MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Raport 112 – Care sunt judeţele cu cei mai responsabili cetăţeni
Cele mai multe apeluri abuzive au fost efectuate în judeţele: Mehedinţi, Argeş, Constanţa, Vrancea şi Gorj
Numărul apelurilor la 112 care nu reprezentau o urgenţă a scăzut, în anul 2024, cu aproape un milion, comparativ cu anii anteriori. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), acest rezultat se datorează, pe de o parte, adoptării unor măsuri ce îmbunătăţesc Serviciul şi, pe de altă parte, sancţionării drastice a celor care au apelat abuziv numărul unic de urgenţă şi iniţierii unor campanii de conştientizare a cetăţenilor privind folosirea acestui serviciu esenţial. Cei mai responsabili cetăţeni sunt, în ordine, în judeţele Cluj, Bucureşti - Ilfov, Bihor, Timiş şi Iaşi. La polul opus, cu cele mai mutle apeluri non-urgente, se află judeţele Gorj, Covasna, Mureş şi Mehedinţi. Cele mi multe apeluri abuzive s-au înregistrat în Mehedinţi.
„Operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă 112 au preluat 9.763.443 de apeluri, dintre care 60,45% au reprezentat urgenţe. Diferenţa de 39,55% au fost apeluri care nu au necesitat intervenţia agenţiilor: Ambulanţă, Poliţie, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont. Această scădere semnificativă reflectă colaborarea eficientă a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, administratorul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, operatorii mobili şi producătorii de telefoane mobile şi echipamente de comunicaţii mobile. În contextul evoluţiei şi diversificării soluţiilor şi serviciilor IT&C, cu impact inclusiv în domeniul comunicaţiilor de urgenţă, aceste entităţi au susţinut adoptarea unor măsuri ce îmbunătăţesc funcţionarea Serviciului 112”, se arată într-un comunicat de presă al STS.
Potrivit sursei citate, acest rezultat se datorează şi parteneriatului cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, care au acţionat în forţă în cursul anului trecut prin sancţionarea celor care au apelat abuziv numărul unic de urgenţă, precum şi campaniilor susţinute de conştientizare a cetăţenilor cu privire la utilizarea acestui serviciu esenţial şi eforturilor autorităţilor de a informa populaţia cu privire la situaţiile care necesită intervenţia serviciilor de urgenţă.
Sursa citată menţionează că cele mai multe dintre urgenţele înregistrate la 112 în cele 12 luni ale anului trecut au fost cazurile medicale – 63,39%, iar autoritatea care a avut cele mai multe intervenţii a fost Serviciul de Ambulanţă (48%), urmată de Poliţie (24,57%), ISU-SMURD (19,05%) şi Jandarmerie (6,21%). STS face menţiunea că există şi multiple situaţii în care, pentru gestionarea unui caz, este necesară intervenţia, în colaborare, a mai multor instituţii.
Cei mai responsabili cetăţeni sunt în judeţul Cluj, unde mai puţin de o treime au fost apeluri non-urgente, celelalte necesitând intervenţia de urgenţă. Acesta este urmat, în ordine, de Bucureşti - Ilfov, Bihor, Timiş şi Iaşi.
Pe de altă parte, judeţele unde apelurile care nu sunt de competenţa Serviciului 112 reprezintă mai bine de jumătate din numărul total al apelurilor la 112 sunt: Gorj, cu 56,26% apeluri non urgente, urmat, în ordine, de Covasna, cu 54,71% apeluri non-urgente, Mureş, cu 52,33% şi Mehedinţi, cu 51,06% apeluri care nu reprezentau o urgenţă sau erau abuzive.
Cât de mari sunt amenzile
Şi în 2024, apelanţii abuzivi au îngreunat activitatea operatorilor şi au generat un trafic inutil în centrele de preluare a apelurilor 112. Cele mai multe apeluri abuzive au fost efectuate în judeţele: Mehedinţi (42,91%), Argeş (40,61%), Constanţa (36,72%), Vrancea (35,30%) şi Gorj (34,70%).
Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, îm scopul identificării şi sancţionării acestora.
„Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important, poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, se arată în comunicatul citat.
Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei. „Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112, respectiv doar în situaţii de urgenţă”, se precizează în documentul citat.
Ghioceii la mijlocul lunii ianuarie ar putea să nu mai fie considerați un reper al primăverii
Temperaturile blânde din luna ianuarie și lipsa unui strat consistent de zăpadă au determinat în unele zone apariția ghioceilor, specialiștii atrăgând atenția că în situația unor schimbări climatice cu fenomene care să persiste în timp, planta s-ar putea să nu mai fie considerată un vestitor al primăverii.
În curțile din mediul rural, de câteva zile au început să își facă apariția florile mici, în formă de clopot, cu petale delicate albe suspendate pe tulpini subțiri, cu frunze de culoarea verde crud. Ghioceii, care de obicei apar la finalul lunii februarie, debutul lunii martie, prevestind venirea primăverii, au înflorit în acest an în prima jumătate a lunii ianuarie. Potrivit specialiștilor Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale (BRGV) Buzău, motivul pentru care plantele au înflorit mai devreme poate fi explicat printr-o dereglare generată de încălzirea vremii.
„Temperaturile au fost ridicate și au plecat în vegetație. Rezistă bine la temperaturi scăzute, dar au înflorit prematur pe motiv că temperaturile au fost ridicate. În mod normal înfloresc din martie, este luna lor în calendarul nostru vechi, dar ca urmare a temperaturilor și lipsei zăpezii au răsărit. Trebuiau să fie în faza de repaus ca majoritatea plantelor, oarecum calendarul lor, fenofazele lor s-au dereglat. Acum fazele acestea de repaus, încolțire, creștere, înflorire s-au dereglat, pentru că anotimpurile acestea nu mai sunt bine delimitate”, a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.
În situația în care schimbările climatice și temperaturile ridicate vor deveni o constantă a iernii, ghioceii ar putea să nu mai fie considerați vestitori au primăverii. „Este o specie amenințată oarecum de schimbările climatice. Ar putea să nu mai fie un reper ca altădată, când ne orientam după plante. Venirea primăverii era prevestită de comportamentul plantelor iar ghioceii erau văzuți ca vestitori ai primăverii, dar acum suntem în ianuarie și nu știm ce vestește, venirea înghețului sau venirea primăverii”, a precizat directorul BRGV.
Ghioceii sunt adesea cultivați în grădini și parcuri ca flori ornamentale și sunt îndrăgiți pentru farmecul lor deosebit.
Asociaţia Pro infrastructură, despre un tronson de autostradă: „Dezamăgitor, puţin zis”
n sectorul 2 Boiţa-Cornetu este considerat cel mai dificil de realizat şi cel mai spectaculos și va traversa Valea Oltului
Asociaţia Pro infrastructură critică lipsa unor rezultate „cu adevărat notabile” în cazul lucrărilor la Secţiunea 2 Cornetu-Boiţa a autostrăzii Sibiu-Piteşti, cel mai dificil şi cel mai spectaculos lot, în lungime de 31,33 kilometri, considerând cel puţin „dezamăgitor” modul în care asocierea turcă a „demonstrat” „doar că nu-şi va termina treaba în următorii şapte ani, nici vorbă în 50 de luni, cât prevede contractul”. Potrivit asociaţiei, până acum a fost autorizat „doar un ciot de doi kilometri fix în capătul de la Boiţa, zona cea mai uşoară a lotului, unde se „munceşte” la un singur viaduct, iar „jumătate din timp forezele mai mult stau”.
„Un comunicat pe an despre Mapa, arhisuficient. Pe 7 ianuarie 2024 ne întrebam dacă pe Secţiunea 2 a Autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti începem şi cu sapa, nu doar cu... Mapa. A trecut un an şi nu vedem niciun rezultat cu adevărat notabil, nici în teren, nici în birou. Cei 31,33 kilometri în valoare de 4,25 miliarde lei plus TVA pentru o autostradă trasă prin peisaje ca-n Alpi, cu 7 tuneluri şi vreo 50 de poduri şi viaducte, au fost semnaţi cu asocierea turcă Mapa-Cengiz în 07.02.2022 şi au ordin de începere din 01.07.2022 cu 18 luni proiectare plus 50 de execuţie”, menţionează Asociaţia Pro Infrastructura.
Sursa citată menţionează că după câteva luni de la expirarea (în decembrie 2023) perioadei de proiectare a fost autorizat „doar un ciot de doi kilometri fix în capătul de la Boiţa, zona cea mai uşoară a lotului”.
„Momentan în acest punct se «munceşte» la un singur viaduct: jumătate din timp forezele mai mult stau, după vreo 6 luni de la startul lucrărilor încă se execută piloţi foraţi, nu sunt gata toate fundaţiile şi abia se văd primele elevaţii ieşite din pământ. Dezamăgitor, puţin zis. Volumul total de lucrări pe tot tronsonul este poate de 50-60 de ori mai mare, iar ceea ce a «demonstrat» asocierea turcă până acum este doar că nu-şi va termina treaba în următorii şapte ani, nici vorbă în 50 de luni cât prevede contractul”, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.
Sursa citată precizează că, în rest, studiul geotehnic se apropie, „în sfârşit, de finalizare, după ce în vara 2024 s-a închis DN7 pentru accesul forezelor, care încă pot fi zărite în teren”.
„Ştirea mai importantă ar fi că timid, de câteva zile, turcii s-au urnit să-şi croiască un drum de acces către tunelul Robeşti, semn că aici aşteaptă emiterea autorizaţiei de construire în curând. Aşadar a trecut un an, mai trece încă unul. În 2025, se va termina proiectarea şi vom mai vedea câteva porţiuni autorizate şi lucrări incipiente în aceste puncte: portalurile la unele tuneluri plus nişte fundaţii la câteva poduri. Ne mai auzim prin ianuarie 2026, asta dacă nu cumva se va întâmpla o revoluţie pe şantier şi vom fi nevoiţi să vă oferim informaţii proaspete”, încheie Asociaţia Pro Infrastructura.
Sectorul 2 Boiţa-Cornetu este considerat cel mai dificil de realizat şi cel mai spectaculos și va traversa Valea Oltului. Acest lot care face parte din autostrada Sibiu-Piteşti, compusă din cinci secţiuni, va avea 31,33 de kilometri şi va trece prin localităţile Boiţa şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu şi Câineni şi Racoviţa, judeţul Vâlcea. Proiectul foarte complex prevede construirea a 49 de poduri şi viaducte, a şapte tuneluri, a trei spaţii de servicii şi a unui ecoduct pentru animale, în zona Lazaret, judeţul Sibiu.
Autostrada Sibiu - Piteşti cuprinde centura Sibiului, de 18 kilometri, inaugurată în 2010 şi alte cinci tronsoane care însumează 122 de kilometri. Secţiunea 1 Sibiu - Boiţa, de 13 kilometri, a fost inaugurată în decembrie 2022, în timp ce Secţiunea 2 Boiţa - Cornetu are termen de finalizare anul 2028. Constructorul ei este Asocierea Mapa Insaat Ve Ticaret AS - Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret, iar costul investiţiei se ridică la 4,25 miliarde lei fără TVA.
Tulcea: Accident rutier cu opt victime
Un accident rutier a avut loc, luni dimineaţa, într-o localitate din judeţul Tulcea, după ce o maşină a intrat pe contrasens şi a lovit un microbuz. În urma evenimentului, şapte pasageri din microbuz şi conducătoarea care a provocat accidentul au fost răniţi.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Tulcea au anunţat că poliţiştii au fost sesizaţi, luni, în jurul orei 8.00, cu privire la faptul că în localitatea Revărsarea, a avut loc un accident rutier. ”În urma activităţilor desfăşurate de poliţişti s-a stabilit faptul că o tânără de 19 ani, din localitatea Luncaviţa, ar fi condus un autoturism către judeţul Galaţi, iar din cauza neadaptării unei viteze corespunzătoare în curbă, a pătruns pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune cu un microbuz.
În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea conducătoarei auto şi a șapte pasageri din microbuz”, au afirmat reprezentanţii IPJ Tulcea.
Conducătoarea auto deţine permis de conducere corespunzător şi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, au mai stabilit poliţiştii. Ei au deschis un dosar penal pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
Pentru 20.000 euro, un polițist din Cernăuți transporta în România ucraineni care fugeau de înrolare
Angajați ai SBI șBiroul de Stat de Investigații, un fel de parchet anticorupție – n.trad.ț au prins un polițist din regiunea Cernăuți care transporta ilegal în România indivizi care voiau să se sustragă înrolării, contra 20.000 de euro, arată un comunicat al SBI, potrivit Rador Radio România.
Conform acestuia, SBI în cooperare cu grănicerii au arestat un polițist din regiunea Chișinău care ajuta bărbați recrutați să iasă ilegal din Ucraina. Se știe că suspectul cunoștea programul patrulelor de grăniceri, astfel că le promitea „clienților” că-i va însoți personal peste graniță, pe jos. Pe aceștia îi chema într-un loc prestabilit și apoi îi transporta cu mașina personală până la unul dintre satele de la granița cu România. Cerea 20.000 de euro pentru a trece ilegal granița o persoană. „Pe 16 ianuarie 2025 angajați SBI au prins «în flagrant» un polițist în cursul transferului de bani de la unul dintre bărbații care încercau să părăsească ilegal țara”, a precizat SBI.