MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ministrul apărării, despre mafia din industria militară: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a reacționat în spațiul public la acuzațiile apărute în jurul programului SAFE, susținând că acestea vin din zona unor interese afectate de pierderea controlului asupra unor mecanisme vechi din industria de apărare, transmite Mediafax.
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook.
Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată.
Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el.
Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta.
Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm.
„Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță.
Rețele de influență în companiile de stat
„O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”.
În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță.
„O schimbare majoră față de trecut”
El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță.
„Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță.
Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Un lider UDMR a murit într-un accident de tractor
n pentru o lungă perioadă, Csaba Takacs fost numărul doi în partid
Fostul deputat UDMR Csaba Takacs a murit într-un accident, a anunțat vineri președintele UDMR, Kelemen Hunor. În vârstă de 71 de ani, fostul nr. 2 din partid a murit după ce a fost prins sub un tractor, potrivit News.ro și Observator News. Csaba Takács a fost președinte executiv al UDMR timp de 30 de ani, cea mai lungă perioadă în care această funcție a fost ocupată în istoria partidului, conform Telex.
„Csaba Takács a murit într-un accident tragic. O frază de neînțeles. Niciodată nu crezi că vei ajunge să o rostești”, a scris Kelemen Hunor, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Pompierii din cadrul Punctului de Lucru Gherla au intervenit, în urmă cu puţine momente, în localitatea Corneni, comuna Aluniş, unde s-a raportat faptul că un bărbat a fost prins sub un tractor”, a transmis, vineri, ISU Cluj. „Forţele au găsit victima prinsă sub tractorul care avea ataşat un utilaj agricol. Din păcate, bărbatul de aproximativ 70 de ani a fost declarat decedat”, au mai precizat pompierii.
În mesajul publicat pe Facebook, Kelemen Hunor l-a descris pe Csaba Takacs drept mentorul său, dar și „eternul președinte executiv al UDMR”.
„A fost marele martor al unor vremuri mari, făuritorul istoriei, eternul preşedinte executiv al UDMR, preşedintele Fundaţiei Communitas, şi mai ales inima comunităţii noastre, conştiinţa Federaţiei noastre. El a fost tovarășul nostru etern în luptă. Mulți, foarte mulți oameni știau cine este, dar au fost mulți alții a căror viață a ajutat-o în atâtea feluri fără să-i știe numele. Personal, îi pot mulțumi mult lui Csaba Takács: mi-a fost mentor, cel mai mare luptător, de la care am putut învăța, cel mai loial prieten”, a scris liderul UDMR.
Pîslaru: Am recuperat 350,7 milioane euro din banii suspendați prin PNRR
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a anunțat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
'Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător', a notat ministrul.
Acesta a precizat că, din 23 iunie, când a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, a folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați, având loc discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
'A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon', a explicat șeful MIPE.
Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane de euro.
'Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni', a scris Pîslaru.
În ceea ce privește al treilea jalon, cel referitor la companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.
'Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro', a susținut ministrul Investițiilor.
La cel de-al patrulea jalon, privind companiile de stat din transporturi, sumele recuperate sunt în cuantum de 4,5 milioane de euro, iar pierderile de 15,4 milioane de euro.
'Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi - CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism', a precizat ministrul.
Sondaj „PSD”: 58% dintre români spun că premierul Bolojan ar trebui să demisioneze
Peste jumătate dintre români (58 %) consideră că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, iar AUR conduce detașat în intenția de vot la alegerile parlamentare, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS în perioada 28 aprilie - 1 mai.
'58 % dintre respondenți consideră că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, în timp ce 40 % se opun, iar 2 % nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate clară în favoarea demisiei și sugerează o presiune publică consistentă asupra premierului', se arată în comunicatul de presă transmis sâmbătă de CURS, un insitut controlat de Iosif Buble, un apropiat al PSD.
Sondajul relevă și un nivel ridicat de informare în rândul populației cu privire la criza politică: 81 % dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10 % declară că au auzit doar parțial, iar 6 % nu sunt la curent. Restul de 3 % nu au răspuns.
În ceea ce privește intenția de vot, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 34 % din voturi, urmat de PSD cu 23 % și PNL cu 18 %. USR ar fi cotat la 10 %, iar UDMR la 5 %. Alte formațiuni, precum SOS România și PNRR-Piedone, ar obține câte 3 %, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri (POT) ar avea 2 %.
Potrivit CURS, datele indică 'o criză politică vizibilă și puternic resimțită în rândul populației, cu un nivel foarte ridicat de expunere publică. În acest context, responsabilitatea este atribuită în mod direct, iar majoritatea respondenților consideră că premierul ar trebui să demisioneze. În plan electoral, nemulțumirea se reflectă în consolidarea unui actor politic care capitalizează această stare, în timp ce partidele tradiționale rămân într-o zonă competitivă. Per ansamblu, sondajul indică un climat de instabilitate politică cu efecte directe asupra opiniei publice și asupra intenției de vot.'
Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.098 de respondenți, populație adultă (18Â), prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), fiind probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95 %.
CURS a fost înființat în anul 1996 și este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. Acesta mai este proprietar și al Online Research SRL care se ocupă tot cu activități de sondare, scrie site-ul Europa Liberă.
Iosif Buble a fost jurnalist la Antena 3 și are, pe lângă institutele de sondare a opiniei publice, site-ul www.știripesurse.ro. El este căsătorit cu Diana Tușa, actuală deputată PSD, fostă parlamentară PNL.
Vine „vara”, cu temperaturi de până la 27 de grade
Vremea a fost rece în acest weekend, dar, din această săptămână, temperaturile vor crește treptat în toată țara. Astfel, în perioada 4 mai, ora 9:00 - 5 mai, ora 9:00, valorile de temperatură vor crește în toate regiunile. Cerul va fi variabil în jumătatea estică a țării, unde vor fi condiții pentru ploi slabe, iar în rest va fi mai mult senin. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări în sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 15 și 23 de grade, iar cele minime între 0 grade în depresiunile din estul Transilvaniei și 13 grade în Dealurile de Vest.
Intervalul 5 mai, ora 9:00 - 6 mai, ora 9:00 va fi caracterizat de o vreme caldă și în general frumoasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil, iar după-amiaza vor fi condiții pentru ploi slabe de scurtă durată în zona montană. Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 20 și 27 de grade, cu valori mai scăzute pe litoral, spre 14 - 15 grade, iar cele minime între 2 grade în depresiunile din estul Transilvaniei și 15 grade în Dealurile de Vest. Izolat vor fi condiții de ceață.
A crescut numărul pensionarilor speciali
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în martie 2026, de 11.928 de persoane, cu 30 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.878 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.823, din care 2.523 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.542 lei, din care 7.544 din BASS și 22.439 de la bugetul de stat.
Potrivit CNPP, de Legea privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat 788 de persoane (692 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 7.010 de lei, din care 3.061 lei pensie din bugetul de stat.
În ceea ce privește beneficiarii Legii privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 870 de persoane (652 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.225 de lei (3.554 de lei de la bugetul de stat).
Conform CNPP, de Legea privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.329 de pensionari (toți cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.123 de lei, din care 8.073 lei suportați din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 692 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.554 de lei, din care 2.596 de lei cota suportată din bugetul de stat.
Brașov: Un tânăr de 28 de ani a murit după ce ar fi căzut de la etaj
Un bărbat în vârstă de 28 de ani a decedat, sâmbătă după-amiază, după ce ar fi căzut de la înălțime, în zona unui bloc situat pe Calea București din municipiul Brașov, a anunțat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Brașov, scrie Agerpres.
'În această după-amiază, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Brașov au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană se află în stare de inconștiență, după ce s-ar fi precipitat de la înălțime, incident petrecut în zona unui bloc situat pe Calea București, din municipiul Brașov. La fața locului s-au deplasat polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Brașov și ai Serviciului Criminalistic, dar și personal medical de specialitate, care, în pofida manevrelor întreprinse, a declarat decesul', a precizat IPJ Brașov. Potrivit sursei citate, victima a fost identificată ca fiind un bărbat din municipiul Brașov, iar trupul acestuia a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, pentru efectuarea necropsiei.
Secretar de stat: Furnicar pe A7! 5.000 de muncitori şi peste o mie de utilaje
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horaţiu Cosma anunţă că tronsoanele Focşani – Bacău – Paşcani ale Autostrăzii Moldovei A7 se lucrează „zi şi noapte”, cu „cinci mii de muncitori şi peste o mie de utilaje”, într-un „ritm susţinut” şi o „mobilizare impresionantă” în teren, ţinta fiind îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi obţinerea integrală a finanţării europene nerambursabile în luna august. „Furnicar pe Autostrada Moldovei A7! Cinci mii de muncitori şi peste o mie de utilaje lucrează zi şi noapte pe tronsoanele Focşani – Bacău – Paşcani. Şantierele avansează văzând cu ochii. În fiecare zi se aştern peste 10.000 de tone de asfalt, sute de metri cubi de beton şi zeci de mii de tone de umplutură pentru terasamente. Ritmul este unul susţinut, iar mobilizarea din teren este impresionantă”, afirmă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horaţiu Cosma.
Potrivit acestuia, în luna august România are de atins prima ţintă majoră: îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi obţinerea integrală a finanţării europene nerambursabile, iar pentru asta, şantierele trebuie „să duduie, şi la propriu, şi la figurat, în următoarele luni”. „Avem promisiunea fermă a constructorului că obiectivul va fi atins”, menţionează Cosma.
Secretarul de stat în MT spune că a doua „ţintă majoră” pentru acest an o reprezintă deschiderea circulaţiei pe întreaga autostradă până la Paşcani. „Vorbim despre aproximativ 320 de kilometri realizaţi în doar patru ani - un record pentru România şi dovada că, atunci când există voinţă şi finanţare, lucrurile pot merge înainte. Este un vis în care am crezut încă din 2021, când am obţinut finanţarea prin PNRR. Astăzi, acel vis devine realitate. O realitate care înseamnă aproximativ 3 ore de la Bucureşti la Paşcani, zeci de vieţi salvate anual pe E85 şi zeci de mii de români care ajung mai repede, mai sigur şi mai confortabil acasă, în fiecare zi”, mai spune secretarul de stat Horaţiu Cosma.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Avocatul Poporului, reprezentat de o apropiată PSD, a atacat la CCR ordonanţa privind programul SAFE
De același autor
