Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: „Rafila, nu fi puturos, pune mâna și fă spitale!”

Ziarul de Vrancea
15 feb 2022 433 vizualizări

Fostul ministru al Proiectelor Europene Cristian Ghinea îl acuză pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, că îi este “lene” să lucreze la operaționalizarea agenției care ar trebui să construiască spitale - ANDIS și să definitiveze lista de 25 de spitale din PNRR. Reacția lui vine după Rafila a făcut mai multe acuzații nefondate la adresa modului în care a fost negociat Planul. Ieri, ministrul a uitat de critici, dar s-a simțit jignit.

“Le e lene să muncească la asta, Rafila se ocupă să cumpere televizoare în minister”, afirmă el. Ghinea explică la ce vor fi folosiți banii pentru asistența tehnică din PNRR. “Rafila, nu fi puturos, pune mâna și fă spitale! PSD e încurcat de cele 1,7 miliarde de euro din PNRR pentru construcția de spitale. Se dau de ceasul morții să găsească scuze și să inventeze pretexte ca să nu le facă”, adaugă el. “De asta și atacă PSD continuu PNRR pentru că impune un mod de a face lucrurile pe care ei nici nu-l știu, nici nu-l vor. Marcel Ciolacu a fluturat niște cifre bombă: cică ar fi în PNRR o chestie cu 30 de milioane bani de consultanță la 5 milioane investiții. Pam-pam, titluri de presă. I-am propus un pariu: îi dau încă trei indemnizații de revoluționar ca cea pe care o ia «eroul» Marcel dacă aduce exemplul. Nimic”, a scris Ghinea, miercuri, pe Facebook. El a explicat că agenția care ar trebui să construiască spitale (ANDIS) este finanțată din PNRR. Asta înseamnă 5 milioane pentru funcționarea sa (salarii, dotări) până în 2026 și 25 de milioane pentru tot ce înseamnă asistență tehnică la construcția de spitale.

“Cât e investiția de fapt? Stați jos? 1,7 MILIARDE EURO. Repet: Un miliard plus 700 milioane. Euro. Cât de analfabet să fii să crezi că salariile de la ANDIS sunt investiții și să omiți 1,7 miliarde cât e investiția în spitale?”, a continuat Ghinea.

„Directorimea din MS e acum isterizată că pierde postul călduț”

El a mai susținut că faptul că se semnează contracte pentru spitalele regionale la Cluj, Iași și Craiova li se datorează foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. “Ministerul Sănătății are două direcții generale care se calcă în picioare, una pentru spitale regionale (făcute pe fonduri UE) și o alta pentru spitale din fonduri UE. Știu că uneori par glumeț, dar e o reacție la absurdul situației, chiar atât de stupizi sunt. Deci eram cumva blocați: cum să justificăm suma de spitale fără să schimbăm nimic acolo? Așa că am decis să înlocuim acele direcții cu ANDIS. Evident, directorimea din MS e acum isterizată că pierde postul călduț și se agită. Iar Rafila îi ține în brațe. Prima investiție de când e ministru a fost să cumpere televizoare în tot ministerul - nu glumesc nici cu asta, e pe bune. Atât înțelege din investiții în sănătate”, a afirmat Cristian Ghinea.

„Nu vreau să intru în polemici”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, marți seară, că niciun angajat al Ministerului Sănătății nu a lucrat și nu a văzut PNRR, fiind descoperite “destul de multe lucruri ciudate”. Ministrul a susținut, fals, că, de multe ori, valoarea consultanței este mai mare decât valoarea obiectivului, dând exemplul unui proiect de „cinci milioane de euro” cu consultanță de 25 de milioane.

Prins cu minciuna, Alexandru Rafila s-a eschivat ieri dar a precizat că limbajul reprezentantului USR a lăsat de dorit. “Nu vreau să intru în niciun fel de polemici, am fost surprins, cel puțin din partea domnului Ghinea, limbajul a lăsat de dorit. Mă și gândeam, nu știu de ce m-am gândit la chestiunea cu cei 7 ani de-acasă, dar probabil că am făcut eu un exercițiu prea intens de gândire în ceea ce îl privește pe domnul Ghinea”, a spus ministrul Sănătății.

BOR laudă conducerea „înțeleaptă” a țării pentru taxarea cu măsură a bisericii

Patriarhia Română precizează că Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult religios din România, plătește impozite conform legii, iar singurele venituri ale cultelor scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor și cărților de cult și cele provenite din contribuții pentru anumite servicii religioase. “Niciun stat democratic prin reprezentații săi înțelepți nu-și sufocă fiscal partenerii sociali cei mai fideli, precum cultele religioase”, afirmă reprezentanții Patriarhiei.

Potrivit sursei citate, cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților, adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare.

“Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. În spațiul public, știrile de tipul „Biserica nu plătește impozite” (o temă neacoperită de realitate, deci un neadevăr) ignoră o uriașă evidență formulabilă onest astfel: statul (!), din rațiuni bine gândite, nu impozitează Biserica/ cultele religioase în legătură strictă cu obiectele & cărțile lor de cult și contribuțiile benevole ale credincioșilor, venituri reinvestite în activități menite să susțină bisericile și activitățile sociale ale acestora profund benefice pentru societate”, a arătat Patriarhia.

Lovitură pentru Polonia, Ungaria și, poate, România

“Curtea de Justiție a UE a decis că nu va mai da bani hoților”

Plenul Curții de Justiție a UE a respins IERI acțiunile formulate de Ungaria și de Polonia împotriva mecanismului de condiționalitate prin care finanțările din bugetul Uniunii depind de respectarea principiilor statului de drept. Curtea arată că această prevedere urmărește “să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări”.

Ungaria a acuzat miercuri un „abuz de putere” al Bruxelles-ului, după respingerea de către Curtea de Justiție a acțiunii sale. „Această hotărâre este un nou mijloc de presiune asupra țării noastre”, a scris ministrul Justiției, Judit Varga, pe Facebook.

Polonia și Ungaria, care au cerut anularea acestui mecanism „condiționalitate” fără precedent, sunt acuzate în mod regulat de Comisia Europeană de încălcări ale statului de drept. În ceea ce privește Ungaria, Comisia a ridicat probleme legate de achizițiile publice, conflictele de interese și corupție. Cu toate acestea, Varga susține că decizia CJUE este o „decizie politică”, legată de legea care interzice discutarea cu persoanele sub 18 ani despre schimbarea sexului și homosexualitate, adoptată în vara anului 2021 în Ungaria pe motivul „protecției copiilor”. Premierul Viktor Orban a convocat un referendum pe această temă care va fi organizat pe 3 aprilie, în același timp cu alegerile legislative.

Ungaria încă așteaptă plata fondurilor din planul de redresare post-COVID 19 al UE, în valoare de 7,2 miliarde de euro pe cinci ani.

Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite care se va confrunta cu prim-ministrul ungar la urne la începutul lunii aprilie, a promis că va „aduce banii acasă” dacă va câștiga. “Curtea de Justiție a UE a decis că nu va mai da bani hoților. Din păcate, cetățenii maghiari plătesc nota”, a comentat el într-un mesaj postat pe Facebook.

Un copil s-a spânzurat cu cordonul de la halatul de baie

Un băiat în vărstă de 13 ani din localitatea Tăuții de Sus, județul Maramureș, a fost găsit în ieri dimineață spânzurat în camera sa. Cadrele medicale care au fost chemate la fața locului nu au mai putut face nimic decât să constate decesul băiatului. Adolescentul și-a pus capăt zilelor cu un cordon de la halatul de baie. Criminaliștii de la IPJ Maramureș împreună cu un procuror criminalist au demarat o anchetă pentru a stabili cu exactitate motivele ce l-au determinat pe băiat să se sinucidă.

Potrivit unor persoane apropiate familiei, minorul a avut o serie de neînțelegeri cu părinții lui cauzate în mare parte de notele și temele primite de la școală. Mama victimei a fost mereu atentă la educația copilului său, de aceea era mai dură în privința aceasta, însă nu s-ar fi gândit niciodată că presiunea școlii l-ar putea împinge spre un asemenea act necugetat, potrivit Antena 3.

Cât timp mai purtăm mască pe stradă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, afirmă că Guvernul va lua măsuri după ce va vedea publicată hotărârea și explicațiile Curții Constituționale legate de ordonanța care făcea referire la utilizarea măștii în spațiile deschise. El reiterează că nu se renunță la mască în spațiile închise. “Această ordonanță care a fost declarată neconstituțională, adoptată în anul 2020, făcea referire la utilizarea măștii în spațiile deschise, în mod evident, după publicarea ei trebuie să facem în așa fel încât să respectăm decizia Curții Constituționale. Acum celelalte moduri de utilizare a măștii, în spațiile închise, în mijloacele de transport în comun, în piețele închise, pentru că sunt și astfel de situații, sunt reglementate de Legea 55, deci este clar că nu se renunță la mască în spațiile închise”, a declarat Rafila, miercuri, în briefingul de după ședința de Guvern.

“Problema legată de mască cred că este, din punctul meu de vedere, prea mult dezbătută la nivel juridic, legislativ, până la urmă masca este o barieră împotriva transmiterii infecției, este o protecție ca să nu te infectezi, e o barieră mecanică care de multe ori s-a arătat eficientă, lucrul ăsta este absolut demonstrat din punct de vedere stiințific. Utilizarea corectă a măștii este o măsură de bun simț pe care ar trebui să o aplicăm cu toții, chiar dacă va exista o perioadă de o zi sau două în care am putea să renunțăm la mască în exterior, sfatul meu este să utilizăm masca în exterior atunci când ajungem în zone aglomerate pentru că riscul de transmitere a bolii rămâne încă ridicat”, a subliniat Rafila.

Aproape 15.400 de străini au încercat să treacă ilegal frontiera anul trecut

Frontierele României au fost tranzitate, anul trecut, de circa 36,1 milioane de persoane, în creștere cu 27% față de 2020, potrivit unui comunicat al Poliției de Frontieră transmis, miercuri. “Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ 36,1 milioane treceri persoane (28,8 milioane cetățeni UE și 7,3 milioane cetățeni non-UE), atât pe sensul de ieșire, cât și pe sensul de intrare. În comparație cu aceeași perioadă a anului 2020, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 28,5 milioane, în ansamblu se înregistrează o creștere cu 27%”, relevă bilanțul activității Poliției de Frontieră Române în 2021.

Pe secțiuni de frontieră, anul trecut, au fost constatate “creșteri semnificative” la granița cu Republica Moldova - 62% și la frontiera aeriană - 55%. Traficul la frontiera cu Ungaria și cea aeriană reprezintă 60% din valorile totale.

Polițiștii de frontieră au depistat în zona de competență 15.390 de cetățeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, dintre care 9.053 pe sensul de intrare în țară și 6.337 pe cel de ieșire, mare parte dintre ei acționând ilegal la frontieră, organizați în grupuri de migranți, cu sprijinul unor traficanți. Au fost identificate 2.289 de grupuri de migranți și peste 600 de persoane - cetățeni români și străini - implicate în traficul de migranți, prin sprijinirea cetățenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera.Comparativ cu 2020, a crescut numărul persoanelor depistate în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera cu 45%.

Un tânăr de 25 de ani, nevaccinat, a decedat din cauza COVID-19

Grupul de Comunicare Strategică a informat miercuri că, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 183 decese la pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, printre care se află și un tânăr în vârstă de 25 de ani. Conform GCS, este vorba de un pacient de sex masculin, din județul Galați, care prezenta comorbidități și era nevaccinat.

Alegerea primarilor în două tururi, respinsă cu voturile PSD, PNL și UDMR

Un proiect de lege care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin a fost respins, ieri, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, cu voturile parlamentarilor PSD, PNL și UDMR, potrivit informațiilor publicate de site-ul G4Media.ro. Proiectul de lege se plimbă de mai mult de 6 ani în Parlament, fiind inițiat în noiembrie 2015 de către parlamentari PMP și PPDD.În iunie 2016 a fost adoptat de Senat și a fost trimis la Camera Deputaților, care este forul decizional. Proiectul s-a plimbat între comisii și a ajuns la a treia legislatură de când a fost inițiat. Ultimul termen dat de Biroul permanent pentru a primi raportul de la comisii a fost iunie 2021. Comisia juridică l-a luat în discuție abia ieri și a adoptat un raport de respingere care va merge la votul plenului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.