Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Primele 10.000 de doze de vaccin anti-Covid, în România din decembrie?

Ziarul de Vrancea
14 nov 2020 373 vizualizări

Agenția Europeană a Medicamentului a devansat ieri termenul în care urmează să se pronunțe cu privire la autorizarea vaccinului împotriva Covid-19

Președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, afirmă că, în cazul în care autorizația pentru vaccinul Pfizer-BioNTech va fi eliberată în 21 decembrie, primele doze ar putea fi livrate în România între Crăciun și Anul Nou. El menționează că este vorba despre o tranșă simbolică, de aproximativ 10.000 de doze, destinate personalului medical.

“Vom putea începe efectiv activitatea de vaccinare destinată în primul rând personalului medical din spitalele din linia întâi”, a spus, ieri, Valeriu Gheorghiță. El a adăugat că acest lucru se va întâmpla imediat după livrare, chiar între Crăciun și Anul Nou, la o zi-două după ce vaccinurile ajung în țară.

Gheorghiță a spus că BioNTech și Pfizer vor trimite în România o tranșă inițială de până în 10.000 de doze de vaccinuri, cu care pot fi vaccinați 5.000 de angajați ai spitalelor, în condițiile în care este nevoie de două doze pentru imunizare. “Pentru ianuarie ar trebui să primim, după noul calendar de livrare, circa 600.000 de doze, care ajung pentru vaccinarea unui număr estimat de 300.000 de persoane. Ulterior, această cantitate crește de la o lună la alta”, a explicat Gheorghiță.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) urmează să se reunească la 21 decembrie pentru a se pronunța cu privire la autorizarea vaccinului împotriva Covid-19 al alianței americano-germane Pfizer/BioNTech, aprobat deja în mai multe țări, a anunțat ieri agenția.

Peste 6.100 de noi infectări

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri 6.171 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. În ultimele 24 de ore, 204 persoane au murit, numărul total al deceselor fiind 13.698 de la debutul pandemiei.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.202. Dintre acestea, 1.255 erau internate la ATI.

Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 4.461.315 teste. Dintre acestea, 25.185 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.740 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.445 la cerere.

„Ne vedem joi”: Negocierile pentru formarea Guvernului, un nou blocaj

n liderii PNL, USR-PLUS și UDMR nu au ajuns nici ieri la un acord pentru împărțirea funcțiilor, după a treia rundă de negocieri n Barna a încercat un „șah” la Orban dar „partida” a fost suspendată și se reia mâine

O nouă rundă de negocieri a avut loc ieri la Vila Lac 1 pentru formarea Guvernului. La întrunirea liderilor PNL, USR-PLUS și UDMR, negocierile au ajuns din nou la un blocaj, iar discuțiile vor fi reluate joi, au declarat surse politice. Potrivit surselor citate, motivul ar fi faptul că Ludovic Orban respectă mandatul pentru negocieri care i-a fost dat, prin vot în Biroul Politic Național al PNL și anume de a avea șefia Camerei Deputaților. Astlfel, în discuțiile privind împărțirea funcțiilor discuțiile între liderii celor trei partide au ajuns din nou la un blocaj.

Dan Barna a propus ieri ca liderii PNL, USR-PLUS și UDMR să fie vicepremieri, iar Cătălin Drulă de la USR să preia șefia Camerei Deputaților.

Declarația de presă a lui Barna a nemulțumit atăt UDMR, cât și PNL, în sensul în care ambele formațiuni i-au reproșat că ieșirile publice trebuie făcute nu individual, ci după ce există un concens între toate cele trei părți implicate în negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare.

Astfel, liderul senatorilor UDMR Cseke Attila a declarat că astfel de anunțuri nu se fac public la televizor. El a adăugat că Uniunea nu a fost consultată cu privire la această propunere, iar dacă dorești să consolidezi încrederea în rândul partenerilor cu care vrei să intri într-o coaliție de guvernare, atunci discuți direct cu ei, nu prin intermediul mass-media.

De asemenea, președintele PNL Ludovic Orban a afirmat că rămâne consecvent înțelegerii făcute cu liderii USR-PLUS și UDMR de a comunica doar deciziile asupra cărora a existat în prealabil un acord și de a evita comunicările individuale de poziții care asupra cărora nu s-a ajuns încă la un consens.

Tot marți, Alianța USR-PLUS a anunțat că propune la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare cu PNL și UDMR o reformare a sistemului de management al fondurilor europene din România, inclusiv reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene, a autorităților de management și a programelor operaționale 2021 - 2027.

Pensiile speciale rămân intangibile

Curtea Constituțională a admis ieri obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%. Prin urmare, Legea pentru completarea Codului Fiscal în sensul impozitării pensiilor speciale este neconstituțională și se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Decizia Curții a fost luată cu unanimitate de voturi.

Dezbaterea și pronunțarea asupra obiecțiilor privind impozitarea pensiilor speciale au fost amânate în mai multe rândul de către judecătorii Curții Constituționale.

ÎCCJ a reproșat că sunt nesocotite decizii succesive ale Curții în domeniu, că nu a fost consultat CSM și a considerat că sunt încălcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste și echitabile și cel al independenței judecătorilor.

Pe 17 iunie, Camera Deputaților a adoptat legea privind impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, decizie luată cu 307 voturi „pentru”.

Astfel, urma să fie aplicată o cotă de impozitare de 10% pensiilor cuprinse între 2.000 și 7.000 de lei și de 85% celor care depășesc această valoare.

Reamintim că, pe 6 mai, CCR a decis că o lege anterioară, care elimina pensiile speciale, este neconstituțională, în ansamblul său.

PNL a transmis, ieri, după ce Curtea Constituțională a admis sesizarea referitoare la impozitarea pensiilor speciale că 6 din cei 9 judecători ai CCR, în frunte cu președintele Valer Dorneanu, au pensii speciale, ceea ce înseamnă că judecătorii CCR au judecat o speță care îi privește direct.

Liberalii afirmă că pensiile speciale au fost introduse prin mai multe proiecte de legi aprobate de Guvernul PSD în 2015.

Cele 30 de miliarde de la UE prin PNRR, în pericol?

Comisia Europeană a criticat dur documentul oficial trimis de guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la UE pentru relansarea economică, au declarat pentru site-ul G4Media.ro surse politice. Comisia a reproșat guvernului că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.

Guvernul Orban a trimis Comisiei Europene programul în plină campanie electorală, folosindu-l și pe plan intern pentru a promova investițiile promise în infrastructură. PNRR vizează cheltuirea celor 30 de miliarde de euro din programul NextGeneration EU, bani ce reprezintă atât granturi nerambursabile, cât și împrumuturi la dobânzi extrem de mici.

PNRR listează sute de proiecte de șosele, autostrăzi, planuri de împădurire și desecare, metrou în București și Cluj, 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, 100 de subunități de pompieri noi, 3 spitale noi, investiții în rețeaua de transport de energie, rețele de gaze, rețele de apă și canalizare, irigații. Programul nu prevede nici o reformă substanțială în domeniile digital, schimbări climatice educație și echilibru macroeconomic.

Or, Comisia Europeană a cerut explicit în criteriile oficiale de acordare a acestor sume ca statele membre să prezinte pentru finanțare proiecte care respectă în mod prioritar aceste reforme.

Decizia finală a Comisiei Europene privind aprobarea planurilor naționale va fi luată în luna aprilie 2021, iar până atunci au loc negocieri cu fiecare stat membru în parte. Comisia Europeană a cerut guvernului să refacă programul inițial, dar în acest moment există un blocaj din cauză că România are un guvern interimar, iar formarea noii coaliții de guvernare nu e finalizată.

Copil de 13 ani, găsit spânzurat în camera sa

Un copil de 13 ani, din Timișoara, s-a spânzurat în camera sa, trupul neînsuflețit fiind găsit chiar de tatăl său, polițist local, cu care locuia.

Potrivit polițiștilor, tatăl copilului a sunat imediat la numărul de urgență 112, însă medicii sosiți la locuința familiei nu au mai putut face nimic pentru băiat, astfel că au declarat decesul. Băiatul nu a lăsat în urma sa vreun bilet prin care să își justifice gestul. Trupul neînsuflețit al copilului a fost preluat de medicii legiști care vor stabili exact cauza decesului. Polițiștii au deschis dosar penal pentru ucidere din culpă, conform procedurilor, iar acum încearcă să stabilească ce l-a determinat pe copil să își curme viața. Surse judiciare au precizat că părinții copilului, polițiști locali, sunt despărțiți, iar băiatul locuia cu tatăl.

Tăriceanu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

Parchetul General a dispus, ieri, trimiterea în judecată a lui Călin Popescu Tăriceanu, care, în calitatea pe care a avut-o de președinte al Senatului, nu a făcut demersurile necesare pentru încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, care fusese declarat incompatibil și nu avea dreptul să ocupe o funcție publică. La rândul său, senatorul Cristian Marciu a fost trimis în judecată pentru uzurpare de calității oficiale. Tăriceanu este acuzat de abuz în serviciu. Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă. Instanța a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcția de consilier județean și vicepreședinte al CJ Giurgiu și calitatea de acționar al unei firme de construcții, SC Profi Crim Construct. În martie 2017, Agenția Națională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilității.Tăriceanu anunța în luna ianuarie că a primit o înștiințare de la Parchetul General că este suspect într-un dosar de abuz în funcție, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate. Dosarul vizează perioada în care a fost președinte al Senatului. Tăriceanu a afirmat atunci că se va prezenta la audieri, însă susținea că președintele Senatului nu are prerogative în această situație.

Noul centru pentru refugiați de la Timișoara, cel mai mare din lume

Un nou centru pentru refugiați a fost construit la Timișoara, chiar lângă cel care funcționa deja, la eveniment fiind prezent și ministrul de Interne, Marcel Vela. Acesta a subliniat că este vorba despre o investiție realizată din fonduri europene. Potrivit reprezentanților Inspectoratului General pentru Migranți este cel mai mare centru de acest fel din lume. “Este o realizare deosebită, un centru pentru 200 de refugiați, un centru care are ca și concepție, structura și dotări, pe valoarea celor care se ocupă în acest domeniu de tot ce înseamnă migrație și refugiați este cam unic în lume. Este o investiție din fonduri europene și va fi la dispoziția celor care tranzitează România, stau aici o perioada, pentru că în drumul lor de refugiere din țările din care au plecat spre alte state trebuie parcurse câteva etape necesare tuturor celor care doresc să se mute în alte state din lume, fie că vorbim de Canada sau state din Europa”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. Centrul are parter și două nivele și pe fiecare nivel pot fi cazate 100 de persoane. În acest moment, în noul centru pentru refugiați sunt cazate 16 persoane.

Un deputat prins băut la volan ar urma să plătească o amendă de 40.000 lei

Procurorii de la Parchetul General au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu deputatul Pro România Mihai Valentin Popa, prins băut la volan în noiembrie 2019, parlamentarul acceptând să plătească o amendă penală de 40.000 de lei. Înțelegerea dintre procurori și deputat trebuie însă aprobată de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În acordul de recunoaștere a vinovăției trimis în instanță, procurorii au reținut că, în seara zilei de 28 noiembrie 2019, deputatul Mihai Valentin Popa a condus pe drumurile publice un autoturism sub influența băuturilor alcoolice. Prin analiza toxicologică efectuată, s-a stabilit o alcoolemie de 1,25 g/l.

Parlamentarul a mai fost implicat într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Deputatul era acuzat că ar fi intervenit la un primar și la managerul unui spital din Brașov să nu revoce o protejată a sa dintr-o funcție de conducere în spital, însă a fost achitat definitiv de instanța supremă în noiembrie 2020.

USR: PSD blochează, din nou, eliminarea pensiilor speciale ale primarilor

Prin absența deputaților PSD de la ședința Comisiei pentru administrație, proiectul USR de abrogare a pensiilor speciale pentru actualii și foștii aleși locali nu a primit nici ieri raport, drept pentru care nu a putut fi dezbătut și votat în ședința de marți a plenului Camerei Deputaților, ultima din actuala legislatură, a transmis USR, într-un comunicat de presă. În această situație și cum aleșii locali ar urma să primească pensii speciale de la data de 1 ianuarie 2021, devine obligatoriu ca printre primele măsuri ale noului Guvern să se numere emiterea unei ordonanțe de urgență de abrogare a acestor pensii speciale, mai arată sursa citată. Conform comunicatului de presă al USR, pensiile speciale pentru foștii și actualii primari, șefi de consilii județene și adjuncții lor - calculate în funcție de numărul de mandate avute și de actualele indemnizații, în unele cazuri de peste 15.000 de lei pe lună - au fost stabilite prin Codul administrativ adoptat, prin ordonanță de urgență, de Guvernul Dăncilă. Ca urmare a unui amendament depus de USR la Legea bugetului de stat pe anul 2020, a fost prorogat termenul de acordare a acestora până la 1 ianuarie 2021. Ulterior, USR a depus proiectul de lege de modificare a Codului administrativ în sensul abrogării acestor pensii speciale. Acest proiect de lege nu a fost însă adoptat până acum deoarece, în mod sistematic, deputații PSD au sabotat ședințele Comisiei pentru administrație, având tot interesul ca proiectul USR să nu intre în vigoare și, ca atare, zeci de mii de foști și actuali primari și șefi de CJ-uri, precum și adjuncții lor, să îngroașe de la 1 ianuarie 2021 rândurile pensionarilor speciali.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.