Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO

Ziarul de Vrancea
16 iul 2019 741 vizualizări

Fostul lider PSD a mulțumit pentru “susținerea politică și instituțională trans-partinice”

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană a fost numit de Jens Stoltenberg ca secretar general adjunct al NATO, urmând să preia funcția din luna octombrie, potrivit unui anunț oficial publicat ieri. „Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană ca viitor secretar general adjunct al NATO. Este un susținător ferm al relațiilor transatlantice și va aduce experiența sa îndelungată de politician și diplomat. Va fi primul român care deține această poziție înaltă”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței Nord -Atlantice.

Mircea Geoană o va înlocui de la mijlocul lui octombrie pe Rose Gottemoeller. „Sunt mândru să fiu desemnat de către Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, că următorul Secretar General Adjunct. Este, deopotrivă, o uriașă provocare și o oportunitate de a reprezenta interesele Alianței noastre, care asigură securitatea a peste 1 miliard de cetățeni. De-a lungul carierei mele diplomatice și politice am promovat legătura transatlantică și integrarea euro-atlantică a României. Sunt profund onorat să fiu desemnat pentru această poziție cheie ce reprezintă, de asemenea, o recunoaștere a importantei contribuții a României în cadrul NATO. Apreciez, în mod deosebit, susținerea politică și instituțională trans-partinice de care s-a bucurat candidatura mea”, a scris Mircea Geoană, pe Facebook, imediat după anunțul oficial.

Mircea Geoană a candidat la alegerile prezidențiale în 2009 și a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Geoană a fost președinte al PSD din aprilie 2005 și până în februarie 2010, când în locul lui a fost ales Victor Ponta. Mircea Geoană a fost exclus de Ponta din PSD în noiembrie 2014, după alegerile prezidențiale pierdute de Victor Ponta, pe vremea când fostul premier era șef al PSD. Geoană a înființat apoi PSRO. El a fost ambasador al României în SUA și ministru de Externe (2000-2004) în Guvernul Năstase.

Nu are mandat fix

Adjunctul Secretarului General al Alianței Nord Atlantice, cel mai înalt funcționar public al alianței, este practic a doua voce în cadrul organizației nord-atlantice și va avea, printre altele, misiunea de a reprezenta alianța în toate discuțiile, negocierile și întâlnirile strategice în care secretarul general nu va putea fi prezent. Subiectele variază de la relația NATO-Rusia, a zonei din Orientul Mijlociu, Iran, Afghanistan, China sau probleme ce țin de alocările bugetare ale membrilor. De la înființarea NATO și până în prezent au fost în funcție nu mai puțin de 16 adjuncți ai secretarului general. Mandatul adjunctului nu este unul fix, dar poate depinde și de mandatul secretarului general care este unul de patru ani. Ultimii doi au avut câte un mandat de câte doi ani, dar în trecut au fost adjuncți cu mandate care au durat și patru-cinci-șase ani.

Magistrații, despre taxarea pensiilor mari: “O mare nemernicie”

Posibila taxare a pensiilor speciale i-a unit pe judecători și procurori, care au denunțat la unison neconstituționalitatea unui astfel de act administrativ

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că o “taxă de solidaritate” pentru pensiile peste un anumit plafon ar fi absolut neconstituțională și că ar fi “o mare nemernicie” ca anumite categorii să fie obligate să suporte din pensia lor majorarea altor pensii. El a declarat pentru HotNews.ro că guvernanții i-au “păcălit” pe magistrați sau pe angajați din SRI să iasă la pensie la 40-50 de ani, cu 25 de ani vechime, dându-le pensii mari, pe care acum vor să le reducă: “E o înșelăciune. Nu a ieșit nimeni la pensie că a vrut el să iasă la 40-45 de ani , au fost ademeniți să iasă la pensie la 40 de ani. Un om care a ieșit la pensie din SRI sau din justitie a primit o pensie de 5.000-10.000 de lei și acum vin și i-o taie. Dacă rămânea la serviciu avea salariul mare”. El afirmă că un astfel de act normativ ar fi total împotriva regulilor constituționale și a Dreptului. “În toată lumea magistrații au pensii mai mari decât restul populației. (...) Toate legile pentru pensii făcute după “90 sunt defecte, au inventat această poveste cu punctul de pensie, adică nu mai contează cât am contribuit, contează cât e valoarea punctului”, a adăugat Augustin Zegrean.

CSM: O eliminare mascată a pensiilor de serviciu

Aceeași problemă de constituționalitate este ridicată și de judecătorul Horațius Dumbravă, care spune că un act normativ pe acestă temă ar încălca independența magistraților și că dacă se va ajunge la o decizie, aceasta ar trebui să fie a Parlamentului, cu implicarea obligatorie a CSM. În același timp, el spune că ar trebui, separat, să fie revizuite pensiile unor magistrați care au 20.000-25.000 de lei, după ce în pensie au fost incluse drepturi salariale restante, situație “cel puțin imorală”.

La rândul său, judecătorul Cristi Danileț crede că dacă aceste pensii vor fi reduse, va urma un val de plângeri în instanță. “Și magistrații au pensii de serviciu, noi așa le numim, nu neapărat pensii speciale. O impozitare mai mare a acestor pensii înseamnă desigur o reducere a pensiilor, iar o astfel de măsură legislativă va trebui să treacă testul de constituționalitate, pentru că în urmă cu câțiva ani CCR a decis că pensiile aflate în plată nu pot fi reduse. De aceea, spun că s-ar putea să existe o problemă de constituționalitate”, a declarat la RFI Cristi Danileț.

Și Consiliul Superior al Magistraturii a comentat, ieri, intenția Guvernului de a plafona pensiile speciale și de a le impozita pe cele mai mari de 10.000 de lei. CSM susține că măsurile preconizate “contravin principiului independenței justiției” și “ar diminua beneficiul și cuantumul pensiilor magistraților, reprezentând o eliminare mascată a acestora”.

Câți români beneficiază de pensii speciale

La Curtea Constituțională există un precedent legat de reducerea pensiilor și a pensiilor speciale în 2010, după măsurile de austeritate luate de guvernarea Boc. Atunci, Cabinetul Boc a redus cu 25% salariile și voia să taie și pensiile cu 15% și să recalculeze pensiile de serviciu ale magistraților. În iunie 2010, Curtea Constituțională a decis că reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstituțională, la fel și articolul care prevedea recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraților. În schimb reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a fost declarată constituțională. Sesizarea la Curtea Constituțională a fost făcută atunci de PSD.

În România există, conform informațiilor obținute pe surse: 161.000 de pensii speciale din zona MAI, MApN și SRI, dar nu se știe, încă, câte sunt peste plafonul invocat inițial, de 10.000 de lei. De asemenea, mai sunt circa 3.800 care primesc pensie specială prin Legea 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, în medie suma fiind de peste 18.000 lei. Mai sunt circa 1.400 de persoane care primesc indemnizație specială prin Legea privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România în medie de aproape 11.000 lei/lună.

Deputatul “mitralieră”: Secția de anchetare a magistraților trebuie consolidată

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, autor al mai multor modificări controversate ale legislației penale și unul dintre social-democrații care au cerut insistent Ordonanță de Urgență pentru amnistie și grațiere, spune că Secția de anchetare a magistraților trebuie consolidată. El precizează că dacă ministrul Justiției, Ana Birchall, va susține desființarea acestei structuri, așa cum a cerut GRECO, “va pleca și cariera ei politică se va încheia”. Deputatul “mitralieră” vorbește și despre impozitarea pensiilor de serviciu, spunând că ar fi “o eroare gravă”, iar Guvernul și-ar “pune în cap” chiar și magistrații care au susținut toate modificările legilor justiției, inclusiv Secția specială.  “Am rezolvat totul și acum vrem să ne punem în cap și toți magistrații? Chiar și pe aceia care ne-au susținut toate modificările prin legile justiției și au susținut secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție?”, a scris Rădulescu pe Facebook.

Cadavrul unei femei, acoperit cu crengi și viță de vie, găsit pe câmp

Polițiștii buzoieni, aflați în căutarea unei femei dispărute de aprope o lună, au găsit, ieri, pe marginea unui câmp, cadavrul unei femei peste care au fost aruncate resturi de la culturile de porumb, viță de vie sau crengi. Purtătorul de cuvânt al IJP Buzău, Amalia Călugăru, a declarat că descoperirea a fost făcută pe un câmp din apropierea localității Gălbinași. „Cu ocazia activității de căutare desfășurate de politisții buzoieni pentru depistarea unei femei dată disparută în data de 20 iunie, pe raza localității Gălbinași, în extravilanul localității, a fost găsit cadavrul unei femei, în stare de descompunere. Activitățile sunt continuate în vederea stabilirii identității, cauzelor decesului și clarificării situației”, a declarat Călugăru. La rândul lor, surse din rândul anchetatorilor au spus că nu se știe deocamdată dacă trupul aparține femeii care a dispărut pe 20 iunie. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală unde se va face necropsia pentru a stabili dacă femeia a avut sau nu parte de o moarte violentă.

Sursele citate au menționat că peste trupul femeii au fost aruncate resturi care provin de la culturile de porumb și viță de vie din zonă sau crengi de copac.

Mașină de poliție din București, răsturnată în urma unui accident rutier

O mașină de poliție din București, care se deplasa la o intervenție, a fost implicată, miercuri, într-un accident rutier la intersecția dintre Șoseaua Ștefan cel Mare cu strada Tunari. În urma impactului cu o altă mașini, autospeciala de poliție s-a răsturnat. “În urmă cu scurt timp, a avut loc un accident rutier la intersecția Șos. Ștefan cel Mare-str. Tunari, în care au fost implicate 2 autoturisme, dintre care și o autospecială a Secției 6 Poliție, care se deplasa la un apel 112, având semnalele luminoase și acustice în funcțiune”, a transmis, miercuri, Bridaga Rutieră a Capitalei. Sursa citată a precizat că, în urma impactului, autospeciala de poliție s-a răsturnat. Polițiștii au mai precizat că, pân în acest moment, nicio persoană nu solicită îngrijiri medicale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.