MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Salariul unui bugetar în România: 18.000 de euro pe lună
Specializată în prelucrare prin așchiere și absolventă de liceu industrial, Aurelia Surulescu a încasat venituri de aproape un milion de lei într-un an de la ARR n ea a fost propulsată în funcție de PSD n între timp, liberalii au împânzit instituția cu membrii propriului partid
Un angajat la stat din România îi face invidioși pe liderii unor state din Occident. Membru în Consiliul de Administrație al Autorității Rutiere Române și șef de serviciu Administrativ la ARR, Aurelia Surulescu a încasat în 2019 venituri de aproape 1 milion de lei, adică aproape 18.000 de euro pe lună. Mai exact, peste 51 de salarii minime pe economie și cu peste 14.000 de euro mai mult decât președintele României. Aurelia Surulescu a fost prelucătoare prin așchiere, absolventă de liceu industrial și de școală medicală și a mai lucrat dactilografă și documentaristă la un spital, înainte să ajungă șefă de comunicare la Primăria Sector 6. După ce în anii 2000 a absolvit facultatea Biotera – neacreditată - și a obținut un master în securitate și terorism, a ajuns în 2012 la Autoritatea Rutieră Română.Potrivit declarației de interese, Aurelia Surulescu este vicepreședinte al Organizației Femeilor Social Democrate, președintele OFSD Sector 6 și vicepreședinte PSD sector 6. În declarația de avere, Aurelia Surulescu a trecut venituri încasate în 2019 de 714.000 de lei de la ARR unde este șef serviciu, la care se adaugă indemnizația de președinte al CA și membru al Consiliului de Administrație - peste 160.000 de lei și 144.000 de lei încasați tot de la Autoritatea Rutieră pentru „evaluator competențe profesionale”. În total, aproape 900.000 de lei încasați într-un an.
„În ce țară trăim... Doamne mă tot minunez”
Cazul a fost semnalat de expertul în sănătate publică, Vlad Mixich, care arată că Surulescu câștigă mai mult decât orice bugetari din țări dezvoltate ca Franța, Suedia, Danemarca sau Norvegia. „Ghici ce funcționar public român câștigă mai mult pe lună decât premierul Franței sau decât prim-miniștrii scandinavi? Ghici ce funcționar public român câștigă la fel de mult pe lună ca Trudeau, premierul Canadei? Ghici ce funcționar public român face lunar mai mulți bani decât un chirurg cardiovascular de succes și mult mult mai mult decât un pilot de avion cu grad de comandant? Eh? Credeți că Președintele? Nț... Sau șeful de la Centrala Atomică de la Cernavodă? Nț... Sau poate cel mai citat om de știință român? Nț... 18.000 Euro pe lună (!) a fost salariul câștigat în 2020 de Aurelia Surulescu, șef serviciu administrativ la Autoritatea Rutieră Română. Dar n-o să vedeți vreodată, la niciuna din televiziunile sau siteurile ciomag-de-partid, nici măcar o știruță-ruță despre doamna. Vrednică este! În ce țară trăim... Doamne mă tot minunez, dar în ce țară trăim!”, a scris Vlad Mixich pe contul său de Facebook.
Posturi la Autoritatea Rutieră, sinecuri politice
În conducerea Autorității Rutiere au ajuns în ultimi ani diverse personaje, unele lipsite de experiență puse în funcție pe linie de partid. Președintele ARR, Mihai Alecu, numit la începutul anului trecut în funcție de fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode, este fiul primarului PSD din Odobești. Ambii directori generali adjuncți au venit pe linie de partid. Florian Meluș Coman, care se ocupă de Departamentul Siguranța Rutieră și Licențiere, a fost Consilier Local PNL în Sighișoara. Potrivit declarației de avere, acesta a realizat și un audit pentru ARR, chiar pentru departamentul unde a fost numit în funcție. Celălalt director general adjunct, Ionel Vetu, care se ocupă de Departamentul Economic, Juridic și Administrativ, este, de asemenea, membru de partid. Potrivit declarației de interese, acesta este membru în Biroul Politic Județean PNL Ialomița. De asemenea, și soția sa este angajată tot la ARR.
Reprezentanți ai societății civile cer coaliției la guvernare să înceteze dialogul cu AUR
Zeci de personalități au adresat o scrisoare deschisă liderilor PNL, USR PLUS și UDMR, în care își exprimă îngrijorarea față de deschiderea la dialog a unor membri marcanți ai partidelor din coaliția de guvernare către AUR, formațiune considerată radical-populistă, de factură extremistă. Printre semnatarii documentului se numără Cristian Pârvulescu, Andrei Cornea, Ciprian Mihali, Mădălin Hodor, Claudiu Crăciun, Andrei Țăranu, Alfred Bulai, Liviu Antonesei, Rodica Culcer și Michael Shafir. Scrisoarea este adresată liderilor PNL, USR PLUS și UDMR, respectiv Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloș și Kelemen Hunor. “Noi, semnatarii acestei scrisori, intelectuali publici, militanți pentru drepturile omului, oameni din societatea civilă, apărători ai valorilor euroatlantice, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la deschiderea către dialog arătată de membri marcanți ai partidelor din coaliția de guvernare către conducerea unui partid recent intrat în Parlamentul României, AUR. Partidul AUR este o formațiune politică ce s-a dovedit a fi, în scurta sa existență pe scena publică românească, purtătoarea unui conglomerat ideologic nociv, de factură extremistă. Un partid radical-populist, vehiculând teme fundamentaliste și naționaliste, cu revizitarea teoriilor conspiraționiste, anti-globaliste și anti-individualiste, și cu personaje care răspândesc idei ale extremei drepte (este de notorietate, de exemplu, că persoana propusă de AUR drept candidat la funcția de prim-ministru se proclamă deschis drept un înflăcărat admirator al unor figuri de tristă amintire din trecutul negru al României ori că parlamentari ai aceluiași partid au simpatii pentru legionari sau intelectuali legionari din perioada interbelică), care se exprimă frecvent împotriva societății liberale și a sistemului instituțional de valori al democrației liberale, nu poate fi un partener de dialog într-o democrație”, se arată în textul scrisorii. Semnatarii documentului arată că în ultimele săptămâni, miniștrii Educației, Justiției și Sănătății au discutat “nestingheriți” cu conducerea AUR și că atitudinea afișată de membri ai Guvernului care, prin poziționarea lor, respectiv deschiderea către dialogul cu AUR, angajează întreg Executivul, este scandaloasă și inadmisibilă. “Mesajul transmis prin astfel de întâlniri protocolare este tocmai validarea ideilor și mijloacelor de acțiune ale partidului AUR, riscând astfel să îi legitimeze și să îi normalizeze proiectul politic.Nici subiectele abordate (importante și urgente, fără îndoială) și nici respectarea unei cutume politice fundamentale (respectiv dialogul constant cu opoziția) nu pot constitui argumente pentru a justifica o asemenea deschidere către un partid care refuză valorile occidentale”, mai susțin semnatarii scrisorii. Personalitățile care au semnat scrisoarea afirmă că, în multe țări europene, partide extremiste au ajuns în Parlament, dar că nu în toate aceste state, astfel de partide sunt tratate cu nesperată bunăvoință. “Înainte de a fi prea târziu, credem că este momentul ca, prin acordul partidelor care formează coaliția de guvernare, dialogul cu AUR să înceteze imediat”, mai spun reprezentanții societății civile.
Cîmpeanu: Dacă sunt bănci de doi elevi, vor sta doi elevi în bancă
la apariția a două cazuri de COVID-19 într-o clasă, activitatea în acea clasă va fi suspendată 14 zile
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a afirmat ieri că, dacă în școli sunt bănci de doi elevi, atunci vor sta câte doi elevi în bancă după reluarea cursurilor din 8 februarie, precizând că accentul se va pune pe portul măștii. El a declarat că la apariția a două cazuri de COVID-19 într-o clasă, activitatea în acea clasă va fi suspendată 14 zile. De asemenea, la două cazuri de infectare la profesori într-o școală, este suspendată activitatea în unitatea de învățământ timp de două săptămâni. Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, miercuri, la finalul ședinței de Guvern, câți elevi vor avea voie într-o clasă, având în vedere că sunt clase supraaglomerate, cu peste 30 de elevi, și cum vor putea învăța aceștia. “S-a precizat încă din data de 15 ianuarie că se renunță, atunci la nivel de propunere, acum la nivel de decizie, la acel scenariu hibrid care presupunea alternanță cu prezență, prezență fizică și prezență online. A fost un scenariu care s-a dovedit a fi foarte ineficient din perspectivă educațională. A fost un scenariu care a determinat pierderi care acum trebuie compensate prin acest program național de acțiuni remediale. Deci, s-a renunțat”, a afirmat ministrul Educației. El a precizat că, deși s-a renunțat la acest scenariu, sunt excepții care vor duce la proces de învățare sau predare online. “Chiar dacă s-a renunțat ca variantă sistemică la acest scenariu, sunt cele cinci excepții care vor conduce procesul de învățare/predare în online. Elevii care au contraindicații medicale - și aici un lucru foarte important, acei elevi au deja adeverințe de la începutul primului semestru. Vom insista ca acele adeverințe, pentru că sunt în același an școlar, să fie luate în considerare și să nu punem elevii pe drumuri pentru alte adeverințe medicale care să ateste vulnerabilități ce îi împiedică să vină la școală cu prezența fizică. Este vorba de elevii care au aparținători în familie cu aceste vulnerabilități, lucru ce îi împiedică să intre în colectivitate, este vorba de elevii care prezintă simptome specifice în anumite zile, caz în care nu este necesar să avem astfel de adeverințe, se recomandă apăsat să nu intre în colectivitate. De asemenea, profesorii cu vulnerabilități medicale sunt nevoiți să prezinte certificate care să ateste acest lucru de la un medic de medicina muncii și profesorii care au simptome, la fel ca și elevii, nu se vor prezenta în comunitate”, a detaliat Sorin Cîmpeanu.El a menționat că ordinul comun cu Ministerul Sănătății în legătură cu deschiderea școlilor trebuie să fie foarte clar și să poată fi aplicat.El a precizat că, dacă vor fi bănci de doi elevi într-o școală, aceștia vor sta împreună și accentul se va pune pe portul măștii și pe aerisirea sălilor de clasă.
Bărbat de 50 de ani, arestat după ce ar fi răpit și violat o minoră de 15 ani
Un bărbat în vârstă de 50 de ani, din Corabia, care în urmă cu două zile are ar fi lipsit de libertate și violat o minoră în vârstă de 15 ani, a fost arestat preventiv, au informat ieri reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt. În noaptea de 1 februarie, Poliția a fost sesizată privind dispariția unei minore în vârstă de 15 ani, care ar fi plecat voluntar de la domiciliu și nu a revenit. Polițiștii au găsit fata în locuința unui bărbat în vârstă de 50 de ani din Corabia, minora declarând că bărbatul a lipsit-o de libertate și ar fi violat-o. Bărbatul în cauză, bănuit de infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal și viol a fost reținut de polițiști, iar instanța a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 de zile.
Dosar de înșelăciune după ce măști de proastă calitate care au ajuns în spitalele COVID-19
Administratorul unei firme, dar și societatea comercială condusă de acesta sunt urmăriți penal pentru înșelăciune, fiind acuzați că în primăvara anului trecut au încheiat un contract prin care se obligau să livreze măști medicale către Unifarm, însă au livrat măști de proastă calitate, în cantitate mult mai mică decât cea contractată. Măștile, pentru care a fost emisă și o alertă la nivel european, au ajuns la personalul medical din spitale COVID-19.Conform procurorilor, faptele s-au produs la scurt timp după ce s-a constatat apariția virusului SARS-CoV-2 în România.
Cinci percheziții domiciliare s-au desfășurat, ieri dimineață, în București și în Ilfov în legătură cu achiziția de măști medicale în perioada stării de urgență. Dosarul în care s-au desfășurat percheziții se referă la achiziții făcute de compania Unifarm, al cărei fost director Adrian Ionel a fost acuzat de DNA la sfârșitul anului trecut că a încheiat un contract pentru 1,5 milioane de măști cu o firmă neautorizată și a plătit un avans de 3,5 milioane de lei. Fostul director Unifarm Adrian Ionel și Amalia Cristea, reprezentantul firmei care a furnizat măștile, sunt audiați. Amalia Cristea este administratorul Ducos Trading SRL, firmă despre care Libertatea.ro relata anul trecut că a importat 1,2 milioane de măști periculoase din China și le-a vândut, fără licitație, către Unifarm, compania Ministerului Sănătății. Unifarm le-a distribuit către 113 spitale din țară, însă ulterior le-a retras.
Premierul Cîțu a cerut verificări la Apele Române
Premierul Florin Cîțu a cerut Corpului său de control să investigheze situația de la Apele Române, în urma apariției în presă a unor informații privind angajarea unei tinere fără a avea cunoștințe minime în domeniu. “În urma informațiilor apărute în spațiul public, am cerut Corpului de control al prim-ministrului să investigheze situația de la Apele Române. În mandatul meu, așa cum am promis, cer profesionalism, integritate, competență și transparență. Mesajul acesta nu este doar pentru cei cu funcții de conducere, este pentru toți cei care lucrează în sectorul public: fără penali în funcții publice; profesioniști; fără nepotisme; fără conflict de interese”, a scris Cîțu, miercuri, pe Facebook. Potrivit unei anchete realizate de Recorder, “o tânără care a lucrat ca ospătăriță, apoi a fost, pe rând, manager de cafenea, manichiuristă și, vreme de trei zile, angajată la Primăria Vatra Moldoviței și care spune că a terminat Facultatea de Chimie este unul dintre cei mai proaspeți angajați ai Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad”.
Preotul care a botezat copilul decedat, suspectat oficial de omor din culpă
Preotul Alexandru Mazarache a dobândit calitatea de suspect în dosarul de ucidere din culpă privind cazul bebelușului decedat, luni, în urma oficierii slujbei de botez. Inițial, fusese deschis dosarul penal in rem. Ancheta în acest caz este derulată de polițiști, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. Preotul Alexandru Mazarache s-a autosuspendat de la slujire până la finalizarea anchetei, a declarat protopopul Doru Budeanu de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Un copil în vârstă de o lună și jumătate a decedat, luni, la spital, după ce a făcut stop cardio-respirator duminică, în urma ritualului de botez ce a avut loc la Biserica “Sf. Constantin și Elena” din Suceava, în timpul căruia ar fi fost complet scufundat în apă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Suceava, Dan Teodorovici, bebelușul a fost găsit în stop cardio-respirator de echipajul SMURD care a intervenit la fața locului, l-a resuscitat și apoi l-a transportat la spital.
CCR: Atenționarea polițistului de către un superior, o presiune psihologică asupra subalternului
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a admis, pe 17 decembrie anul trecut, sesizări ridicate în cadrul a două procese aflate pe rolul Curții de Apel Craiova și Tribunalului Bacău în legătură cu dispozițiile din Legea privind Statutul polițistului. Astfel, judecătorii Curții Constituționale au arătat că atenționarea polițistului de către șefii ierarhic superiori, așa cum este prevăzută în lege, chiar dacă nu reprezintă o sancțiune disciplinară și nu produce efecte asupra raportului de serviciu, poate genera situații în care subalternul este supus unei atitudini “șicanatorii”, de natură să exercite o presiune psihologică asupra acestuia și să afecteze demnitatea sa. „Simpla intervenție preventivă, prin atenționare a polițistului, contribuie la crearea unei imagini despre acesta că este susceptibil de a încălca îndatoririle de serviciu, chiar dacă nu există dovezi în acest sens, fapt ce contrazice prezumția de nevinovăție“, arată instanța constituțională. Potrivit CCR, chiar dacă atenționarea nu produce efecte juridice, ea contribuie, în mod evident, la crearea unei imagini despre conduita profesională a polițistului, având un impact incontestabil asupra aprecierii subiective ce are loc cu prilejul dispunerii unor măsuri cu privire la cariera acestuia. În plus, chiar dacă raportul de serviciu al polițistului presupune subordonarea acestuia față de șefii ierarhic superiori, Curtea apreciază că această subordonare trebuie clar circumscrisă îndeplinirii sarcinilor de serviciu și nu trebuie să creeze posibilitatea generării unor situații abuzive ori șicanatorii din partea superiorului ierarhic asupra subalternului, de natură să afecteze demnitatea acestuia. “Or, faptul că textul de lege nu condiționează atenționarea de existența unor situații concrete, obiective, care să justifice această măsură a șefului ierarhic, poate constitui terenul manifestării unor acțiuni care au ca simplu temei doar dorința de exercitare a autorității față de o persoană aflată într-o poziție subordonată și care nu dispune de un mijloc eficient de apărare”, mai arată CCR.
