași. Un bărbat în vârstă de 53 de ani a fost găsit mort în propria locuință, după ce lipsise de la serviciu mai bine de două săptămâni.
Descoperirea macabră a fost făcută de un coleg și de un vecin, îngrijorați că acesta nu mai răspundea la telefon și nu mai fusese văzut din 12 februarie.
Tragedia s-a petrecut în satul Bosia, din comuna Ungheni. Cei doi bărbați au mers la casa victimei, iar când au deschis ușa, l-au găsit întins pe podea, înjunghiat în piept. Potrivit martorilor, în locuință erau urme vizibile de sânge. La fața locului au intervenit echipaje de poliție și procurori, care au ridicat probe și au sigilat imobilul până la finalizarea cercetărilor.
Vecinii spun că bărbatul nu era cunoscut ca fiind conflictual. „Nu s-a certat cu nimeni, nu a avut treabă cu nimeni în satul ăsta. Rămâi blocat când auzi așa ceva”, a declarat un localnic. O altă vecină susține însă că între victimă și partenera sa existau tensiuni frecvente. Bărbatul avea de aproximativ șase ani o relație cu o femeie din Republica Moldova. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi părăsit România în noaptea de 13 februarie, cu trenul, la scurt timp după ce se presupune că ar fi avut loc crima. Verificările efectuate de Poliția de Frontieră arată că femeia a plecat din Gara Ungheni și a trecut în Republica Moldova, fără a mai reveni ulterior în țară.
Primarul comunei Ungheni, Iulian Marcu, a confirmat că suspecta nu avea domiciliu în localitate și că traseul acesteia a fost stabilit cu exactitate de autorități. „Ea a părăsit România cu un tren la 12 noaptea, în ziua de 13 februarie. S-a identificat tot traseul care l-a făcut, când a ajuns în gară la Ungheni, a urcat din gara Ungheni și a plecat în Moldova și de atunci, din verificările celor de la Vamă și a Poliției de Frontieră, nu mai are intrări în România. Ea nici nu avea domiciliu în comună”, a precizat edilul.
Surse din anchetă indică faptul că femeia este considerată principala suspectă. Localnicii spun că aceasta ar fi fost ultima persoană care a locuit în casa bărbatului și că, după dispariția ei, nimeni nu a mai observat mișcare în gospodărie.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași au deschis un dosar penal pentru omor și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs fapta. Suspecta este căutată pentru a fi audiată, iar anchetatorii iau în calcul toate ipotezele.
Radu Burnete: Să terminăm cu tipul ăsta de discurs că nu ne vindem ţara
România nu va putea creşte doar cu capital intern, iar reforma administrativă trebuie făcută, mai spune consilierul prezidențial
Consilierul prezidenţial Radu Burnete consideră că trebuie să terminăm cu tipul de discurs că nu ne vindem ţara deoarece România nu va putea creşte doar cu capital intern. El a mai afirmat că nu mai avem timp să dezbatem dacă facem sau nu reforma administrativă, ci aceasta trebuie realizată.
Radu Burnete a fost prezent, marţi, la dezbaterea ”România: creştere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.
”Noi avem nevoie să ne punem în mişcare mediul privat în felul în care n-am făcut-o de foarte multă vreme. Asta înseamnă ca capitalul românesc să facă mult mai multe lucruri. Avem nevoie de ecosisteme de private equity, fondurile din pilonul 2 să le folosim mai înţelept pentru a cataliza creşterea economică. Avem nevoie de multe multe investiţii străine şi să terminăm cu tipul ăsta de discurs că nu ne vindem ţara. România nu va putea să crească doar cu capital intern, chiar dacă pentru prima dată în istorie putem spune că avem aşa ceva”, a declarat Radu Burnete.
El a mai declarat reforma administrativă trebuie făcută şi este nevoie de debirocratizare.
”Nu mai avem timp să tot dezbatem dacă facem sau nu reforma administrativă. Trebuie făcută, trebuie să debirocratizăm şi aici apreciez că guvernul face deja câteva lucruri în această direcţie. Din punctul meu de vedere, asta e ecuaţia pentru următorul deceniu. Statul trebuie să se concentreze pe cele câteva priorităţi unde mediul privat nu poate interveni. În rest, trebuie să eliminăm toate barierele ca economia privată să producă resursele necesare, atât statului, cât şi societăţii”, a mai afirmat consilierul prezidenţial.
Bucureşti - Explozie urmată de incendiu într-o locuinţă. O persoană decedată a fost scoasă de sub dărâmături
O persoană a murit în urma unei explozii urmate de incedniu care s-a produs marţi dimineaţă într-o casă din Sectorul 6 al Capitalei.
”În această dimineaţă, în jurul orei 03:30, a avut loc o explozie urmată de incendiu la o casa pe strada Pietrele Doamnei, Sector 6, Bucureşti”, anunţă ISU Bucureşti - Ilfov. Incendiul s-a manifestat cu flacără violentă, pe o suprafaţă de aproximativ 100 mp, iar în urma exploziei tavanul şi pereţii casei s-au prăbuşit. Din primele informaţii, în momentul producerii exploziei în locuinţă se afla o persoană.
Echipele de căutare-salvare au extras de sub dărâmături o persoană decedată şi câinele acesteia, precizează ISU.
Diana Buzoianu: Din martie, toţi directorii Administraţiilor Bazinale de Apă vor avea indicatori clari de performanţă
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, anunţă că, începând din martie, toţi directorii din cele 11 Administraţii Bazinale de Apă şi din Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor vor avea indicatori clari de performanţă, „măsuraţi corect” şi „evaluaţi pe bune”. Printre „criteriile obiective”, Buzoianu enumeră reacţia rapidă în situaţii de urgenţă şi realizarea la timp a lucrărilor hidrotehnice. „Continuăm Reforma la Apele Române! De luna aceasta, schimbăm regulile jocului. Începând din martie, toţi directorii din cele 11 Administraţii Bazinale de Apă şi din cadrul Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor vor avea indicatori clari de performanţă. Măsuraţi corect. Evaluaţi pe bune. Punem criterii obiective, construite pe lucruri concrete: organizare mai bună, capacitate reală de coordonare şi management, reacţie rapidă în situaţii de urgenţă, eficientizarea inspecţiilor şi realizarea la timp a lucrărilor hidrotehnice”, anunţă ministrul Mediului, Diana Buzoianu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Mediului consideră că acest lucru este „important pentru oameni”, întrucât „performanţa instituţiei trebuie să se vadă în relaţia cu beneficiarii şi în siguranţa comunităţilor”.
Ministrul enumeră câţiva dintre indicatorii esenţiali: emiterea mai rapidă şi mai eficientă a actelor de reglementare în domeniul apelor, timp de intervenţie redus în caz de urgenţă – inundaţii, poluări accidentale, probleme la baraje sau diguri – şi readucerea rapidă a lucrărilor la parametri normali, inspecţii mai eficiente, cu mai multe controale şi cu măsuri aplicate ferm, investiţii optimizate în reabilitarea şi întreţinerea lucrărilor hidrotehnice, din surse proprii şi fonduri atrase, un management mai bun al resurselor de apă – atât cantitativ, cât şi calitativ – prin monitorizare riguroasă şi laboratoare specializate, dar şi un management financiar şi de resurse umane responsabil şi nu în ultimul rând digitalizare şi automatizare accelerate – inclusiv integrarea componentelor de inteligenţă artificială pentru fluxuri de date, sisteme de alertă timpurie, suport decizional şi analiză geospaţială în prevenirea riscului la inundaţii.














