MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: O asociație de procurori îi cere demisia lui Predoiu
Noi suspiciuni după ce ministrul Justiției s-a întâlnit cu o judecătoare din dosarul Hosu
Asociația de procurori Inițiativa pentru Justiție (AIJ) îi cere demisia ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), după ce acesta a vorbit despre achitarea definitivă a lui Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT Giorgiana Hosu, fără să existe o sentință în acest sens. Declarația lui Predoiu a avut loc la Europa FM în 18 ianuarie, iar termenul pentru o eventuală sentință definitivă este stabilit în 7 februarie. “Graba cu care a corectat jurnalistul arată că ministrul are un interes aparte în legătură cu respectiva cauza penală”, au transmis procurorii.
AIJ, condusă de procurorul militar Bogdan Pîrlog, susține că rămânerea în funcția de ministru al Justiției a lui Cătălin Predoiu reprezintă “o vulnerabilitate serioasă în ceea ce privește tocmai justiția”.
Aceștia mai spun că ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a procurorilor de rang înalt, pentru mandate de 3 ani, iar faptul că un rol determinant i-ar reveni lui Predoiu, “care discută soluții în dosare penale în curs de judecată”, este de natură să producă efecte negative pe termen lung.
Pe de altă parte, o întâlnire despre care surse G4Media.ro susțin că a avut loc pe 19 ianuarie 2023 ridică noi suspiciuni legate de implicarea ministrului în judecata dosarului Dan Hosu. În acea zi, ministrul Predoiu ar fi chemat-o la sediul Ministerului Justiției pe Claudiu Jderu, una dintre cele două judecătoare din dosar.
Motivul oficial al întâlnirii dintre ministrul Predoiu și judecătoarea Jderu: o discuție pe tema prezenței acesteia pe lista propunerilor României pentru funcția de reprezentant al țării noastre la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Subiectul fusese tranșat, însă, de Guvern cu trei luni înainte.
Ciucă, despre instalarea de panouri fotovoltaice: 150.000 de gospodării pot să acceseze programul
Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți, în deschiderea ședinței de Guvern, despre instalarea de panouri fotovoltaice, că există fondurile necesare și pot să ridice până la 3 miliarde de lei suma alocată pentru acest proiect, el adăugând că discutăm de aproximativ 150.000 de gospodării care pot să acceseze programul.
“În ședințele precedente, am adus la cunoștință o serie de date economice, cu care am încheiat anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez în momentul de față este că atunci când ne-am asumat în coaliție acest guvrn, ne-am angajat să găsim soluții pentru tot ceea ce înseamnă nevoile și așteptările cetățeniolor și totodată să găsim soluții pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri, în așa fel încât economia țării noastre să reziste tuturor acestor situații deloc ușoare și să facem în așa fel încât să reușim să avem creștere economică, ceea ce s-a întâmplat”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă a arătat că, “totuși, la nivelul Guvernului, pentru că încă suntem la început de an, avem responsabilitatea să menținem același ritm de lucru și să facem tot ceea ce depinde de noi astfel încât soluțiile pe care le găsim la nivelul administrației, a instiutțiilor publice, să vină în sprijinul cetățenilor și al tuturor structurilor care pot să aducă plus valoare economiei românești”. Șeful Executivului a anunțat că au o serie de activități de continuare a dialogului cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri. “Vă rog foarte mult să mențineți coerența acestor activități și să intensificăm, acolo unde e necesar, dialogul pentru a avea soluții cât mai concrete”, a spus Ciucă.
Premierul a afirmat că una dintre problemele importante și obiectiv asumat de Guvern este cea legată de gestionarea crizei energetice.
“Au fost întreprinse o serie de măsuri, una dintre ele este cea care vizează instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale. Am discutat cu domnul ministru Tanczos care ar putea fi măsurile pe care le putem lua la nivelul Guvernului, astfel încât să asigurăm accesul cât mai multor oameni și gospodării la acest program. Avem fondurile necesare și în acest sens putem să ridicăm până la 3 miliarde de lei suma alocată pentru acest proiect”, a mai declarat premierul Ciucă, adăugând că a înțeles că discutăm de aproximativ 150.000 de gospodării care pot să acceseze programul.
Șeful Executivului i-a cerut ministrului Mediului “să aibă în vedere evitarea birocrației excesive, pentru ca procesul să se deruleze oportun și să nu mai ajungă ca la finalul de an să se aglomereze toate aceste activități birocratice și absolut nefolositoare care nu ajută cu nimic, nici pe ei nici pe cetățeni”. Ministrul Mediului a răspuns că ministerul îmbunătățește sistemul informatic cu care a lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina AFM. “Față de 2020 când AFM a avut puțin peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de sprijinul oferit de AFM pentru diverse programe, fotovoltaice, rabla Clasic, Rabla PLus la mașini sau la electrocasnice.
Recensământ, date provizorii: România a pierdut peste 1 milion de locuitori
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 locuitori în 2011). Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).
Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).
Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) și turci (20.900 persoane). În profil teritorial, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației de etnie română este majoritară în Municipiul București (98,0%) și în 39 de județe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț și 54,4,% la Mureș), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populația de etnie maghiară deține majoritatea în județele Harghita (85,7%) și Covasna (71,8%).
Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495.500 bărbați și 4.629.700 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% nivel superior.
Populația activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.200 persoane ocupate și din 495.800 șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32%).
Victor Pițurcă, pus în libertate
Fostul selecționer Victor Pițurcă, reținut luni, în dosarul care vizează achiziții realizate în timpul pandemiei, a fost pus în libertate marți dimineață. Obiectul dosarului îl reprezintă contracte pentru livrarea unor utilaje neconforme de producere a măștilor care au prejudiciat ROMARM cu peste 8,6 milioane de lei. De asemenea, este vorba despre măști neconforme pentru MApN. În același dosar a fost reținut și directorul Romarm Gabriel Țuțu. La ieșirea din arest, fostul selecționer a declarat: “Nu am nicio treabă cu această afacere”. De asemenea, le-a transmis jurnaliștilor că vor vedea în curând despre ce este vorba.
Pițurcă a fost pus în libertate la expirarea celor 24 de ore de reținere.
El și fiul său, Alexandru, s-au aflat marți dimineață la sediul DNA, pentru noi audieri. Ulterior, a fost adus și șeful Romarm, Gabriel Țuțu.
Procurorii DNA au anunțat, luni, că au dispus reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Țuțu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de: abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; trafic de influență în formă continuată; fals intelectual, precum și a lui Pițurcă.
În ordonanța de reținere se arată că, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Țuțu ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de Pițurcă “în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea”.
“Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului)”, au precizat procurorii DNA.
Potrivit acestora, într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 - 10.04.2020, Țuțu ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști a unui prieten, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare, 40% din cota de profit rezultată sub aparența unui contract de consultanță.
“În schimbul acestor «servicii» suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a mai transmis DNA.
Libertatea scria în urmă cu un an că 98% dintre banii aferenți unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măști FFP3 în unitățile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Pițurcă (38 de ani), fost fotbalist și fiul antrenorului Victor Pițurcă. Ulterior, experții au transmis că măștile FFP3 nu respectă standardele de rezistență împotriva germenilor. Inspecția Muncii informa Ministerul că măștile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.
Tragedie în București: Trei copii au murit după ce le-a luat foc patul
Trei copii cu vârste între 2 și 6 ani au murit după ce patul în care se aflau a luat foc, într-o locuință din sectorul 5 al Capitalei. “În această dimineață, în jurul orei 5:35, am fost solicitați să intervenim pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință din str. Surduc, sectorul 5. Primele echipaje de intervenție ajunse la caz au constatat că incendiul era deja stins și că se manifestase la un pat”, a anunțat marți dimineață ISU București - Ilfov.
Au fost identificate 3 victime în camera respectivă, copii cu vârstele de 2, 3 și 6 ani. “S-au efectuat manevre de resuscitare. Din nefericire s-a constatat decesul acestora”, precizează ISU.
Sibiu: Un cerșetor a fost răpit de pe stradă după ce a câștigat la păcănele
Un om al străzii din Sibiu a fost răpit de trei bărbați după ce a câștigat la păcănele suma de 2.500 de lei și a încercat să se cazeze la o pensiune.
Bărbatul a mers la o sală de jocuri în Sibiu, unde a câștigat suma de 2.500 de lei, iar pentru că nu avea un loc în care să doarmă, acesta a mers în localitatea Orașul de Jos, acolo unde a încercat să se cazeze la o pensiune. Acestuia i-a fost refuzată cazarea, iar în momentul în care a ieșit din pensiune, era așteptat de trei bărbați cu un taxi. Acești trei bărbați l-au prins pe bărbatul străzii, l-au sechestrat, agresat, iar ulterior i-au furat cei 2.500 de lei, dar și telefonul mobil și o sticlă de băutură.
Omul străzii a sunat la 112, dar nu a știut să explice polițiștilor exact ce s-a întâmplat.
