MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România avea înainte de Revoluție aproape 15.000 de securiști
15,7% erau femei, arată datele Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii l capitala nu era doar sediul administrativ, ci un veritabil laborator al controlului total
În toamna anului 1988, în timp ce România era sufocată de penuria alimentară şi de izolarea internaţională, aparatul de represiune al regimului comunist atingea apogeul organizatoric. Documentele ultrasecrete extrase de cercetătorii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) din dosarul de cabinet al ultimului şef al Securităţii, Iulian Vlad, creează astăzi o imagine clară a măruntaielor Departamentului Securităţii Statului (DSS). La data de 24 septembrie 1988, braţul represiv al partidului număra un efectiv total de 14.629 de angajaţi. Această cifră nu reprezintă dimensiunea exactă a unei maşinării de control care, cu doar 14 luni înainte de prăbuşire, acoperea societatea românească cu o plasă deasă de supraveghere, întinsă de la birourile capitonate din Bucureşti până în cele mai izolate unităţi poştale din provincie. Informaţiile au fost făcute publice în premieră într-o postare pe reţelele sociale de către CNSAS,
Diviziunea strategică: creierul, teritoriul şi braţul militarizat
Structura DSS era configurată pentru a asigura o dominaţie totală, fiind împărţită pe trei paliere de forţă. Aparatul central din Bucureşti reprezenta nucleul dur, cu 6.023 de cadre (41,17%), concentrând expertiza tehnică şi analitică. În oglindă, Aparatul teritorial, format din inspectoratele judeţene asigurau controlul "la firul ierbii" cu 5.869 de ofiţeri de linie şi cadre operative (40,12%). Cea de-a treia componentă, Trupele de securitate, însumau 2.737 de cadre (18,71%). Acestea nu erau simple unităţi de pază, ci o forţă militarizată de intervenţie, pregătită pentru "războiul intern" împotriva propriei populaţii în cazul unor revolte populare. Un element vital, dar adesea invizibil, era reprezentat de cei aproximativ 1.200 de membri ai Personalului muncitor civil - de la dactilografele care consemnau notele informative, până la tehnicienii care întreţineau tehnica operativă în ateliere speciale, aceşti civili întreţineau climatul de suspiciune generalizată, asigurând funcţionarea laboratoarelor foto-chimice şi a infrastructurii critice a Ministerului de Interne.
Bucureştiul: Hiper-concentrarea supravegherii şi paranoia puterii
Capitala nu era doar sediul administrativ, ci un veritabil laborator al controlului total. Dacă adunăm cadrele Aparatului central cu cele 557 de cadre ale Securităţii Municipiului Bucureşti (SMB), obţinem o densitate şocantă de aproape 7.000 de agenţi concentraţi într-un singur oraş. Această acumulare masivă de forţe trăda paranoia regimului faţă de orice potenţială scânteie de revoltă în centrul puterii. Colosul acestui aparat era Direcţia a IV-a (Contrainformaţii militare), care mobiliza 1.022 de cadre cu misiunea unică de a monitoriza loialitatea Armatei, reflectând teama obsesivă a lui Ceauşescu faţă de un complot militar. Controlul stradal era exercitat de Unitatea specială "F" (Filaj), cu 745 de cadre specializate în urmărirea fizică a "obiectivelor", în timp ce USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) menţinea un efectiv de elită de 772 de oameni. Tehnica operativă era coloana vertebrală a supravegherii: Unitatea Specială "T" gestiona interceptările telefonice şi ambientale cu 466 de angajaţi, iar Unitatea Specială "S" controla corespondenţa poştală prin 356 de specialişti. O notă de un realism brutal este oferită de detaliul că echipele Unităţii "S" operau adesea din birouri camuflate în interiorul marilor oficii PTTR, integrând represiunea direct în viaţa cotidiană. "Creierul" analitic era format din Direcţiile I (103 cadre - Informaţii Interne), II (152 cadre - Economic) şi III (213 cadre - Contraspionaj), unităţi care sintetizau fluxul imens de delaţiuni pentru a menţine conformismul ideologic şi a preveni "sabotajul" economic.
Harta teritorială: poli de putere şi "oaze" de supraveghere
În teritoriu, Securitatea îşi calibra prezenţa în funcţie de importanţa strategică şi riscul de revoltă. Constanţa (285 de cadre) domina topul datorită portului şi fluxului de străini, urmată de judeţele de frontieră sau de centrele industriale masive: Timiş (271), Prahova (261), Cluj (251) şi Braşov (212). Fiecare regiune avea o logică represivă clară: la Iaşi (182 de cadre) se monitorizau frontiera estică şi efervescenţa universitară, la Hunedoara (184 de cadre) focusul era Valea Jiului şi riscul permanent de greve miniere, în timp ce Aradul (154 de cadre) era supravegheat ca nod critic de tranzit feroviar şi rutier spre Occident. La periferia sistemului se aflau judeţele agricole, considerate cu "risc minim". Totuşi, chiar şi în Covasna, care deţinea cel mai mic aparat din ţară cu doar 73 de cadre, sau în judeţe precum Ialomiţa (76), Sălaj (76) şi Călăraşi (78), prezenţa raportată la densitatea populaţiei rămânea una sufocantă. Aceste "oaze" nu erau neglijate, ci doar monitorizate cu un aparat mai suplu, adaptat unei populaţii considerate mai puţin susceptibile de revoltă organizată.
Bariera de gen
Statisticile de gen din septembrie 1988 demontează mitul egalităţii socialiste în cadrul celei mai importante instituţii a statului. Din cei 14.629 de angajaţi, femeile reprezentau doar 15,70% (2.297 de persoane). Deşi prezenţa lor era notabilă în nişele tehnice şi administrative, unde atingeau ponderi de 25-30% - în special în unităţile de interceptări (T) sau control poştal (S) - accesul la decizie le era aproape complet blocat. Cifra este şocantă: la nivelul întregii ţări, existau doar 22 de femei în funcţii de conducere (0,95% din totalul femeilor angajate). Această segregare era absolută în cadrul Trupelor de securitate, unde nicio femeie nu deţinea o funcţie de comandă. Această excludere totală reflecta viziunea hipermasculinizată a regimului asupra securităţii, văzută ca un "front" de luptă fizică şi intervenţie brutală, unde forţa de execuţie feminină era acceptată doar în zona invizibilă a muncii de birou sau a monitorizării tehnice.
Concluzia unui eşec programat
La 24 septembrie 1988, Departamentul Securităţii Statului părea un mecanism invincibil, un sistem hipertrofiat şi ultraspecializat care nu lăsa nicio zonă a vieţii publice sau private în afara controlului. Totuşi, sub carapacea celor 14.629 de cadre se ascundea un aparat rigid, captiv într-o structură patriarhală şi centralizată, care consuma resurse imense pentru a vâna "duşmani" printre scriitori, studenţi şi muncitori. Ironia supremă a istoriei rămâne faptul că această armată de profesionişti ai supravegherii, dotată cu tehnologie de interceptare de ultimă oră şi divizii întregi de filaj, a fost complet incapabilă să prevadă sau să oprească implozia sistemului pe care fusese creată să îl protejeze.
Avocată trimisă în judecată pentru evaziune fiscală
l ea nu a declarat venituri de peste 650.000 de lei
O avocată din Baroul Bucureşti a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru evaziune fiscală după ce nu a declarat venituri de peste 650.000 de lei. Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au informat, luni, că procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată şi sesizarea Curţii de Apel Bucureşti cu privire la un avocat în cadrul Baroului Bucureşti, pentru evaziune fiscală, în formă continuată (7 acte materiale). ”În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că în perioada 31.07.2018 – 25.05.2024, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, inculpata ar fi omis, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, să evidenţieze în declaraţiile fiscale 212 venituri realizate în perioada 01.01.2017 – 30.05.2023, în cuantum de 652.838,31 lei, ca urmare a prestării unor servicii avocaţiale. Prin această conduită, bugetul consolidat al statului ar fi fost prejudiciat cu suma de 122.747 lei, reprezentând obligaţii fiscale principale şi accesorii datorate potrivit legii”, au arătat procurorii. În cursul urmăririi penale, în vederea recuperării prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatei, precum şi asupra unor sume de bani aflate în conturile deschise la bănci, pe numele acesteia, până la concurenţa sumei de 122.747 lei, reprezentând valoarea probabilă a pagubei. Procurorii au propus instanţei să menţină aceste măsuri. A doua zi a vizitei preşedintelui Nicuşor Dan în Finlanda – Va vizita o bază militară şi va avea mai multe întâlniri de lucru
Preşedintele Nicuşor Dan, vizită la o bază militară din Finlanda
Potrivit administraţiei prezidenţiale, luni, programul preşedintelui Nicuşor Dan a inclus vizitarea bazei militare Lapland Air Wing şi a Expoziţiei "Arctic Opposites" şi participarea la Sesiunea de lucru "Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic". De asemenea, şeful statului a luat parte la dejunul de lucru "The EU's Role and Actions in the Arctic" şi a avut o conferinţă comună de presă cu liderii participanţi la Summit. Duminică, şeful statului a avut o întâlnire cu cancelarul german, Friedrich Merz, cu care a discutat despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic, în contextul ameninţărilor ruse, dar şi despre potenţialul cooperării româno-germane în industria de apărare. De asemenea, a participat la cina de lucru oferită de premierul finlandez, Petteri Orpo.
Impact fatal între un TIR și un autoturism: două persoane și-au pierdut viața
Două persoane și-au pierdut viața, luni, în urma unui accident în care au fost implicate un autoturism și un TIR, produs pe centura municipiului Bârlad. Detașamentul de Pompieri Bârlad a intervenit cu două autospeciale, una de descarcerare și un echipaj de prim-ajutor, iar Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) a participat la intervenție cu două autosanitare, cele două victime fiind găsite decedate. 'Accident rutier s-a produs pe centura Bârladului prin coliziunea frontală între un autoturism și un TIR. În autoturism se aflau două persoane, bărbat și femeie. Au fost trimise două ambulanțe SAJ și o ambulanță ISU precum si echipaje de pompieri. Cele două victime au fost găsite încarcerate, fără semne vitale și cu leziuni traumatice incompatibile cu viața. Au fost declarate decedate de către medic', a declarat purtătorul de cuvânt al SAJ Vaslui, Daniel Ungureanu. Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili circumstanțele producerii accidentului.
Un bărbat şi-a înjunghiat mortal fratele
Un bărbat de 59 de ani şi-a înjunghiat fratele, la Buşteni, apoi a sunat la 112 pentru a semnala fapta. Victima a fost preluată de echipajele medicale, dar a murit în drum spre spital. "La data de 13 septembrie 2026, în jurul orei 18:00, poliţiştii din cadrul Poliţiei Staţiunii Buşteni au fost sesizaţi de către un bărbat cu privire la faptul că şi-ar fi înjunghiat fratele, provocându-i leziuni cu un obiect tăietor înţepător", anunţă, duminică seară, IPJ Prahova. Sursa citată a precizat că echipajul medical sosit la faţa locului a preluat bărbatul în vederea transportării la spital, însă acesta a murit în drum spre spital. "Cercetările continuă sub directa coordonare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi dispunerii măsurilor legale care se impun", au mai precizat poliţiştii. Victima are 63 de ani, iar agresorul 59. Acesta se află în custodia anchetatorilor.
„Tot Flancul Estic este sub atac mai mult decât oricând”
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă a afirmat, duminică seară, că tot Flancul Estic este sub atac, vara aceasta, mai mult decât oricând, iar în România numai norocul a făcut să nu avem victime până acum. ”Susţin la PE ca tot mai multă tehnologie şi grupuri de luptă europene să fie prezente fizic pe frontul de est”, a precizat europarlamentatul adăugând că numai un efort comun european şi NATO îl va face pe Putin să se gândească de două ori. "O dronă rusească a lovit azi din plin un tren şi un tir la 800 de metri de graniţa poloneză. Era trenul în care fusese Radek Sikorski, ministrul de externe polonez, cu o zi înainte. Cu câteva minute înainte, trecuseră Boris Johnson, fost prim-ministru britanic, Carl Bildt, prim-ministru suedez şi un consilier al lui Merz, premier german. În Bulgaria, o a doua fabrică de muniţie a explodat misterios, probabil ca urmare a unei acţiuni de subminare", a scris, duminică seară, pe Facebook, Nicu Ştefănuţă. Potrivit acestuia, tot Flancul Estic este sub atac, vara aceasta, mai mult decât oricând: "În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum". Europarlamentarul s-a referit şi la pregătirile pe care le fac ţările pentru a face faţă situaţiei.
Bărbat de 62 de ani, reţinut după ce câinele său a atacat o persoană
Un bărbat de 62 de ani din municipiul Braşov a fost reţinut după ce câinele său, din rasa Malinois, a atacat un alt bărbat care îşi plimba animalul de companie în zona de agrement Lacul Noua. Poliţiştii amintesc că proprietarii de animale au obligaţia de a le supraveghea astfel încât să prevină incidentele. Potrivit IPJ Braşov, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Braşov – Secţia 4 Poliţie au fost sesizaţi, sâmbătă seară, de către deţinătorul unui animal de companie cu privire la faptul că, în timp ce se afla în zona de agrement denumită Lacul Noua, ar fi fost atacat de un câine de talie mai mare. ”În urma verificărilor efectuate, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Braşov - Secţia 2 Poliţie au identificat câinele implicat, din rasa Malinois, precum şi pe deţinătorul acestuia, un bărbat de 62 de ani, din municipiul Braşov. Totodată, pentru că din aspectele constatate a reieşit neglijenţa deţinătorului în ceea ce priveşte supravegherea animalului, faţă de acesta s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea de către proprietarul câinelui sau deţinătorului temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, fiind luată măsura reţinerii şi introducerii în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Braşov, pentru o perioadă de 24 de ore”, a arătat sursa citată.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Medicii rezidenți contestă baremele examenului de specialist: „Nu a existat claritate, a ieșit haos”
De același autor
