Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Protocoalele între Justiție și SRI, neconstituționale. Care vor fi efectele?

Ziarul de Vrancea
14 ian 2019 674 vizualizări

Decizia CCR nu va afecta sentințele definitive, ci doar dosarele în curs, pare a fi interpretarea majoritară n totuși, până la publicarea motivării Curții, la instanțe și Parchete va domni incertitudinea

Curtea Constituțională (CCR) a admis ieri, cu majoritate de voturi, existența unui conflict între Parlament și Parchetul General din cauza protocoalelor secrete încheiate cu SRI. Decizia CCR nu va avea efecte asupra sentințelor definitive, dar ar putea afecta dosarele aflate în curs (anchetă sau judecată). În ceea ce privește sentințele definitive, ele sunt sub semnul întrebării din alt motiv. Curtea a stabilit într-o altă decizie, dată în 2018, că au fost ilegal constituite completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, iar ministrul Justiției a anunțat că pregătește o ordonanță de urgență cu noi motive de revizuire a sentințelor definitive. Prin urmare, și acestea vor putea fi puse în discuție.

Decizia de ieri a fost luată cu șase voturi ”pentru” și trei voturi ”împotrivă” (Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea). Potrivit CCR, decizia nu produce efecte asupra sentințelor pronunțate până acum, ci Înalta Curte, celelalte instanțe și Parchetul General vor verifica doar cauzele aflate în curs (urmărire penală și trimitere în judecată), în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și calitatea organului de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, dacă instanțele vor constata că au fost instrumentate probe de către altcineva decât de procurori, acestea vor fi anulate, dar doar în dosarele aflate în curs. Surse juridice citate de site-ul g4media.ro au explicat că CCR a declarat neconstituțional în integralitate protocolul încheiat între Parchetul general și SRI în 2009 pe motiv că nu avea bază legală. În ceea ce privește protocolul dintre Parchet și SRI încheiat în 2016 a fost declarat parțial neconstituțional, și anume art. 6 alineatul 1, art. 7 alineatul 1 și articolul 9. Judecătorii au constatat că acest protocol are bază legală, fiind încheiat în temeiul unei ordonanțe de urgență, au mai explicat sursele din cadrul CCR.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, căruia președintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuțiile în aceeași zi.

În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) și Serviciul Român de Informații (SRI) în 7 decembrie 2016.  A doua zi, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, pe Facebook, că declanșează procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor ”este falsă” și că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului de Justiție.

Ce spune Parchetul General

Parchetul General susține că decizia Curții Constituționale privind protocoalele are putere numai pentru viitor și urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale. "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre decizia Curții Constituționale referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016. Potrivit art.147 alineatul 4 din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Stelian Ion: Nu cred că s-a ajuns acolo unde voia puterea

Deputatul USR Stelian Ion a comentat, referitor la decizia Curții Constituționale, că judecătorii au admis doar parțial sesizarea făcută de PSD și că actuala putere nu și-a atins obiectivul de a se ajunge la desființarea tuturor hotărârilor judecătorești din dosarele care îi vizează. ”Trebuie să observăm faptul că această decizie nu invalidează toate hotărările date (...) Se lasă la aprecierea instanțelor de judecată să stabilească. Vom vedea care sunt efectele. Admițând că a fost admisă parțial sesizarea lui Dragnea, chiar dacă a fost parțial pozitivă, nu cred ca au ajuns acolo unde ar fi vrut puterea actuală, adică să desființeze toate hotărârile din dosarele în care au fost inculpați”, a declarat Stelian Ion, la Digi 24.

În schimb, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat, ieri, că atunci când „într-un dosar ai niște acte obținute nelegal discutăm de niște nulități absolute”. Acesta a declarat, la Digi 24, că el a susținut, în sesizarea adresată CCR, că „sunt cel puțin două protocoale, din 2009 și 2016, care nu respectă Codul de procedură penală” și că „SRI și-a mărit competența și a făcut acte de urmărire penală”. „Mi-am propus ca toate acele acte de urmărire penală făcute nelegal să fie declarate potrivit legilor în vigoare” iar în acest caz „discutăm de o nulitate a acelor acte”, a argumentat Iordache. Întrebat ce se va întâmpla cu deciziile definitive ale Justiției într-o serie de dosare instrumentate și pe baza acestor protocoale, Florin Iordache a răspuns: „Nu știu, doamnă, aștept și eu să văd cum motivează Curtea și în funcție de asta discutăm”.

Zegrean: Nu scapă toți

Fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, că decizia CCR care a admis sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele cu SRI era de așteptat, dar acest lucru nu înseamnă că toți cei care au fost interceptați scapă de pedeapsă. „Era de așteptat o astfel de decizie pentru că în 2016, în iunie, s-a dat decizia 51 prin care articolul 282 din Codul de Procedură Penală care permitea - sau așa s-a crezut, că permitea - ofițerilor de Securitate să facă ei interceptările telefoanelor, să asculte, să facă înregistrări, este neconstituțional. Deci, din momentul acela, textul acela a fost neconstituțional, scos din corpul activ al legislației, deci nu aveau un temei legal în baza căruia să facă aceste operațiuni. Dacă au făcut-o, înseamnă că probele au fost obținute în mod ilegal și este un principiu al procesului penal, principiul legalității. Dacă acest principiu a fost încălcat, sigur că s-a constatat acum că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parchet și Parlament prin faptul că s-au încheiat acele protocoale. Decizia nu înseamnă că toți scapă de pedeapsă, este o iluzie dacă unii se bucură și bat din palme că scapă de pedeapsă, pentru că nu se întemeiază o singură probă pe o filmare sau tras cu urechea, ci se merge pe coroborarea probelor, dacă sunt și altele. Va trebui multă înțelepciune să ieșim din acest mare impas, este o mare problemă pentru justiția românească”, a spus Zegrean.

Surse: Guy Verhofstadt pregătește lovitura decisivă pentru Tăriceanu

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din PE, a afirmat marți, în discursul său din Parlamentul European, că România riscă activarea articolului 7 al Tratatului UE chiar în timp ce deține președinția Consiliului UE. Discursul dur al ALDE este doar un preludiu pentru scandalul care va urma în propria familie politică, precizează surse de la Bruxelles, citate de site-ul stiripesurse.ro. În luna februarie a acestui an, ALDE european va avea un congres decisiv înaintea alegerilor europarlamentare. Potrivit unor surse politice de la Bruxelles, acesta ar putea fi momentul în care se va decide excluderea ALDE România din formațiunea omonimă de la nivel european. Jocurile politice sunt în defavoarea lui Călin Popescu Tăriceanu, care a pierdut mult din susținerea pe care o avea în interiorul ALDE european. Fostul premier este văzut ca o piatră de moară de Verhofstadt, după ce a nemulțumit cancelariile occidentale cu susținerea sa față de modificările legislative din domeniul justuției, promovate de PSD.

Potrivit surselor menționate, există cel puțin trei partide din interiorul ALDE care vor propune excluderea ALDE România: People's Party for Freedom and Democracy VVD - olandezii care dețin atât funcția de președinte ALDE European, cât și pe cea de secretar general, Citizens–Party of the Citizenry (Ciudadanos–Partido de la Ciudadanía) - Spania, NEOS – The New Austria and Liberal Forum - Austria. În schimb, se mizează pe intrarea USR în Parlamentul European , care ar putea aduce grupului o zestre de 4-5 mandate, spre deosebire de cele două pe care le are acum Tăriceanu.

Prună, despre recursul compensatoriu: ”În varianta inițială ar fi ieșit 1700, nu 11.000”

Fostul ministru al justiției a reacționat după acuzațiile lansate de actuala putere.

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună consideră că prin modificarea în Parlament a Legii recursului compensatoriu, concepută în perioada Guvernul tehnocrat, au ieșit din închisori peste 11.000 de deținuți, față de 1.700 de persoane cât ar fi fost eliberate în varianta inițială. Raluca Prună susține că este “lipsită de o asumare a responsabilității” declarația premierului Viorica Dăncilă potrivit căreia Legea recursului compensatoriu “nu a fost o decizie inspirată” a Guvernului Cioloș la acel moment. “Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susținut de coaliția PSD-ALDE și realitatea este că această coaliție PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu, a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament în ianuarie anul trecut și apoi a urmat calea parlamentară (...). Proiectul a fost conceput însă pe durata Guvernului tehnocrat. În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de așa natură, s-au modificat condițiile și s-au făcut mult mai flexibile. În varianta inițială ar fi ieșit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieșit peste 11.000”, a afirmat Prună la RFI. Ea e explicat de ce Legea recursului compensatoriu nu face distincție în funcție de infracțiuni. “Legea nu distingea, nici în varianta inițială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincție în funcție de infracțiuni și vă explic și de ce, că poate nu este ușor de înțeles de ce infracțiunile cu violență nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost inițiată ca urmare a unei obligații pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiții precare de detenție. Condamnările acestea s-au pronunțat de Curte în situații individuale, indiferent de infracțiunea pe care o săvârșise persoana care s-a plâns la Curte. Și atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiția de precaritate nu ține seama, în opinia Curții, de infracțiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracțiuni, e adevărat”, a spus Prună. Fostul ministru al Justiției a subliniat că varianta inițială a legii a fost modificată în Parlament, în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Întrebată la RFI ce se poate face cu acest act normativ, Prună a răspuns: “Legal vorbind, se poate iniția fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să știm că dacă legea aceasta va fi abrogată va fi pentru persoanele care se află astăzi în închisoare (...). Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (...), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reținem este că legea aceasta, care a fost modificată într-un mod fundamental, produce niște efecte pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm și care să ne facă să revenim la punctul zero”.

Iohannis: Solicit Guvernului soluții cu privire la recursul compensatoriu

Președintele Klaus Iohanns a solicitat ieri Guvernului o analiză profundă și să prezinte soluții cu privire la recursul compensatoriu, spunând că toată lumea caută vinovați. Iohannis a spus, referindu-se la legea în caza căreia  delincvenții  au fost eliberați mai repede din cauza condițiilor din închisori, că "siguranța cetățeanului român nu este negociabilă". "Trebuie să tragem câteva concluzii rapid și să venim cu măsuri care permit omului de rând să stea liniștit acasă și să nu se teamă că un delincvent eliberat vine peste el. Am observat tot felul de poziții și la guvernanți și din majoritatea parlamentară, dar și din opoziție, care toate seamănă între ele: se caută un vinovat pentru această lege. Eu vă spun clar: nu asta este soluția. Căutarea vinovaților în alte guvernări și în alte majorități nu a rezolvat încă niciodată vreo problemă și de aceea solicit guvernului României să facă într-un timp scurt o analiză profundă și să vină cu soluții. Aceste soluții trebuie să vină de la Guvern, de la ministerul de Justiție, se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislația. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină și că caute vinovați în loc să caute soluții", a declarat președintele.

Tomac (PMP): Fuziunea cu liberalii se va face atunci când PMP va putea înghiți PNL

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, a declarat miercuri, la Galați, într-o conferință de presă, că fuziunea cu Partidul Național Liberal (PNL) se va face atunci când PMP va putea înghiți PNL.

Liderul PMP a precizat că deși cele două partide fac parte din marea familie politică a popularilor europeni, PMP are propria identitate, iar subiectul fuziunii nu intră în discuție în momentul de față, sub nicio formă. "Noi suntem un partid care are propria identitate, așa ne-am creat. Suntem un partid popular, sigur că nucleul nostru s-a construit în jurul proiectului politic al președintelui Traian Băsescu, iar PNL este la rândul său un partid membru PPE. și PNL și PMP sunt membri ai familiei politice a popularilor europeni, cea mai puternică familie politică europeană. Deocamdată, ceea ce ne interesează pe noi este să-i convingem pe cetățeni pentru alegerile europarlamentare că avem cei mai buni candidați, mai buni decât cei din PNL, și nu a existat un calendar privind asemenea discuții (privind fuziunea - n.r.). Ceea ce pe noi ne interesează la ora actuală este să ne consolidăm proiectul nostru politic. Eu cred în unitatea opoziției, dar unitatea opoziției înseamnă să avem proiecte comune, iar subiectul fuziunii nu intră în discuție în momentul de față, sub nicio formă. O spun asta tocmai pentru a elimina orice fel de speculații. De ce spun speculații? Tocmai pentru că vreau ca colegii noștri să înțeleagă un lucru elementar: că fuziunea se va face atunci când PMP va putea înghiți PNL", a spus Tomac.

Ministrul Sănătății promite două centre regionale pentru “marii arși”

Centrele de Mari Arși din Timișoara și Iași ar urma să fie deschise, cel mai probabil, în luna mai, după ce se va finaliza cea ce-a doua licitație privind achiziționarea echipamentelor medicale necesare, a declarat, miercuri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea. "Este un subiect la care România este deficitară în acest moment, vorbim de paturile pentru mari arși. Partea de dotare a Centrului de Mari Arși este finanțată de Banca Mondială. Programul Băncii Mondiale a fost implementat începând cu anul 2012. O comisie de specialitate formată din medici a stabilit necesarul de dotare pentru un centru de mari arși. Acest necesar cuprinde 94 de poziții. S-au făcut până în acest moment două licitații, prima, privind achiziționarea a 34 de echipamente, a fost finalizată, iar echipamentele livrate. În ceea ce privește a doua licitație, în data de 17 decembrie s-au deschis ofertele, iar la sfârșitul lunii ianuarie se vor evalua ofertele. În luna februarie estimăm a fi semnat contractul de livrare, termenul de livrare fiind maxim trei luni din momentul semnării contractului. Acest contract cuprinde marea majoritate și cele mai necesare echipamente pentru dotarea Centrului de Mari Arși", a declarat miercuri ministrul Sorina Pintea, citată de Mediafax.

Întrebată dacă vor fi deschise și în alte orașe Centre de Mari Arși în primăvara acestui an, Sorina Pintea a precizat că și la Iași va fi funcțional un astfel de compartiment: "Cele de la Timișoara și Iași vor fi funcționale, pentru că aici avem deja construcțiile, avem sălile pregătite, dar nu avem echipamentele. Acestea vor fi dotate și vor fi patru centre care se vor construi nou, tot pe programul Băncii Mondiale și pentru care avem semnat contractul de consultanță privind studiile de fezabilitate. În total, vor fi 24 de paturi cu aceste noi centre."

România nu are, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv, condiții pentru a trata nici măcar un singur pacient "mare ars".

Doar 30 din 100 de persoane care dau examen teoretic pentru permis auto reușesc să treacă proba

Din 100 de persoane care dau examenul teoretic pentru permisul auto, doar aproximativ 30 reușesc să treacă proba. Situația nu este îngrijorătoare doar în ceea ce privește proba teoretică. La proba practică, ajung să obțină permisul numai 20% din 100 de înscriși, potrivit reprezentanților Direcției Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Șeful Biroului de Informare Publică al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), Rodica Popescu, a precizat că în ultima perioadă a scăzut rata de promovare a probei teoretice a examenului pentru obținerea permisului de conducere.

"Din 100 de persoane care dau examenul scris, aproximativ 30 de persoane reușesc să treacă de proba teoretică. Deci, vorbim de o rată de 30% în 2018, în timp ce în 2017 rata era de aproximativ 50%. Tragem un semnal de alarmă asupra nivelului de pregătire a candidaților", a spus Rodica Popescu, într-o declarație de presă susținută la sediul DRPCIV, potrivit Agerpres.

Situația nu este îngrijorătoare doar în ceea ce privește proba teoretică. La proba practică, ajung să obțină permisul numai 20% din 100 de înscriși.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.