Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Raport SUA: Impunitatea în cazul abuzurilor împotriva drepturilor omului, o problemă în România

Ziarul de Vrancea
12 apr 2022 702 vizualizări

Documentul Departamentului de Stat american amintește de cazul jurnalistei italiene agresate de Șoșoacă, precum și cazul de intimidare a Emiliei Șercan

Impunitatea în cazul autorilor unor abuzuri la adresa drepturilor omului a continuat să fie o problemă în România, în timp ce sistemul judiciar a luat măsuri pentru a pune sub acuzare și a pedepsi oficialitățile care au comis abuzuri. Totuși, autoritățile nu au avut la dispoziție mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au amânat procedurile referitoare la abuzuri și corupție în rândul poliției, în multe cazuri rezultatul fiind achitarea, indică raportul pe 2021 al Departamenului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume, dat miercuri publicității.

“Au existat informații credibile conform cărora membri ai forțelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile semnificative privind drepturile omului includ relatări credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea administrației; răspândirea corupției grave; lipsa de investigații și responsabilitate pentru violența pe motive de gen, printre care violența sexuală, și abuzuri țintite contra persoanelor instituționalizate cu dizabilități”, arată raportul citat.

Documentul notează că, “la 10 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins acuzațiile contra fostului președinte Ion Iliescu și fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanității comise în timpul Revoluției Române din 1989”. Curtea a întors cazul la Biroul Procurorului Militar.

“Referitor la tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Constituția interzice astfel de practici, dar au existat informații de la ONG-uri și media conform cărora poliția și jandarmeria au comis abuzuri contra romilor, solicitanților de azil, minorilor și altor persoane în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi. În timpul anului au continuat investigațiile autorităților în două cazuri de exploatare sexuală și abuz de către români din trupele de menținere a păcii, raportate inițial în 2017. Cazurile au implicat observatori militari desfășurați în cadrul Misiunii ONU de stabilizare în RD Congo. Un caz a implicat un presupus abuz sexual (viol) contra unui minor. Respectivul membru al trupelor de menținere a păcii a fost repatriat de Națiunile Unite. Celălalt caz a implicat o presupusă exploatare sexuală”, menționează raportul Departamentului de Stat al SUA.

Polițiști și jandarmi exonerați pentru tratamente degradante

Documentul evidențiază că impunitatea a fost o problemă semnificativă la nivelul forțelor de ordine, în special în interiorul poliției și al jandarmeriei. Ofițeri de poliție au fost frecvent exonerați în cazuri de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante.

O altă chestiune reținută în raport este reprezentată de condițiile dure din penitenciarele din România, închisorile fiind suprapopulate și neîndeplinind standardele internaționale. O problemă ce continuă să fie raportată este abuzarea deținuților de către autorități și alți deținuți. Potrivit datelor oficiale, suprapopularea este problematică mai ales în acele penitenciare care nu respectă standardul de suprafață pentru fiecare deținut, stabilit de către Consiliul Europei. Unele închisori oferă asistență medicală insuficientă și deținuții s-au plâns de calitatea și uneori insuficiența hranei.

Numeroase relatări despre cazuri de corupție legate de guvern

Raportul amintește, printre altele, cazul din 11 decembrie al reținerii jurnalistei italiene Lucia Goracci și echipei sale de la postul public de televiziune RAI, de către poliția din București, la cererea senatoarei Diana Șoșoacă, care i-a ținut împotriva voinței lor pe jurnaliști în biroul său în timpul unui interviu, convenit anterior, referitor la opiniile antivaccinare ale senatoarei. De asemenea, este menționat cazul fostului rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob și al pro-rectorului Mihail Marcoci, condamnați la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în serviciul comunității și despăgubiri de 80.000 lei pentru incitarea unui ofițer de poliție la șantaj și amenințarea cu moartea contra jurnalistei Emilia Șercan, după ce aceasta scrisese despre cazuri de plagiat în tezele de doctorat de la respectiva instituție de învățământ superior.

Raportul amintește și de cazul primarului sectorului 4 din București, Daniel Băluță, care a înaintat peste 30 de dosare civile și plângeri administrative împotriva cotidianului Libertatea și a cerut publicației să nu mai menționeze numele său.

Documentul menționează că practicile specifice corupției rămân răspândite în pofida punerii sub acuzare a unor înalți demnitari, existând numeroase relatări despre cazuri de corupție legate de guvern, unele cu impunitate.

“Corupția și utilizarea incorectă a fondurilor publice a fost larg răspândită”, afirmă Departamentul de Stat american în raportul său, care amintește de cazul primarului sectorului 3 din București, Robert Negoiță, care între 2012 și 2014 a direcționat fonduri publice în valoare de 83 milioane euro către o rețea de companii offshore legate de familia sa.

Raportul scrie că mita a fost un lucru comun în sectorul public, în special în sănătate, precizând că, în timpul pandemiei de COVID-19, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a lansat mai multe anchete asupra unor fraude privind achiziții de echipamente de protecție personală și de ventilatoare.

O altă problemă gravă, pe care guvernul român nu a soluționat-o eficient, a continuat să fie violența pe motiv de gen, inclusiv violența domestică. Tribunalele au judecat doar foarte puține cazuri de violență domestică. Numeroase cazuri au fost închise înainte de proces atunci când presupusele victime au renunțat la acuzații. “Guvernul nu a aplicat eficient nici legea penală care interzice hărțuirea sexuală, definită ca solicitare repetată de favoruri sexuale într-o relație de muncă sau o relație similară. Conform ONG-urilor, de multe ori poliția a luat în derâdere victimele hărțuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângeri”, mai arată raportul Departamentului de Stat american.

Potrivit raportului Departamentului de Stat, discriminarea romilor a continuat să fie o problemă. Lipsa documentelor de identitate a făcut ca numeroși romi să fie excluși de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurări de sănătate, obținerea de acte de proprietate și participarea la piața forței de muncă.

25% dintre români au recunoscut că au lucrat într-o formă de muncă nedeclarată

Raportul menționează că în timpul anului analizat s-au produs acte de antisemitism în România, unde potrivit recensământului din 2011 populația evreiască numără 3.271 de persoane. Este amintit incidentul de la Bistrița, din 12 septembrie, când persoane necunoscute au vandalizat un monument dedicat evreilor deportați la Auschwitz și Birkenau. De asemenea, este reținut faptul că la 18 martie, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, actrița Maia Morgenstern, a declarat pe social media că, în timpul unei întâlniri cu reprezentanți ai teatrelor și ai altor instituții culturale, unul dintre participanți a folosit expresii antisemite calomnioase.

“Într-o declarație adoptată pe 31 martie, parlamentul a declarat că incidentele antisemite sunt în creștere și a condamnat tentativele de glorificare a criminalilor de război și amenințările primite de Morgenstern”, adaugă raportul Departamentului de Stat al SUA. Acesta precizează că, potrivit Institutului Elie Wiesel, străzi, organizații, școli sau biblioteci au continuat să fie numite după persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității.

În legătură cu discriminarea pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen, raportul Departamentului de Stat notează că, potrivit ACCEPT, infracțiunile bazate pe ură sunt subraportate, iar autoritățile române nu au inițiat din 2006 nicio punere sub acuzare pentru infracțiuni bazate pe ură contra persoanelor LGBTQI^.

Raportul mai arată că, deși legea interzice toate formele de muncă forțată sau obligatorie, au existat relatări despre continuarea unor asemenea practici, în multe cazuri fiind implicați romi, persoane cu dizabilități și copii, iar guvernul nu a pus în aplicare legea în mod efectiv și a luat măsuri limitate pentru a împiedica aceste forme de muncă.

Munca nedeclarată a continuat să afecteze angajați în sectoarele agricol, al construcțiilor, al vânzărilor cu amănuntul și HoReCa. În 2013 munca nedeclarată a reprezentat 18,9% din veniturile totale din sectorul privat. În 2019, aproximativ 25% dintre români au recunoscut că au lucrat într-o formă de muncă nedeclarată și 44% cunoșteau pe cineva care a lucrat în forma de muncă nedeclarată.

Femeia cu gâtul tăiat la Mediaș a fost ucisă de un adolescent german

 băiatul a invocat motive rasiale

Un adolescent în vârstă de 17 ani, cetățean german, a fost reținut pentru că a omorât-o pe o localnică din Mediaș, marți, la amiază, în plină stradă, el invocând “motive legate de rasă”, a informat prim procurorul adjunct al Pachetului de pe lângă Tribunalul din Sibiu, Mihaela Ruginosu.

Victima, o femeie în vârstă de 74 de ani a fost găsită cu gâtul tăiat de alți trecători, care au cerut ajutor la 112. Echipajul de la Ambulanță a încercat resuscitarea femeii, însă a fost nevoit să-i declare decesul. “În data de 13.04.2022, ora 2,45, procurorul criminalist a dispus reținerea unui minor, cetățean german, în vârstă de 17 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor, cu reținerea circumstanței agravante a comiterii faptei pentru motive legate de rasă. Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză până în acest moment procesual, rezultă că la data de 12.04.2022, în jurul orei 12,30, inculpatul a omorât o femeie în vârstă de 74 ani, pe considerente de rasă, secționându-i zona gâtului cu un cuțit, în timp ce se afla în zona garajelor din apropierea străzii Păltiniș din mun. Mediaș, jud. Sibiu. În cursul zilei de astăzi (miercuri n.red.) va fi sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare preventivă”, se precizează în comunicatul Pachetului de pe lângă Tribunalul din Sibiu.

Medicii constată că tot mai multe persoane care au avut COVID-19 dezvoltă alergii

Medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad constată că tot mai multe persoane care au avut COVID-19 dezvoltă alergii, chiar dacă nu au în istoric sensibilitate la polen sau alte substanțe, iar numărul celor care se prezintă la specialiști este mai mare decât în anii anteriori.

Medicul Camelia Ciacli, specialist în alergologie- imunologie clinică în cadrul SCJU Arad, a declarat, ieri, că în ultimele săptămâni foarte mulți pacienți alergici ajung la cabinetul specializat al spitalului. “Această perioadă înseamnă o adresabilitate crescută a pacienților cu afecțiuni alergice. Pe lângă pacienții care se cunosc cu afecțiune alergică de mai mulți ani, apar tot mai multe cazuri de pacienți la vârste mai înaintate cu afecțiuni clar documentate de etiologie alergică. Am observat că pacienți care au prezentat infecție cu SARS-CoV-2, fără antecedente patologice alergice, au dezvoltat anumite sensibilizări alergice într-un număr destul de mare”, a spus Camelia Ciacli.

Medicul a adăugat că “există studii recente care demonstrează că afecțiunea alergică duce la scăderea calității vieții asemănător bolilor cardio-vasculare sau diabetului zaharat”. Specialiștii SCJU Arad spun că boala alergică la debut poate fi confundată frecvent cu viroze.

“Pacienții prezintă de cele mai multe ori strănut în salbe, rinoree apoasă, nas înfundat, prurit nazal, prurit ocular, tuse seacă iritativă. Orice simptome care persistă mai mult de cinci-șapte zile pun problema unui diagnostic diferențial cu o boală alergică la debut. Există nenumărate cazuri în care boala se agravează și poate să apară o criză de astm”, a spus Camelia Ciacli.

Fost baron PSD de Gorj, reținut pentru mărturie mincinoasă

Fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Gorj Ion Călinoiu a fost reținut, ieri, pentru mărturie mincinoasă, după ce nu ar fi declarat anchetatorilor tot ce știa privind un contract de reparare și întreținere a drumurilor județene. “Din cercetările efectuate, polițiștii au stabilit faptul că persoana în cauză nu a declarat organelor de cercetare penală tot ceea ce cunoștea cu privire la modalitatea de evaluare a ofertelor privind achiziția publică, având ca obiect «Lucrări și servicii de reparare și întreținere drumuri județene aflate în administrarea județului Gorj», în perioada 2015-2019, prin prisma propunerilor tehnice, ce au avut influență în propunerea financiară și desemnarea câștigătoare a ofertei depuse de o asociere de societăți comerciale, aspecte esențiale cauzei”, arată anchetatorii.

Fostul președinte PSD al CJ Gorj Ion Călinoiu a fost condamnat, în octombrie 2016, la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații în formă continuată, după ce nu ar fi menționat în declarația de avere venituri realizate în calitate de expert la Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și la Inspectoratul Școlar Județean.

Din 10 februarie au intrat în România 730.814 de cetățeni ucraineni

Guvernul a anunțat, ieri, că din data de 10 februarie până în prezent au intrat în România 730.814 de cetățeni ucraineni, iar dintre aceștia, 4.343 au solicitat o formă de protecție din partea statului român.

România poate asigura la nivel național circa 400.000 de locuri de cazare pentru refugiați, mai indică sursa citată.

În ultimele 24 de ore, în România au intrat 9.429 cetățeni ucraineni, 5.721 direct din Ucraina, 1.787 din Republica Moldova și 1.921 din alte state.

A crescut viteza de circulație pe drumurile expres

Liderul USR Cătălin Drulă a scris, ieri, pe Facebook, că la inițiativa USR, viteza de circulație pe drumurile expres va fi de 120 km/h, față de 100 km/h în prezent, în Camera Deputaților fiind adoptat miercuri proiectul de lege care va merge la promulgare. Drulă spune că adoptarea legii a venit fix la timp pentru că, săptămâna viitoare, vor fi dați în circulație primii kilometri de drum expres din România, un lot de 18km din DEx12 Craiova - Pitești, ce reprezintă varianta de ocolire a orașului Balș.

“Mă bucur că, prin ridicarea limitei de viteză pe drumurile expres, DEx12 nu va deveni o capcană de amenzi. Diferențele de construcție dintre un drum expres și o autostradă sunt minore, iar viteza de proiectare a unui DX este chiar 120 km/h. Ambele au 4 benzi de circulație, sensuri separate fizic cu parapete, garduri de protecție și noduri denivelate”, spune deputatul USR.

Accident grav, cu șapte victime, pe E 85

Un grav accident rutier a avut loc, ieri după-amiază, pe E 85, în județul Bacău. Primele date de la fața locului arată că trei persoane au murit și alte patru au fost rănite, trei dintre răniți fiind duși la spital.

Accidentul a avut loc puțin după ora 16:00, între comuna Răcăciuni și comuna Cleja din județul Bacău. „La sosirea forțelor de intervenție s-a constatat că in accident sunt implicate patru autoturisme. În urma coliziunii dintre acestea au rezultat 7 victime: trei decedate, trei care au fost preluate de echipajele Serviciului de Ambulanță Județean, iar una dintre ele nu prezintă traumatisme grave și, momentan, refuză transportul la spital”, informează ISU Bacău.

Cristi Danileț vrea să fie judecător la CCR: “Sunt liber de contract”

Judecătorul Cristi Danileț, aflat în proces cu Consiliul Superior al Magistraturii, care a decis excluderea sa din magistratură, ar vrea un post la Curtea Constituțională, unde mandatele a trei judecători urmează să expire: „Sunt liber de contract”. „Trei posturi de judecători la CCR se vacantează anul acesta. Se întâmplă din trei în trei ani. Nu aș spune «nu» daca mi s-ar propune. E o poziție înaltă, de unde pot fi ținute în echilibru autoritățile statului și se stabilește compatibilitatea legilor cu actul fundamental al țării. Studiez de mulți ani aceste aspecte, pozițiile mele în acest domeniu sunt publice, articolele mele apar în publicații științifice prestigioase”, a scris Cristi Danileț, miercuri, pe Facebook.

El mai spune că nu a fost și nu este implicat politic și că „legea este singura sa politică”.

În 13 decembrie 2021, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, pentru “manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe rețele de socializare”. Decizia de excludere din magistratură a lui Danileț - considerat unul dintre magistrații reformiști, care au protestat în stradă față de modificarea legilor justiției de către PSD - a fost luată cu votul judecătorilor Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Simona Marcu, Mariana Ghena și Nicoleta Țînț. Împotrivă au votat Mihai Bălan și Andrea Chiș, în timp ce Gabriela Baltag și Evelina Oprina au propus sancționarea lui Danileț prin reducerea salariului.

Magistratul spunea că i se impută două filmulețe postate pe TikTok: într-unul taie gardul viu de acasă, iar în celălalt curăță o piscină.

Cresc pedepsele pentru cei care bat și ucid animale

O lege votată miercuri de Camera Deputaților în calitate de camera decizională crește semnificativ pedepsele pentru persoanele care bat și ucid animale. Legea prevede pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani pentru uciderea animalelor cu intenție, schingiuire, organizarea de lupte sau zoofilia. În prezent, legea 205 din 2004 prevedea închisoare între 3 luni și un un an sau amendă penală.

Noua lege votată în Parlament prevede și închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă pentru intervenții chirurgicale sau despărțirea puilor de mama înainte de 8 săptămîni de viața.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.