MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Președintele Comisiei de la Veneția “șterge pe jos” cu legile PSD
„Cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției”, acuză Gianni Buquicchio
Radio Europa Liberă a realizat un interviu cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, despre schimbarea pe repede-înainte a legilor justiției din România. Buquicchio a declarat că „cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției” și a subliniat faptul că țări precum România nu au o mentalitate democratică solidă, tocmai pentru că fac parte din fostul bloc comunist. Interviul nu s-a limitat doar la situația României, Buquicchio vorbind și despre Republica Moldova, Ungaria sau Bulgaria. „Înainte de aderare, am lucrat foarte mult cu țări ca România pentru a implementa măsuri de întărire a independentei justiției. Acum, că sunt în UE, pare că nu le mai pasă atât de mult”, a spus în interviul oferit în exclusivitate pentru Europa Liberă, Gianni Buquicchio.
Președintele Comisiei de la Veneția a dezvăluit că instituția pe care o reprezintă lucrează la o opinie preliminară privind situația legilor justiției din România, care va fi emisă la sfârșitul lunii iulie. Aceasta va viza statutul judecătorilor, organizarea justiției și CSM-ul: „Urmărim situația din România de câteva luni deja. De la declanșarea crizei nu am primit nicio solicitare de la autoritățile române sau de la APCE de a analiza situația. Abia în aprilie președintele Iohannis ne-a solicitat să pregătim o opinie. Lucrăm acum la acest document. Săptămâna trecută, în cadrul sesiunii de la Veneția, am avut un schimb de opinii cu membrii parlamentului de la București: domnul Iordache, președintele comisiei juridice din cadrul Camerei Deputaților și consilierul pe probleme juridice al președintelui Iohannis. Având în vedere urgența situației, lucrăm deja la o opinie preliminară, care va fi gata la finalul lunii iulie, va fi trimisă la București, și sperăm că va fi luată în considerație. Codurile penale nu fac obiectul acestei analize, căci nimeni nu ne-a solicitat încă să o facem”.
“Avem doar o pârghie morală”
Președintele Comisiei de la Veneția este de părere că „interesele politice” și „mentalitatea” sunt la baza avalanșei de atacuri la adresa justiției în statele din Estul Europei: „Sunt interese politice. Cred că este și o chestiune de mentalitate. Sunt alegeri, și câștigătorii vor să ia totul. Deci în aceste țări nu există încă o mentalitate democratică, aceasta idee a alternanței la putere: azi sunt eu, mâine ești tu, și ar trebui să facem totul pentru binele oamenilor și societății. Cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției”.
Întrebat ce pârghii are Comisia de la Veneția în cazul în care legi controversate sunt adoptate în aceste țări în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneția (n.r. Ungaria a adoptat o serie de legi ce incriminează orice persoană sau grup care oferă ajutor unui imigrant ilegal care solicită azil. Pachetul de legi a fost botezat „Stop Soros” - sic!), Gianni Buquicchio a spus că: „După cum știți, noi nu avem decât o pârghie morală, care nu a funcționat, din păcate, în acest caz. În majoritatea cazurilor, recomandările noastre sunt luate în considerare. Ungaria ar fi putut aplica măcar o parte dintre recomandările noastre… Pe de altă parte, UE are o serie de pârghii de acțiune. Comisia Europeană a anunțat că va lua măsuri. Ce măsuri, vom vedea”.
Și ambasadele transmit un mesaj dur privind legile justiției
Ambasadele a douăsprezece state - Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia și Statele Unite ale Americii - au transmis ieri o declarație comună în care fac apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. Acestea își exprimă îngrijorarea că mai multe modificări propuse Codurilor penale pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane.
În declarația comună, transmisă de către Ambasada SUA la București, cele unsprezece state fac apel la autoritățile din România să ia în considerare potențialul impact negativ al amendamentelor la legislația penală. Acestea îndeamnă autoritățile să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali.
"Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. (...) Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția", se arată în declarația comună.
Fost ministru, patru ani de închisoare pentru trafic de influență
Fostul ministru al Energiei Constantin Niță a fost condamnat, ieri, de magistrații instanței supreme, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. În acest dosar, el a fost acuzat că a primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro și peste 300.000 de lei ca să intervină la primarul Iașului, Gheorghe Nichita, pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oraș. Decizia instanței este definitivă.
După condamnarea la instanța de fond, fostul ministru susținea că întregul dosar se bazează pe ”declarațiile mincionoase ale unui individ cu multe dosare penale și numeroase denunțuri la activ, Tiberiu Urdăreanu - un instrument al procurorilor de câțiva ani buni”.
Constantin Niță a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în iunie 2016.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niță, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunțător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iași.
Anchetatorii susțin că Niță a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după inițierea procedurii privind acel proiect, precum și după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
“Potrivit înțelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niță Constantin în două forme: parțial în numerar și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, ce urmă a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niță ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din București. “De asemenea, la solicitarea lui Niță Constantin, a fost contactată persoană de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firma, la prețul de 5.000 euro ^ TVA/luna, care a și fost semnat la dată de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firma), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de Niță Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Urmărit pentru corupție, șef la Direcția Generală Anticorupție
Fostul șef al Poliției Române Cătălin Ioniță, urmărit penal de DNA pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată, a revenit în postul de director general al Direcției Generale Anticorupție, pe care îl obținuse prin concurs, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Instituția susține că un polițist poate fi eliberat dintr-o funcție ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mișcare acțiunea penală și dobândește calitatea de inculpat, iar până la acest moment MAI nu a primit nicio informare oficială de la vreo instituție a statului cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia.
Într-un comunicat de presă transmis joi, MAI spune că din momentul încetării împuternicirii sale la conducerea Inspectoratului General al Poliției Române, chestorul principal de poliție Cătălin Ioniță a revenit pe funcția câștigată prin concurs, potrivit legii, respectiv director general al Direcției Generale Anticorupție. MAI susține că la acest moment nu este în situația legală care să permită schimbarea lui Cătălin Ioniță din postul de director general al Direcției Generale Anticorupție. "Conform prevederilor legale, un polițist poate fi eliberat dintr-o funcție ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mișcare acțiunea penală și dobândește calitatea de inculpat. De asemenea, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", precizează Ministerul Afacerilor Interne.
Fostul șef al Poliției Române Cătălin Ioniță, care a demisionat marți din funcție, este urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată, a anunțat miercuri DNA.
Pedepse extreme pentru doi foști prefecți acuzați de corupție
Foștii prefecți de Buzău Paul Beganu și Maria Buleandră au fost condamnați la 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 5 ani și 6 luni de închisoare, într-un dosar privind retrocedarea a 5.000 de hectare de pădure în localitatea buzoiană Gura Teghii. În acest dosar, au fost 12 inculpați. Decizia nu este definitivă.
Omul de afaceri Gheorghe Ceteraș a primit zece ani și opt luni de detenție, iar un fost șef de la ITRSV Focșani a fost condamnat la cinci ani de închisoare Prin aceeași sentință, instanța de judecată a dispus confiscarea de la inculpații din acest dosar a sumelor totale de 4.621.000 de euro și peste 1.690.000 de lei. În plus, judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de statul român prin Ministerul finanțelor publice și a dispus că șase dintre inculpați să plătească statului peste 21,7 milioane de euro. De asemenea, în dosar s-a constituit parte civilă și Regia națională a pădurilor Romsilva care, conform aceleiași sentințe, trebuie să primească peste cinci milioane de lei de la unii dintre inculpați.
Sondaj: USR plus partidul lui Cioloș au ajuns împreună la 14%
Românii sunt în continuare dezinteresați de alegeri, arată un sondaj Sociopol, făcut public miercuri. Potrivit acestuia, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, doar 30% dintre români ar fi interesați să meargă la urne, iar 41% ar alege Partidul Social Democrat.
Doar o treime din români (30%) ar fi interesați de subiect, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, arată sondajul Sociopol. Participarea la vot estimată, ținând cont atât de declarațiile respondenților, cât și de estimarea emigrației informale, este undeva în jur de jumătate din români (47%), nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare. PSD rămâne în continuare partidul cel mai votat din România, cu 41% - nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare. PNL este al doilea partid cel mai votat din România, cu 20% - evoluție constantă, în timp ce ALDE, în premieră în sondajele Sociopol, devine cel de-al treilea partid cel mai votat din România, trecând pragul de 10% și ajungând la 12%.
Urmează la strânsă competiție noul partid înființat Mișcarea România Împreună al lui Dacian Cioloș și USR, ambele cu 7%. MRÎ prezintă o evoluție constantă față de sondajele anterioare, USR prezintă o ușoară erodare. (mediafax.ro) Partidul nou înființat Pro România al lui Victor Ponta atinge pentru prima dată în sondajele Sociopol pragul de 5%, într-o creștere față de sondajele anterioare. UDMR obține aproape 4%, ușor sub pragul electoral, având o evoluție constantă, PER- 2%, PMP- 1%. Sondajul a fost realizat de Sociopol, institutul coordonat de sociologul Mirel Palada, un apropiat al PSD, pe un eșantion de 917 persoane, în perioada 22-26 iunie 2018. Marja de eroare este de ^/-3%.
Viorică Dăncilă, acuzată de trădare? DIICOT a început urmărirea penală
Procurorii DIICOT au început urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de înaltă trădare, în urma plângerii depuse de liderul PNL Ludovic Orban împotriva premierului Viorica Dăncilă. "La data de 07.06.2018 s-a început urmărirea penală in rem (cauza Dăncila/Orban) pentru săvărșirea infracțiunii prevăzute de art.398 Cod Penal (înaltă trădare) raportat la articolul 394 lit.b și articolul 407 al.1 Cod Penal (divulgarea sectetului care periclitează securitatea națională)", a transmis ieri DIICOT. În 6 iunie, procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, declara că în acest caz vor fi solicitate informații de la serviciile de informații, având în vedere că plângerea face referire la înaltă trădare, iar o parte dintre documentele pentru instrumentarea cazului vor fi solicitate de la Guvern.
În 17 mai, Ludovic Orban a depus o plângere la Parchet împotriva premierului Viorica Dăncilă și a liderului PSD, Liviu Dragnea. Liderul PNL o acuză pe Dăncilă de "înaltă trădare, uzurparea funcției publice, divulgare de informații nepublice și prezentarea cu rea-credință de date inexacte președintelui României în scopul ascunderii săvârșirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului", în legătură cu mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Ludovic Orban o acuză pe Viorica Dăncilă că ar fi făcut publice informații confidențiale și i-ar fi prezentat președintelui României informații false în legătură cu memorandumul adoptat de guvern pe tema mutării Ambasadei României în Israel.
Fenomenul vizibil și din România: Cea mai lungă eclipsă de Lună din acest secol
Pe 27 iulie 2018 va avea loc cea mai lungă eclipsă totată de soare din acest secol. Durata maximă a fazei totale, în anumite regiuni, va fi de 103 minute. Eclipsa va fi vizibilă și din România, anunță Observatorul Astronomic Amiral Urseanu, din București. În timpul eclipsei vom asista și la un alt fenomen, cunoscut drept Luna Sângerie: Luna trece prin umbra Pământului și capătă un culoare roșiatică. În acest an, durata eclipsei, de 1 ore și 43 de minute, este foarte aproape de limita maximă posibilă pentru un asemenea fenomen - care este de 1 oră și 47 de minute. Cea mai lungă eclipa totală de Lună înregistrată până acum a avut loc pe 16 iulie 2000 și a durat o oră și 46,4 minute.
Eclipsa de Lună de pe 27 iulie va putea fi admirată numai din Europa, Africa și Asia. O eclipsă de Lună are loc atunci când Soarele, Pământul și Luna se aliniază astfel încât Luna ajunge în umbra pe care o face Pământul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Eurobarometru: 60% dintre europeni, interesaţi de alegerile pentru PE din iunie
De același autor
