MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Românii nu se dau duși din Marea Britanie
Peste 600.000 de cetățeni UE, românii fiind cei mai numeroși, au aplicat pentru a rămâne în Marea Britanie după Brexit
Peste 600.000 de cetățeni UE au aplicat deja pentru a rămâne în Marea Britanie după Brexit, conform cifrelor Ministerului de Interne. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt români – 37.742, scrie The Guardian. Însă această schemă pentru cetățenii care vor să se stabilească în Marea Britanie mai poate fi îmbunătățită, conform lui David Bolt, inspectorul-șef independent privind granițele și imigrația (ICIBI). Bolt a făcut șapte recomandări pentru a îmbunătăți operațiunea, fiind nevoie de mai multă atenție pentru candidații vulnerabili și cei care doresc să conteste deciziile autorităților britanice în acest sens. El a făcut aceste comentarii după ce Ministerul de Interne a făcut publice rezultatele din primele trei etape de testare a aplicației mobile pentru cei care doresc să se stabilească în Marea Britanie care au avut loc între august 2018 și aprilie 2019. Conform raportului, dintre cele 200.000 de aplicații depuse în timpul fazei a doua, niciuna nu a fost refuzată. Sistemul de aplicații a fost descris de ministrul de Interne Amber Rudd ca fiind „la fel de ușor ca și cum ai face un cont online la LK Bennett”. Cetățenii UE care doresc să rămână în Marea Britanie trebuie să aplice pentru a primi statutul de persoană stabilită până în iunie 2021 în cazul unui Brexit cu acord și până în decembrie 2020 în cazul unei ieșiri din UE fără acord. Ministerul de Interne a informat că este mulțumit cu rezultatele, 95% dintre candidați putând să își arate identitatea în aplicație în 987 de modele de telefoane. Dintre ei, 75% au putut face acest lucru în mai puțin de 10 minute.
Datele arată că după români, cele mai multe aplicații au venit din partea cetățenilor italieni (28,575) și Polonia (28,214). Din Franța au venit 11.583 și din Germania 10.825.
Ilan Laufer, audiat în dosarul lui Carmen Adamescu
Fostul ministru Ilan Laufer, șef al Departamentului PSD pentru Mediul de Afaceri, este audiat joi la Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în dosarul lui Carmen Adamescu, fiind suspectat de complicitate la gestiune frauduloasă și evaziune fiscală. Surse din anchetă afirmă că acuzația de complicitate la gestiune frauduloasă a fost formulată întrucât, în calitate de administrator la două societăți, Laufer ar fi sprijinit-o pe Carmen Adamescu în administrarea bunurilor Unirea Shopping Center, producând pagube societății, în cuantum de peste 5.800.000 de Euro. Cei care doreau să închirieze spații în Unirea, încheiau mai întâi contracte subsecvente cu societățile administrate de Ilan Laufer, contra unor sume mari de bani, iar ulterior, acesta i-ar fi ajutat să închirieze spațiile în Unirea, la sume modice.Sumele astfel obținute erau transferate către patru societăți din Cipru și Elveția, de unde erau ulterior retrași, prin încheierea cu aceste firme a unor contracte fictive de consultanță, comision și intermediere. Banii rezultați ar fi ajuns la Carmen Adamescu, susțin anchetatorii.În acest dosar, Carmen Adamescu este inculpat, Laufer și Andreea Bănică, funcționar la Unirea Shopping Center, sunt suspecți. În octombrie 2018, Carmen Adamescu era cercetată sub control judiciar în dosarul de delapidare și evaziune fiscală cu prejudiciu estimat la aproape 48 de milioane de lei, fiindu-i instituit sechestru pe 16 imobile, estimate la 41 de milioane de lei.
Moartea lui Răzvan Ciobanu: Proprietarul mașinii, audiat
Bărbatul al cărui buletin a fost găsit în mașina condusă de creatorul de modă Răzvan Ciobanu - decedat luni într-un accident rutier - a fost audiat de anchetatori. El afirmă că a vorbit ultima dată cu acesta duminică seară. Un alt amic al ui Ciobanu susține că de duminică după-amiază, acesta nu i-a mai răspuns la telefon. Iulică Cercel, bărbatul al cărui buletin a fost descoperit în mașina condusă de designer a fost audiat de polițiști. El a declarat pentru observator.tv: “Am plecat amândoi de la București. El la volan. Se întâmpla sâmbătă spre duminică. A rămas cheia la el, nu a împrumutat mașina. I-am lăsat-o eu. Nu știam că pleacă cu mașina la București, nu l-aș fi lăsat. L-aș fi trimis cu cineva”. “Duminică seara am vorbit cu el ultima oară, eram la un restaurant și l-am invitat să mănânce și să-mi aducă mașina. Aveam banii în torpedou. Și cardul. Era lucid. Coerent. Mi-a zis că vine. Se întunecase. Am așteptat puțin, cam 15 minute. L-am sunat iar și nu a mai răspuns. Și luni am aflat bomba”, a mai relatat el. Un alt prieten, Sorin Oprea, afirmă că Răzvan Ciobanu era abătut.
“Era supărat, era abătut, nu era în apele lui. N-a vrut să stea, voia să ajungă neapărat la București în secunda aia. Zic: “Măi, dacă vrei, mergi cu mine.” Zice: “Da, dar conduci tu, nu conduc eu, că sunt super obosit”. Era foarte tăcut. El de obicei nu era așa. A mai stat un pic, a zis.”Mă duc să îmi cumpăr țigări”, afirmă Oprea, care susține că de atunci, Răzvan Ciobanu nu i-a mai răspuns nici lui la telefon. Răzvan Ciobanu a fost înmormântat ieri, la Cimitirul Progresul din Capitală.
Cioloș, despre miliardele promise de Dragnea: Banii sunt pentru PSD și firmele căpușă
Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat ieri, la Carei, că Fondul de Dezvoltare și Investiții pentru proiecte destinate comunităților, anunțat de către liderul PSD, Liviu Dragnea, nu va aduce bunăstare românilor, ci sunt bani “pentru partid, pentru firmele căpușă”. “Liviu Dragnea începe să ne spună din nou cum o să arunce în stânga și în dreapta cu bani pe diferite proiecte, însă românii cred că încep să înțeleagă că acei bani nu sunt pentru ei, acei bani sunt pentru partid, pentru firmele căpușă, acei bani sunt pentru comisioane și ei trebuie să ajungă la oamenii de partid, așa cum ne-au obișnuit oamenii ăștia deja de câteva decenii. Pentru că în paralel cu aceste promisiuni că o să se arunce cu bani pe diferite proiecte în stânga și în dreapta, ministrul de finanțe PSD, Teodorovici, împrumută România cu miliarde de euro și cu dobânzi foarte ridicate de pe piețele externe. Deci noi luăm bani de pe piețele externe ca să putem finanța aceste promisiuni electorale care nu aduc bunăstare pentru români”, a declarat Cioloș, într-o conferință de presă. El a mai precizat că în ciuda faptului că s-au cheltuit foarte mulți bani pe proiectele din județul Teleorman, acesta este unul dintre cele mai sărace din România. În plină campanie pentru alegerile europarlamentare, liderul PSD Liviu Dragnea le-a promis ieri primarilor 10 miliarde de euro din noul Fond de Dezvoltare și Investiții pentru drumuri, canalizare, rețele de electricitate sau locuințe sociale.
Orban după ce Vasilescu a acuzat PNL că taie salariile:„A fumat iarbă”
Președintele PNL Ludovic Orban a afirmat că purtătorul de cuvânt al PSD Olguța Vasilescu „a servit ceva sau a fumat iarbă” atunci când a spus că liberalii vor tăierea salariilor și concedierea a 500.000 de bugetari. „Am văzut o declarație. Alte mizerii de fake news-uri. Aici vreau să spun limpede și clar. Supărată că ne-am dus în fieful domniei sale, doamna Olguța Vasilescu a dat o declarație de zici că a fumat ceva, că Orban și cu PNL vor să dea afară 500.000 de angajați și că vor să taie salariul minim. Asta e declarația Olguței Vasilescu. V-am spus a servit ceva sau a fumat iarbă. Eu știu că ea mai servește, că asta e. Cum să minți cu așa ceva? PNL este adeptul creșterii veniturilor românilor, dar nu pe hârtie, cum face PSD. Ei le cresc pe hârtie și în timpul acesta dau drumul la inflație și creșterea prețurilor mănâncă complet orice fel de creștere a veniturilor”, a afirmat, citat de Mediafax, Ludovic Orban, într-o conferință de presă susținută joi la Brăila. Liderul liberal a spus că răspunsul său pentru o persoană, care a avut nesimțirea să țină „paranghelie” în postul Paștelui, este că PNL vrea să facă reformă în administrație, însă nu vrea să concedieze 500.000 de bugetari, ci doar pe cei „habarniști”. „Răspunsul nostru către această persoană care în postul Paștelui a avut nesimțirea, sfidând toți creștinii, să își țină paranghelia cu 500 și ceva de invitați, cu diferite personalități, în frunte cu Dragnea și Dăncilă, sfidând și ei postul Paștelui, am atâta să îi spun: într-adevăr vrem să facem o reformă a administrației, dar nu vrem să dăm afară 500.000 de oameni. Asta este o minciună gogonată. În schimb, cu siguranță îi vom da afară pe toți habarniștii, pe toate beizadelele și toți sinecuriștii care n-au nicio legătură cu administrația și n-au nicio pregătire și care au fost angajați de PSD, în ultimii doi ani și jumătate, pe ușa din dos a instituțiilor publice și care au distrus capacitatea administrativă a României”, a explicat Orban. Reacția lui Orban vine după ce purtătorul de cuvânt al PSD Lia Olguța Vasilescu a afirmat, într-o postare joi pe Facebook, că este bine că liberalii avertizează din timp că au intenția de a tăia salarii și a da afară bugetarii atunci când PNL va veni la guvernare.
Proprietarul unui cunoscut lanț de restaurante, arestat pentru șantaj
Andrei Tranga, proprietarul lanțului de restaurante „La Plăcinte”, a fost reținut de procurorii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) vineri, 26 aprilie, într-un dosar penal deschis pentru șantaj cu scopul de a prelua afacerea unui cetățean al Republicii Moldova, scrie Radio Chișinău. Informația a fost confirmată pentru TV8 de către șeful PCCOCS, Nicolae Chitoroaga. Acesta a precizat că Andrei Tranga a primit mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Precizăm că presa scria la 26 aprilie că ar fi vorba de încercarea de preluare a afacerii lui Viorel Varzari și anume a întreprinderii SRL “Molinart Grup”, deținătorul mărcii comerciale “ARTINOX”. Potrivit unei scrisori expediate în adresa mai multor instituții de presă, Andrei Tranga, Grigore Caramalac și alți doi cetățeni - un italian și un rus - ar fi implicați în schema de șantaj.
Tot acolo este menționat și numele lui Viorel Morari, care ieri a demisionat din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.
Număr unic pentru victimele atacurilor cibernetice
Numărul unic 1911, la care orice persoană sau instituție publică poate anunța incidentele de securitate cibernetică, a fost lansat oficial ieri, costul proiectului fiind de un milion de euro. Economia globală este prejudiciată anual cu 400 de miliarde de euro din cauza criminalității cibernetice, iar impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori din 2013. Potrivit ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, noul serviciu va fi disponibil non-stop, iar datele colectate privind incidentele de securitate cibernetică vor contribui la elaborarea de strategii naționale în domeniu. Acest număr este apelabil din toate rețelele și poate fi folosit de către persoane fizice, juridice și instituții publice, care primesc, prin Call Center, asistență primară și consiliere pentru “diagnosticare și remediere”. Cătălin Aramă, directorul general CERT-RO, a explicat că primul nivel al call center-ului este cel de suport, asistență și triaj - mesajul celui care sună este receptat și se face un ticket cu informații specifice. La nivelul 2, informațiile furnizate de cel care sună sunt analizate, iar pe baza lor apelanții primesc indicații privind coordonarea incidentului de securitate cibernetică, iar acestea se transformă într-o alertă de securitate cibernetică, utilă celor care pot fi victime ale aceluiași incident. El a precizat că firmele sunt obligate să raporteze aceste incidente numai dacă intră în categoria operatorilor de servicii esențiale sau a furnizorilor de servicii digitale și care au grad mare de acoperire sau care deservesc un număr mare din populația țării.
Mamaia: 34 de persoane, prinse cu droguri la un festival de 1 Mai
Treizeci și patru de persoane, dintre care 16 străine, sunt cercetate de polițiștii constănțeni pentru trafic și consum de droguri, acestea fiind prinse în minivacanța de 1 Mai, la un festival de muzică electronică din Mamaia. Patru dintre acestea au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Astfel, în perioada 25 aprilie - 1 mai, zeci de polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța au desfășurat, în cadrul unui festival de muzică electronică din stațiunea Mamaia, activități pentru prevenirea și combaterea traficului și a consumului ilicit de droguri. “Pe perioada desfășurării activităților, au fost legitimate peste 1.300 de persoane, dintre care 415 cetățeni străini. Polițiștii, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța, au întocmit 33 de dosare penale, fiind cercetate 34 de persoane, dintre care 18 români, șapte britanici, șase italieni, un german, un bulgar și un francez. În urma probatoriului administrat, patru persoane au fost arestate preventiv pentru 30 de zile”, se arată în comunicat. Totodată, polițiștii au descoperit și au retras mai multe comprimate ecstasy, pliculețe conținând cocaină, ketamină, amfetamină, dar și muguri de cannabis.
