MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Raportul Departamentului de Stat: Anularea alegerilor prezidenţiale din România, o „restricţie nejustificată”
Declaraţia doamnei vicepremier a fost nefericită, dar reacţia CSM este exagerată, a declarat şeful statului care a precizat că nu va semna o cerere de avizare a urmăririi penale
Preşedintele Nicuşor Dan a comentat marţi dimineaţă disputa dintre magistraţi şi vicepremierul Oana Gheorghiu, apreciind că declaraţia acesteia referitoare la pensiile magistraţilor a fost nefericită, iar reacţia CSM - care a sesizat Parchetul - a fost exagerată.
Nicuşor Dan a precizat că în cazul declaraţiilor vicepremierului, nu este vorba despre o faptă penală. Preşedintele a spus că, ”în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale”, nu o va semna.
Întrebat dacă Oana Gheorghiu ar trebui să plece din Executiv, Nicuşor Dan a afirmat că această ar trebui să rămână, argumentând că ”toată lumea greşeşte şi nu e o greşeală aşa de mare”. Preşedintele a subliniat că nimeni nu spune că problema pensiilor speciale ale magistraţiilor nu trebuie corectată, dar a remarcat că pensiile magistraţilor au devenit subiect de campanie politică, iar magistraţii au devenit un fel de ”vinovaţi de serviciu”, ceea ce ”nu e în regulă”.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au anunţat, luni, că au depus plângere pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare, după declaraţiile Oanei Gheorghiu cu privire la pensiile magistraţilor.
”Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a transmis, luni, CSM, într-un comunicat de presă.
Comentariile au venit după ce Oana Gheorghiu a declarat că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le-a transmis acestora că până acum ”au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.
”Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu (PSD), a declarat, luni seară, pentru G4Media că nu a semnat plângerea penală depusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva vicepremierului Oanei Gheorghiu.
Ana Birchall: Oana Gheorghiu poate sesiza, la rândul ei, organele de urmărire penală
Fostul ministrul al Justiţiei Ana Birchall a afirmat, luni seară, că vicepremierul Oana Gheorghiu, vizată de o plângere penală formulată de Consiliul Superior al Magistraturii, poate sesiza, la rândul ei, procurorii pentru inducerea în eroare a organelor judiciare.
”Art. 268 Cod Penal: Inducerea în eroare a organelor judiciare. Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, a scris, luni seară, pe Facebook, Ana Birchall.
Fostul ministrul al Justiţiei afirmă că, în conformitate cu legea, la solicitarea procurorului general al României, doar preşedintele României poate cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului care nu este şi membru al Parlamentului. ”Este adevărat că Parchetul General poate fi sesizat de orice persoană, inclusiv de CSM. Oare ce va face Preşedintele României?! Când Lia Savonea lua cu asalt ÎCCJ, preşedintele a tăcut, deşi putea merge legal, inclusiv la plenul CSM! I-am şi recomandat atunci să meargă la CSM! A refuzat deşi în continuare cred că ar fi făcut bine dacă mergea la CSM şi dădea un mesaj pentru magistraţii oneşti din sistemul judiciar”, a mai transmis Birchall.
Aceasta susţine că ”judecătorilor şi procurorilor oneşti le este frică să spună ce presiuni sunt în sistemul judiciar”. ”Aşa cum am tot spus, România are nevoie de o justiţie funcţională care să scoată ţara din ghearele corupţiei organizate şi a politicii furtului”, a mai transmis fisrul ministrul al Justiţiei.
Carmen Uscatu: Există o vulnerabilitate la care asociaţia e supusă din cauza unei incompatibilităţi între rolul Oanei Gheorghiu într-un ONG versus rolul în Guvern
Carmen Uscatu, co-fondatoarea „Dăruieşte Viaţă” alături de Oana Gheorghiu, afirmă, într-un interviu pentru Hotnews că numirea acesteia ca vicepremier reprezintă o vulnerabilitate foarte mare pentru asociaţie ”din cauza unei incompatibilităţi între rolul Oanei Gheorghiu într-un ONG, într-o asociaţie non-guvernamentală, versus rolul ei în Guvernul României”. Ea precizează că deşi Oana Gheorghiu s-a autosuspendat din rolul de angajat al Asociaţiei şi din cel de co-preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei, însă nu şi din Adunarea Generală, care este organismul suprem de decizie într-o organizaţie non-guvernamentală. Ea a mai subliniat că nu discută decizia Oanei Gheorghiu, care a fost una personală, calificând însă drept ”regretabil” faptul că nu s-a discutat înainte în Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” acest lucru. ”Eu cred că Oana s-a dus să facă un bine mai mare ţării decât binele pe care „Dăruieşte Viaţă” a reuşit şi reuşeşte să-l facă societăţii”, consideră Carmen Uscatu.
”Există o vulnerabilitate foarte mare la care Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” este acum supusă tocmai din cauza unei incompatibilităţi între rolul Oanei Gheorghiu într-un ONG, într-o asociaţie non-guvernamentală, versus rolul ei în Guvernul României. E regretabil pentru noi că s-a întâmplat acest lucru şi că nu am ştiut din timp, am aflat şi noi, la fel ca opinia publică, în acelaşi moment. Ne-a luat pe nepregătite.”, a declarat Carmen Uscatu într-un interviu pentru Hotnews, în care a fost întrebată ce efect a avut, pentru Asociaţia „Dăruieşte Viaţă”, numirea Oanei Gheorghiu în funcţia de vicepremier. Ea dă asigurări sponsorilor şi donatorilor că este în lucru un plan prin care să fie separate aceste roluri ale Oanei Gheorghiu, care în acest moment are drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă” şi are şi un rol în Guvern.
”Situaţia e în felul următor: atât eu, cât şi Oana suntem angajate în „Dăruieşte Viaţă”. Ea s-a autosuspendat din rolul de angajat al Asociaţiei şi din rolul de co-preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei. Structura de deasupra este însă Adunarea Generală, formată din trei membri fondatori, eu, Oana şi Bianca Voinescu. Adunarea Generală este organismul suprem de decizie într-o organizaţie non-guvernamentală”, a explicat Carmen Uscatu. Ea a relatat că sponsorii spun că nu îşi doresc să fie susceptibili că ar influenţa politicile guvernului printr-o sponsorizare pentru „Dăruieşte Viaţă”, având în vedere acest dublu rol pe care Oana Gheorghiu îl are în acest moment.
”Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” nu poate să fie supusă acestor riscuri de imagine, iar noi ne dorim foarte mult claritate. Am funcţionat cu transparenţă până acum şi trebuie să gestionăm încrederea pe care ne-o dau oamenii ca pe un bun public. Sigur că oamenii ne-au dat şi foarte mulţi bani – aşa am reuşit să investim 53 de milioane de euro în spitalul pe care l-am construit. O parte din bani, în acest moment, sunt sub semnul întrebării. Noi am semnat în trecut contracte în care am spus că nu avem membrii în guvern; sunt nişte declaraţii pe propria răspundere şi e vorba în special de companii americane, listate la bursă, şi care au acest program de compliance în care nu pot să finanţeze organizaţii pe care le consideră incompatibile”, a precizat Uscatu.
Co-fondatorarea ”Dăruieşte Viaţă” a afirmat că au existat comentarii şi de la donatori persoane fizice şi că au fost donatori care s-au retras în ziua anunţului privind numirea Oanei Gheorghiu în Guvern. ”A doua sau a treia zi, am trimis un newsletter către donatorii persoane fizice şi către companii. Da, au fost donatori care s-au retras în ziua anunţului, au fost şi unii care ne-au garantat că ne vor susţine în continuare. Au fost întrebări şi din partea companiilor legate de această incompatibilitate”, a declarat e.
Carmen Uscatu a refuzat că comenteze decizia Oanei Gheorghiu, considerând-o o decizie personală.
”E doar regretabil că nu s-a discutat înainte în Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” acest lucru”, a punctat ea, adăugând: ”Eu cred că Oana s-a dus să facă un bine mai mare ţării decât binele pe care „Dăruieşte Viaţă” a reuşit şi reuşeşte să-l facă societăţii”.
Mihai Barbu, cercetat în dosarul în care este vizat omul de afaceri vasluian Fănel Bogos, a demisionat de la ARF
Liberalul Mihai Barbu a demisionat de la conducerea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, a anunţat ARF, pe Facebook. Acesta este cercetat de DNA sub control judiciar după ce şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică pentru intermedierea de întâlniri între omul de afaceri vasluian Fănel Bogos cu înalţi funcţionari ai statului, cu directorul ANSVSA şi cu oameni politici.
”Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) informează că, ieri, 10 noiembrie 2025, Mihai Barbu şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte al autorităţii, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că acesta este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul”, informează ARF.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că i-a cerut ministrului Transporturilor, Ciprian Şerban, să trimită către cabinetul prim-ministrului o cerere de revocare a directorului Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Mihai Barbu, şi se aşteaptă că această revocare să fie semnată foarte repede. Mihai Barbu, care este şi trezorier al PNL, este cel care a mers la Guvern cu un om de afaceri din Vaslui, pentru a discuta cu premierul Ilie Bolojan. Acesta este cercetat de DNA sub control judiciar, după ce şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică.
Preşedintele PNL Vaslui, Mihai Barbu, totodată preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, este cercetat de DNA sub control judiciar după ce şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică pentru intermedierea de întâlniri între omul de afaceri vasluian Fănel Bogos cu înalţi funcţionari ai statului, cu directorul ANSVSA şi cu oameni politici şi, totodată, ar fi făcut presiuni asupra directorului ANSVSA. Premierul Bolojan a relatat, joi seară, la Digi24, detaliile întâlnirii de la Guvern, cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu şi cu omul de afaceri Fănel Bogos, el arătând că la întâlnirea care a durat aproximativ un sfert de oră omul de afaceri i-a prezentat problemele pe care le are din partea autorităţilor statului, iar el a avut „un uşor trac”, pentru că acesta a prezentat şi aspecte ce nu sunt strict de zona politică, în condiţiile în care fusese informat iniţial că la întrevedere se vor discuta exclusiv probleme politice.
Galaţi: Un bărbat care se afla în apropierea fostei sale concubine, în ciuda faptului că avea ordin de protecţie, împuşcat de poliţişti
Un bărbat de 37 de ani dintr-o comună din judeţul Galaţi, care se afla în apropierea fostei sale concubine, în ciuda faptului că avea ordin de protecţie, a fost somat de poliţişti să se îndepărteze de femeie. A refuzat şi s-a apropiat de agenţi cu un cuţit. Nu a renunţat la el nici când poliţiştii au tras focuri de armă în aer. Într-un final, a fost împuşcat în picior. ”La data de 10 octombrie 2025, în jurul orei 18:30, poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe raza satului Tălpigi, comuna Ghidigeni, judetul Galati, au observat un bărbat, în vârstă de 37 de ani, din localitatea respectivă, aflat în prezenţa fostei sale concubine, o femeie de 23 de ani. Întrucât împotriva bărbatului era emis un ordin de protecţie, prin care îi era interzisă apropierea de persoana vătămată, poliţiştii i-au solicitat acestuia să se îndepărteze”, a transmis, luni seară, IPJ Galaţi.
Poliţiştii au precizat că bărbatul a devenit recalcitrant şi s-a îndreptat către poliţişti având asupra sa un cuţit. ”În pofida somaţiilor legale, acesta nu a renunţat la obiectul respectiv, motiv pentru care unul dintre poliţişti a efectuat mai multe focuri de armă în plan vertical, fără ca bărbatul să se conformeze. Ulterior, poliţistul a tras focuri de armă asupra bărbatului, în zona membrelor inferioare. Persoana în cauză a fost imobilizată şi transportată la o unitate medicală pentru acordarea îngrijirilor de specialitate”, a mai transmis sursa citată.
Preşedintele a atacat la CCR legea care modifică regimul ariilor naturale protejate
Preşedintele Nicuşor Dan anunţă, luni seară, că a atacat la Curtea Constituţională legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Preşedintele consideră că actul normativ încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos şi contravine directivelor europene.
”Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”, a scris, luni seară, pe Facebook, preşedintele Nicuşor Dan.
Potrivit acestuia, legea permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională.
Potrivit preşedintelui, sesizarea de neconstituţionalitate subliniază că legea:
• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituţie;
• contravine Directivelor europene privind protecţia habitatelor şi evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
• elimină evaluările de mediu şi măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecţie a biodiversităţii şi expunând România riscului declanşării unei proceduri de infringement;
Proiectul de lege care permite scoaterea din arii protejate a tuturor construcţiilor începute înainte de 2007 a fost adoptată de deputaţi, în 15 octombrie, cu 262 de voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă. Actul normativ a fost criticat şi de ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Dani Mocanu şi fratele său, condamnaţi la închisoare, prinşi în Italia
Cântăreţul de manele Dani Mocanu şi fratele său, condamnaţi la închisoare pentru tentativă de omor, au fost prinşi, luni, în Italia, în provincia Napoli.
”În urma cooperării poliţieneşti internaţionale dintre Poliţia Română, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (IGPR) şi autorităţile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizaţi doi bărbaţi, de 35 şi 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia”, a anunţat Poliţia Română. Bărbaţii au fost prinşi de poliţiştii din cadrul Chesturii de Poliţie Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliţie Napoli. Potrivit sursei citate, cei doi bărbaţi, din Ştefăneşti, judeţul Argeş, au fost condamnaţi la 4, respectiv 7 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea fiind emise în 6 noiembrie.
