MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Reputat medic ATI: În România nu există cadru legal pentru boli terminale
„A ajunge la concluzia că scăderea dozelor de noradrenalină e cauza decesului mi se pare excesiv”, mai spune doctorul care lucrează la Paris
Profesorul de Anestezie şi Terapie Intensivă Dan Longrois, care activează în acest moment la Paris şi care este unul dintre cei mai reputaţi experţi în branşa sa, a explicat într-un interviu acordat News.ro în contextul cazului de la Spitalul Pantelimon, ce înseamnă concret principiul îngrijirii în secţiile de terapie intensivă, cum este folosită în anumite faze noradrenalina, dar şi ce cadru legislativ au adoptat foarte multe ţări occidentale legat de limitarea terapeutică în cazul pacienţilor aflaţi în stadii terminale de boală.
“Aş vrea să fac două comentarii. Primul comentariu ar fi în domeniul tehnic medical, care este absolut indispensabil când vorbim de ceea ce s-a întâmplat cu acest pacient şi de terapia pe care aceste doctoriţe i-au administrat-o. Pacienţii care ajung în terapie intensivă ajung acolo pentru că au probleme de sănătate mari şi în general ajung acolo pentru că au organe vitale, deci inima, plămânii, rinichiul, ficatul, creierul care disfuncţionează. Principiul îngrijirii în terapie intensivă este că tratamentul pe care îl aplică doctorii este capabil să mobilizeze ceea ce numim noi rezerve funcţionale, adică înseamnă că organul disfuncţionează, dar dacă este îngrijit în mod corect, poate să recupereze o parte din funcţiile lui ca să păstreze în viaţă pacientul. Cu tehnicile moderne de terapie intensivă putem înlocui aproape total funcţia plămânului, funcţia inimii, rinichiului, în parte funcţia ficatului, nu putem înlocui funcţia cerebrală. Insist pe faptul că toate aceste tehnici fac ipoteza că, unu, pe un scurt timp aceste organe au o rezervă funcţională, şi a doua ipoteză care justifică terapia intensivă este că aceste organe vor recupera şi pacientul va recupera funcţii vitale compatibile cu o viaţă să spunem normală sau aproape normală. În momentul în care nu mai există niciun fel de rezervă funcţională, se intră în faza care se cheamă şoc refractar. Oricât de mare ar fi doza de noradrenalină, nu mai este niciun fel de rezervă şi probabilitatea de menţinere în viaţă este de aproape 0. Într-un asemenea caz, nu mi se pare nicio greşeală reducerea dozelor de noradrenalină.
Şocul refractar înseamnă că nu mai este nicio funcţie mobilizabilă şi atunci orice ar face doctorii, rezultatul terapiei intensive va fi decesul, nu poate fi altul. Deci acest pacient, când a fost admis în reanimare, nimeni din câte am înţeles eu în România nu cunoaşte toate detaliile de admitere în reanimare, în terapie intensivă, însă ceea ce este clar din informaţiile pe care le am eu este că era o stare de şoc refractar, înseamnă că oricât de mare ar fi doza de noradrenalină nu mai este niciun fel de rezervă şi probabilitatea de menţinere în viaţă este de aproape 0. În cazul ăsta de şoc refractar faptul că dozele de noradrenalină au fost scăzute nu sunt o greşeală în sine, de ce, pentru că, la un moment dat sunt efecte paradoxale cu această noradrenalină şi crescând foarte foarte mult dozele sunt efecte nefaste pe care le înţelegem şi pe care le cunoaştem. Deci nu mi se pare nicio greşeală şi raţionamentul fizio-patologic pentru reducerea dozelor de noradrenalină poate să fie justificat. Din nou, suntem în situaţii care, în recomandările şi în protocoalele internaţionale vorbim, sunt elemente care sunt cunoscute dar o parte din aceste cunoştinţe pe care le avem nu sunt suficient de solide la nivel internaţional ca să facem recomandări şi să spunem doctoriţelor aşa trebuie să faceţi sau aşa nu trebuie să faceţi. De a ajunge la concluzia că scăderea dozelor de noradrenalină este cauza decesului mi se pare excesiv şi chiar dacă ar fi fost o autopsie, concluzia aceasta nu poate fi credibilă”, consideră Prof. Dan Longrois.
Ce fac alte state legat de ceea ce se numeşte “limitarea terapeutică”
Pacenţii, cât încă sunt în perioada de sănătate deplină, îşi pot exprima dorinţa, într-un cadru legislativ, legat de ce trebuie să se întâmple cu ei în eventualitatea în care ar putea avea nevoie de internare în ATI. Cadrul legislativ din Franţa, de exemplu, dar şi din alte state, prevede şi ce se întâmplă în lipsa unor astfel de „directive anticipate” pe care pacientul nu le-a lăsat.
„Al doilea element important este că în foarte multe ţări occidentale legislatorul a creat un cadru care nu este extrem de strict, în care pacienţii, când sunt încă în plină sănătate pot să scrie directive anticipate pe un registru şi pot să spună nu vreau să fiu admis în reanimare dacă mi se întâmplă ceva, sau dacă sunt admis în reanimare nu vreau să fiu intubat şi pus sub ventilaţie mecanică. Aceste directive anticipate pot fi modificate oricând, bineînţeles, pot fi împărtăşite cu familia, şi sunt un element de reflecţiune pentru doctori.
În absenţa acestor directive anticipate, un grup de doctori de terapie intensivă poate să considere că evoluţia pacientului, bolile lui cronice, ce i se întâmplă în terapie intensivă şi răspunsul sau nerăspunsul la tratament fac ca speranţa de succes al terapiei intensive să fie foarte foarte mică, dacă nu 0, şi atunci familia este informată şi legislatorul a prevăzut ca medicii din terapie intensivă să contacteze medici din altă terapie intensivă, ca să nu fie şi actori şi arbitri şi atunci cer colegilor să-şi dea o opinie despre starea pacientului şi atunci se decide, nu neapărat...în Franţa nu există eutanasie, dar se decide o limitare a escaladei terapeutice, se decide de exemplu să nu mergem la mai mult de 5 mg pe oră de noradrenalină, orice s-ar întâmpla, se decide ca, dacă este un stop cardiac, pacientul să nu fie reanimat pentru că nu are niciun fel de speranţă de ieşit din reanimare într-o stare compatibilă cu o viaţă, să spunem, acceptabilă dacă nu normală”, a explicat profesorul
Rolul familiei în procedurile de limitare terapeutică, esenţial
Cadrul legal poate fi extins şi în cazul pacenţilor terminali care nu sunt în terapie intensivă, mai spune acesta. „Societatea trebuie să accepte faptul că la un moment dat pacienţii care sunt spre boli terminale nu este rezonabil să escaladăm la nesfârşit pentru că nu au niciun fel de beneficiu, suferă şi nu are niciun fel de sens”, explică Prof. Longrois.
„Deci aceste proceduri sunt proceduri care se numesc în Franţa de limitare terapeutică, foarte legale, familia bineînţeles că participă, rolul familiei poate să fie major, familia poate să spună nu suntem de acord sau să spună ne revedem în fiecare zi şi în funcţie de evoluţie o să vedem şi este un dialog într-un cadru legislativ destul de corect şi cu foarte foare puţine probleme medico-legale.
Acest cadru legislativ poate fi extins pacienţilor terminali în afară de terapie intensivă, şi găsim în acest cadru legal soluţiile cele mai bune, mai întâi pentru pacient, pentru ca familia să fie de acord şi după aceea nu intervin consideraţii medico-economice, sau de cost, este total umană. Pacienţii care au petrecut câteva zile sau săptămâni în terapie intensivă, inclusiv cei tineri, în ciuda tratamentelor moderne, cei care supravieţuiesc spun că suferinţa este teribilă în terapie intensivă şi cei care supravieţuiesc supravieţuiesc în general cu o calitate de viaţă foarte foarte alterată. Acest cadru legislativ mi se pare un element esenţial, toate ţările occidentale l-au adoptat, nu pe acelaşi model, fiecare ţară a creat un cadru legislativ adaptat, deci problema nu mai este medicală, nici legislativă, este societală, adică societatea trebuie să accepte faptul că la un moment dat pacienţii care sunt spre boli terminale nu este rezonabil să escaladăm la nesfârşit pentru că nu au niciun fel de beneficiu, suferă şi nu are niciun fel de sens. Asta mi se pare un element foarte important şi dacă ar fi ceva de învăţat dintr-un asemenea caz e cadrul acesta legal de boli terminale, pacienţi în stare terminală, oricare ar fi boala lor, permite să găsim soluţii care sunt benefice pentru pacienţi şi pentru familie. Din câte ştiu eu un asemenea cadru legal în România nu există şi atunci limitarea aceasta a terapiilor ar putea beneficia de un cadru legislativ”, a precizat medicul.
Prof. Longrois a fost preşedinte al Departamentelor de anestezie şi terapie intensivă din Nancy, Franţa, între 2004 şi 2008, preşedinte al Societăţii franceze de perfuzie, membru al Comitetului ştiinţific al Societăţii franceze de anestezie şi terapie intensivă şi al subcomitetului cardiovascular al Societăţii europene de anestezie (ESA). În prezent, este membru al Consiliului de administraţie al acestei societăţi.
Neamţ: Doi bărbaţi au murit după ce căruţa în care se aflau a fost lovită de o maşină
șoferul, care era băut, a fost reţinut
Doi bărbaţi au murit după ce căruţa în care se aflau a fost lovită de o maşină, în judeţul Neamţ. Alte două persoane implicate în accident au ajuns la spital. Şoferul autoturismului avea o concentraţie de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat, el fiind reţinut. ”În urma verificărilor efectuate de poliţişti s-a stabilit faptul că, în timp ce un tânăr, din localitatea Ruginoasa, conducea un autoturism pe DN 15D, în afara localităţii Bozienii de Sus, nu ar fi păstrat o distanţă corespunzătoare faţă de un atelaj hipo care circula pe aceeaşi direcţie de mers, intrând în coliziune cu acesta”, au transmis reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ au anunţat că pompierii au fost solicitaţi, duminică, în jurul orei 4.00, să intervină în comuna Ruginoasa, la un accident rutier în care au fost implicate un autoturism (în care se afla doar conducătorul auto) şi un atelaj hipo (în care se aflau trei persoane).
”În urma accidentului rutier au rezultat patru victime: doi bărbaţi de 24 şi 25 de ani care au fost transportaţi la spital de echipajele SMURD şi SAJ şi doi bărbaţi de aproximativ 24 de ani, ce se aflau in atelajul hipo, care prezentau semne incompatibile cu viaţa”, au precizat reprezentanţii ISU Neamţ.
Cea mai strălucitoare ploaie de meteori din această vară
Perseidele s-au întors pentru a uimi oamenii cu explozii de lumină şi culoare. Această ploaie anuală de meteori, activă din luna iulie până la 26 august, îşi atinge apogeul în noaptea de 11 spre 12 august, înainte de răsărit.
Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Este unul dintre cele mai strălucitoare şi mai uşor de observat astfel de fenomene de peste an, producând "meteori de un albastru strălucitor - şi foarte mulţi", spune astronomul Don Pollacco de la Universitatea Warwick, citat de Associated Press.
Ce este o ploaie de meteori?
Mai multe ploi de meteori au loc anual şi nu este nevoie de echipament special pentru a le vedea. Majoritatea ploilor de meteori provin din resturile cometelor. Sursa Perseidelor este cometa 109P/Swift-Tuttle. Aceasta, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu, scrie astro-urseanu.ro.
Când rocile din spaţiu intră în atmosfera Pământului, rezistenţa aerului le face foarte fierbinţi. Acest lucru face ca aerul să strălucească în jurul lor şi lasă pentru scurt timp o coadă de foc în urma lor - capătul unei aşa-numite "stele căzătoare". Punctele de aer incandescente din jurul rocilor spaţiale care se deplasează rapid, de la dimensiunea unei particule de praf până la cea a unui bolovan, pot fi vizibile uneori pe cerul nopţii. Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracţiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numeşte meteorit, precizează astro-urseanu.
Perseidele rezultă din "particule mai mari decât multe alte ploi de meteori", explică Bill Cooke de la NASA, ceea ce le dă aspectul de "mingi de foc strălucitoare" - mai uşor de observat decât multe altele.
Cum puteţi să vedeţi o ploaie de meteori?
Ploile de meteori sunt, de obicei, mai vizibile între miezul nopţii şi orele dinaintea zorilor. Sunt mai uşor de observat sub cerul întunecat, departe de luminile oraşului. Ploile de meteori sunt, desigur, mai strălucitoare în nopţile fără nori, când luna scade cel mai puţin. Emisfera nordică va avea cea mai bună privelişte a Perseidelor. Vârful din acest an coincide cu o Lună plină în proporţie de circa 40%.
Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ şi un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare. Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie şi 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparţin unui curent (sporadici), şi meteori care par că vin din constelaţia Perseus.
Când se văd cel mai bine Perseidele în România?
Maximul curentului va veni în ziua de 12 august, între orele 16:00 şi 19.00 TLR (timpul legal român). Pentru că maximul vine în timpul zilei şi meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitaţi pe cer în noaptea de dinaintea maximului, adică în noapte de 11 spre 12 august, şi în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă şi panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august, potrivit astro-urseanu.
Cei ce vor observa fenomenul din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observă din oraşe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.
Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să priviţi cerul măcar o oră, întinşi pe spate. Cu cât observaţi mai mult timp, cu atât vedeţi mai mulţi meteori.
În timpul maximului perseidelor se poate vedea cam un meteor pe minut.
Nu se poate vorbi însă despre o "ploaie de stele". În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, dar acestea sunt foarte rare. Următoarea mare ploaie de meteori va fi cea a Orionidelor, cu apogeul spre mijlocul lunii octombrie. Între 21 şi 22 octombrie, Orionidele produc până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley.
Fetiţă de un an şi opt luni, la spital după ce a căzut de la etajul 9
O fetiţă de un an şi opt luni a ajuns la spital, duminică, după ce a căzut de la etajul al nouălea al unui bloc din Deva. Incidentul s-ar fi produs într-un moment de neatenţie al părinţilor, însă poliţiştii fac verificări în acest caz. ”Astăzi, în jurul orei 10.00, Poliţia Municipiului Deva fost sesizată prin apelul unic de urgenţă 112 cu privire la faptul că o minoră în vârstă de un an şi opt luni ar fi căzut accidental de la etajul nouă al unui bloc din municipiul Deva, într-un moment de neatenţie al părinţilor”, a transmis Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara.
Conform sursei citate, fetiţa a fost preluată de un echipaj medical şi transportată la U.P.U Deva pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Dâmboviţa: O tânără de 21 de ani, aflată în perioada de probă la locul de muncă, suspectată că a furat banii din seiful firmei
O tânără în vârstă de 21 de ani a fost reţinută, sub acuzaţia de furt calificat, fiind suspectată că a sustras bani din seiful administratorului firmei la care lucra. Femeia era în perioada de probă şi, profitând de neatenţia şefului, a intrat în biroul acestuia şi a golit seiful.
Furtul a fost anunţat la Poliţia judeţului Dâmboviţa luna trecută, iar vineri principala suspectă în acest caz a fost reţinută. „Din investigaţiile efectuate, poliţiştii au stabilit că, în noaptea de 5 spre 6 iulie a.c., bănuita, în timp ce ar fi fost în perioada de probă în vederea angajării la o societate comercială cu punct de lucru în municipiul Târgovişte, ar fi profitat de neatenţia administratorului, ar fi pătruns într-un birou şi ar fi deschis seiful societăţii de unde ar fi sustras aproximativ 400 de euro şi 20.000 de lei”, informează, sâmbătă, Poliţia judeţeană Dâmboviţa. Vineri, 9 august, poliţiştii de la Biroul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte-au făcut o percheziţie domiciliară la locuinţe tinerei de 21 de ani, în Chitila. Femeia a fost reţinută pentru 24 de ore pe bază de ordonanţă, urmând să fie prezentată magistraţilor pentru dispunerea unei măsuri preventive.
Cinci morţi şi şase răniţi într-un accident grav produs în apropiere de Chişinău
Cinci oameni au murit, iar şase persoane, dintre care cinci sunt copii, au suferit răni şi au fost transportate la spital după ce două automobile s-au ciocnit sâmbătă în localitatea Codreanca, din raionul Străşeni, care se învecinează cu municipiul Chişinău. După ce s-au ciocnit, cele două automobile, în care au rămas blocate mai multe persoane, au fost cuprinse de flăcări, scrie NewsMaker. Accidentul s-a petrecut sâmbătă dimineaţă, în jurul orei 9.20
La faţa locului au intervenit trei echipe de pompieri. Acestea au stabilit că un automobil marca Mitsubishi, în care se aflau cinci persoane, printre care trei adulţi şi doi copii, a intrat în coliziune cu un Opel, în care se deplasau şase oameni – trei adulţi şi trei minori. Ulterior, vehiculele au luat foc. În urma accidentului şi incendiului, în interiorul maşinilor au decedat cinci persoane.
Până la intervenţia salvatorilor, oamenii au reuşit să evacueze din automobilul Mitsubishi un adult şi doi minori, iar alţi trei minori au fost scoşi din automobilul Opel. Victimele au fost preluate de urgenţă şi duse la spital.
