MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România nu este de acord cu hidrocentrala Porțile de Fier 3
„Nu vom face niciun compromis”, spune ministrul Energiei despre proiectul Serbiei
România nu va face niciun compromis în ceea ce privește producția de energie electrică la hidrocentralele Porțile de Fier 1 și 2, a afirmat ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Afirmația vine în contextul în care Serbia dorește realizarea unei noi hidrocentrale pe Dunăre, Porțile de Fier 3, în aval de cele două existente, ceea ce ar duce la scăderea producției de energie la Porțile de Fier 1 și 2.
Burduja a fost prezent, luni, la Porțile de Fier I, unde a semnat, împreună cu ministrul Energiei din Serbia, un memorandum privind realizarea unei conducte de gaze între cele două țări. „Nu în ultimul rând a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja, citat de Agerpres.
Acesta a mai afirmat că atât conducerea Hidroelectrica, cât şi ministerul acordă atenţie maximă acestor planuri investiţionale. „Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul Energiei.
În luna mai, un comunicat de presă al Ministerului Minelor și Energiei de la Belgrad preciza că a fost format un grup de lucru comun pentru realizarea hidrocentralei Porțile de Fier 3.
Ministerul de resort de la București a reacționat, precizând că nu există niciun grup de lucru comun în acest sens, iar un astfel de proiect trebuie dezbătut pe larg, întrucât ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului și navigabilității.
Sârbii deja au făcut studiul de prefezabilitate și au declarat proiectul de importanță deosebită.
„Partea sârbă a adus la cunoștință părți române și intenția construcției unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porțile de Fier III. Partea română a răspuns că este esențial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România.
Menționăm că în prezent nu există un grup de lucru comun româno-sârb referitor la proiectul Porțile de Fier III”, se arată într-un comunicat al ministerului de la București, emis în luna mai.
S-ar reduce producția de energie la Porțile de Fier 1 și 2
Ideea unor noi hidrocentrale pe Dunăre, atât în parteneriat cu Serbia, cât și cu Bulgaria, este reluată periodic în spațiul public.
Din punctul de vedere al specialiștilor consultați de publicașia HotNews.ro, o nouă hidrocentrală pe Dunăre, pe lângă faptul că ar avea costuri uriașe și un impact negativ asupra mediului și al navigabilității, va duce și la reducerea producției de energie la celelalte două hidrocentrale existente, Porțile de Fier 1 și 2.
Hidrocentrala Porțile de Fier 1 este cea mai mare hidrocentrală din România și de pe Dunăre, având o putere instalată de 2.160 MW (1.166 MW pe partea română). În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier 2, cu puterea instalată de 500 MW (251 MW pe partea română).
Bărbat găsit într-un canal cu mâinile și picioarele legate
Poliția belgiană a lansat un apel către populație pentru identificarea unui bărbat care a fost găsit aruncat într-un canal din Bruxelles, cu mâinile și picioarele legate. Anchetatorii cred că victima ar putea fi un român, Răzvan Sebastian Marinică, conform unui comunicat publicat pe site-ul Poliției Federale, arată Libertatea.ro.
Incidentul a avut loc pe 9 aprilie 2024, în jurul orei 9:00, când un apel la numărul de urgență a raportat prezența unui corp plutind în canalul de lângă Piața Jules de Trooz. Pompierii ajunși la fața locului au constatat cu surprindere că bărbatul era încă în viață, deși avea mâinile și picioarele legate cu frânghii galbene și un lacăt. Acesta a fost resuscitat pe mal și transportat de urgență la spital, unde a decedat ulterior.
„Pe 9 aprilie 2024, în jurul orei 9:00, un bărbat a fost găsit în viață pe canalul de lângă Piața Jules de Trooz, din Bruxelles. Mâinile și picioarele victimei erau legate cu frânghii galbene și un lacăt. A murit după ce a fost dus la spital”, se arată în comunicatul Poliției Federale. Identitatea bărbatului nu este complet confirmată, dar poliția suspectează că ar putea fi vorba de Răzvan Sebastian Marinică, un cetățean român. Pentru a ajuta la identificare, poliția a publicat un portret al victimei și a făcut un apel către persoanele care ar putea avea informații despre el sau care l-au recunoscut să contacteze autoritățile. De asemenea, martorii care ar fi putut observa incidentul sunt rugați să se prezinte la poliție.
Olimpicul român cu 12 medalii de aur pleacă să studieze în Statele Unite
Andrei Dragomir, absolvent al Liceului Internațional de Informatică din București, a fost unul dintre puținii tineri din România care a obținut media 10 la examenul de Bacalaureat în acest an. Pe lângă acest succes academic, Dragomir este și un olimpic internațional remarcabil, având în palmares 12 medalii de aur la competiții internaționale de fizică și astronomie, arată Gândul.ro.
„Când aveam vreo 5 ani, tatăl meu mă punea să mă uit la videoclipuri despre planete. Atunci am început să fiu interesat de științe,” povestește Andrei Dragomir. După ce s-a mutat de la Brașov la București pentru a studia la Liceul Internațional de Informatică, Dragomir a dedicat numeroase ore studiului, câte șase ore pe zi, uneori chiar zece ore înainte de competiții. Dragomir a câștigat medalii de aur la olimpiade internaționale în locații precum Georgia, Japonia, Polonia, Germania, China și Mongolia. „La Olimpiada Internațională de Fizică din Iran am fost pe locul 8 și am câștigat aurul. A fost ultima mea olimpiadă și îmi doream să termin frumos,” spune el. Medaliile obținute în Polonia și Iran au avut o semnificație emoțională specială pentru Dragomir.
Student la Universitatea Princeton
La sfârșitul lunii august, Andrei Dragomir va începe studiile la Universitatea Princeton în Statele Unite. „Au un sistem educațional versatil, unde fiecare student își alege traiectoria. Am decis să merg aici când am aflat că pot să-mi personalizez traiectoria,” explică tânărul. Deși nu este încă decis asupra locului unde va continua cariera, Dragomir consideră că experiența din Statele Unite îi va deschide noi oportunități.
„Pot să întrevăd o carieră în cercetare. Nu văd SUA ca o opțiune, dar părerea mi se poate schimba dacă trăiesc acolo. Mă gândeam la Europa de Vest, dar nu exclud nici România, depinde ce oportunități am,” adaugă Dragomir.
În ciuda plecării sale, Dragomir nu va uita de țara natală. A înființat un club de astronomie la liceul său, pe care intenționează să-l sprijine chiar și de la distanță. „O să încerc să ajut și cât voi fi plecat la facultate. Am făcut un club care funcționează în cadrul liceului, ca să îi învăț pe cei mai mici astronomie,” spune el.
Ilfov: Tânăr prins când conducea, pe A0, cu viteza de 200 de kilometri pe oră
Un tânăr de 28 de ani a fost amendat şi a rămas fără permis pentru trei luni după ce a fost prins de poliţiştii din Ilfov când conducea pe Autostrada A0 cu o viteză de 200 de kilometri pe oră. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov a transmis, marţi, că poliţiştii Biroului de Poliţie Autostada A2 au observat în trafic, pe autostrada A0, la kilometrul 60, un conducător auto, în vârstă de 28 de ani, care circula cu viteza de 200 de km/h pe un tronson de drum pentru care limita legală maximă de viteză este de 130 km/h. Conducătorul auto a fost scos din trafic de către poliţiştii rutieri pentru a evita producerea vreunui eveniment rutier negativ. Totodată, el a fost amendat cu 1.485 de lei, iar ca măsură complementară i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
La Comisia de Etică a SNSPA au fost depuse 10 sesizări în legătură cu acuzaţiile la adresa lui Alfred Bulai
La Comisia de Etică a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București au fost depuse zece sesizări, formulate de rectorul unităţii de învăţământ şi de nouă foste studente, se arată într-un comunicat de presă al SNSPA, în contextul acuzaţiilor la adresa profesorului Alfred Bulai, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice.
Au fost adresate conducerii SNSPA şi două scrisori, din partea cadrelor didactice de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi a membrilor Consiliului Studenţesc SNSPA, în care i se solicită Comisiei de Etică să se autosesizeze în legătură cu profesorul Marius Pieleanu, în baza informaţiilor apărute în spaţiul public. SNSPA precizează că nu se va pronunţa public în legătură cu acest subiect până la finalizarea lucrărilor Comisiei de Etică.
Primarul „Șpăguță” de la Lehliu Gară a declarat câștiguri de 626.000 de lei la jocuri de noroc
Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit „Șpăguță”, a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul „baron” liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA.
În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante.
Site-ul defapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul este foarte norocos. Astfel, primarul „Șpăguță” a declarat sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022.
Definitivat: 76,45% dintre candidaţi au promovat, având medii mai mari sau egale cu 8
Rezultatele finale ale examenului de definitivare în învăţământul preuniversitar au fost publicate, marţi, iar conform Ministerului Educaţiei, 76,45% dintre candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu 8, deci au promovat. După contestaţii, majorarea ratei de succes la examen este de 3,89%.
”După evaluarea celor 1.642 de contestaţii depuse, 5.991 de candidaţi (76,45%), cu 304 mai mulţi faţă de rezultatele iniţiale (5.687 candidaţi), au obţinut note care au generat medii de examen mai mari sau egale cu 8 (opt). Aceşti candidaţi şi-au atins obiectivul propus: definitivarea/dreptul de practică în învăţământul preuniversitar”, arată sursa citată.
În raport cu prima afişare, majorarea ratei de succes la examen este de 3,89%.
Potrivit metodologiei, proba scrisă este parte constitutivă a examenului, iar nota obţinută are o pondere de 70% în calculul mediei finale (care trebuie să fie cel puţin 8 pentru a asigura promovarea). Pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele examenului, inclusiv proba scrisă.
În această sesiune, proba scrisă a fost susţinută la 99 de discipline de către 8.072 de candidaţi (94,59% dintre cei 8.534 de candidaţi cu drept de participare) în 42 de centre de examen.
Proba scrisă a putut fi susţinută doar de candidaţii care au îndeplinit cumulativ condiţiile prevăzute de metodologie: stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an; calificativul ”Bine” sau ”Foarte bine” pentru anul şcolar în curs; cel puţin media 8 - media aritmetică a notelor obţinute la cele două inspecţii la clasă şi la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.
Dintre cei 8.072 de candidaţi prezenţi, 228 de candidaţi s-au retras, 5 candidaţi au fost eliminaţi (pentru fraudă sau pentru alte nereguli prevăzute de metodologie), iar lucrările a 3 candidaţi au fost anulate în perioada de evaluare pentru nerespectarea prevederilor metodologice privind redactarea.
Din totalul celor 7.836 de candidaţi cu note la proba scrisă, 5.325 de candidaţi s-au situat pe tranşa de note 7,50 - 10 (după soluţionarea contestaţiilor). Dintre aceştia, 66 de candidaţi au fost notaţi cu 10, iar 459 de candidaţi au primit note între 9,50 şi 9.99. Cu note sub 5 au fost evaluate lucrările a 360 de candidaţi, număr în uşoară scădere, comparativ cu anul trecut (394).
Noul val COVID: 5.370 de cazuri noi de infectare în ultima săptămână și 13 decese
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că, în perioada 29 iulie – 4 august, au fost înregistrate 5.370 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în creştere cu 55,8% faţă de săptămâna precedentă, transmite Agerpres.
1.716 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
Conform INSP, în perioada 29 iulie – 4 august, au fost raportate 13 decese la persoane cu COVID-19, dintre care unul survenit în urmă cu mai mult de o săptămână, toate persoanele prezentând comorbidităţi.
Până în prezent, 68.995 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.
În ţara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.545.145 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.
În ultima săptămână au fost efectuate 1.232 de teste RT-PCR şi 16.989 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 29,5%, în creştere cu 2,5%.
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.022.302 de teste RT-PCR şi 14.911.637 de teste rapide antigenice.
Cât a ajuns să coste o noapte de cazare la Cluj, în perioada festivalului Untold
Au mai rămas doar două zile până la startul festivalului Untold, iar prețul chiriilor din Cluj-Napoca a explodat.
Cele mai căutate au fost hotelurile de 3, 4 şi 5 stele din imediata apropiere a festivalului. Aici preţurile pentru o noapte încep de la 300 de euro şi pot ajunge chiar şi la 500 de euro.
Cum există o bătălie mare pe locurile de cazare pentru Untold, proprietarii de apartamente știu că pot forța prețurile în această perioadă. Și, deși nu oferă la fel de multe facilități precum unitățile ospitaliere, tarifele pot depăşi pragul de 1.000 de euro pentru câteva nopți.
„Cumva s-a destabilizat piaţa imobiliară din Cluj privind chiriile, deoarece proprietarii au refuzat proprietari stabili pe o perioadă îndelungată în detrimentul festivalului unde s-au gândit că vor face în patru zile de festival chirii pentru un an întreg”, spune Alexandra Tulbure, agent imobiliar, potrivit antena3.ro.
Untold începe joi, pe 8 august, şi se încheie duminică. Este cotat ca al treilea cel mai mare festival din lume după Tomorrowland şi EDC Las Vegas.













