MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Măști obligatorii pe stradă în România?
În localitățile în care rata de infectare va fi de cel puțin 3 la mie, măștile ar putea deveni obligatorii în aer liber, indiferent de deciziile autorităților locale
Premierul Ludovic Orban i-a convocat la Guvern, ieri, pe miniștrii Nelu Tătaru și Marcel Vela, precum și pe Raed Arafat, pentru a discuta noi măsuri care trebuie luate pentru a gestiona rata uriașă de infectări cu noul coronavirus. Surse guvernamentale au declarat, pentru Digi24.ro, că la nivelul Guvernului și al experților în sănătate se ia în calcul propunerea către CNSU de a se introduce obligativitatea purtării măștii peste tot în spații deschise acolo unde rata de infectare va fi de cel puțin 3 la mie. În acest moment se iau decizii la nivel județean în această privință, mai multe județe din țară anunțând deja că au introdus purtarea măștii ca obligație în toate spațiile deschise. În București, autoritățile locale și Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență s-au arătat reticente în privința obligării cetățenilor să poarte masca, preferând în schimb să ia decizii de închidere a unor afaceri și a industriei spectacolelor. Închiderea școlilor a fost luată în calcul ca scenariu de către autoritățile din București, însă nu s-a luat nicio decizie, după ce INSP a rectificat, în minus, rata de infectare anunțată pentru Capitală - 3,1 la mie. După ce au intervenit cei de la Guvern, care anunțaseră și ei la rândul lor, altă rată de infectare - 2,69 la mie - INSP a revenit cu o rată 2,65 la mie. Decizia de a-i ține pe copii acasă este una delicată din punct de vedere politic, având în vedere că ne aflăm deja în precampanie electorală și subiectul poate fi speculat de către actorii politici. Klaus Iohannis a declarat în repetate rânduri însă că el nu este de acord cu închiderea școlilor și cu școala online, copiii având nevoie de educație într-un regim cât mai normal.
O nouă zi cu peste 3.000 de cazuri
Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns ieri la 160.461, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că 3.109 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore. De asemenea, 68 de persoane au decedat, numărul total ajungând la 5.535. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.399. Dintre acestea, 651 erau internate la ATI. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 2.709.306 teste. Dintre acestea, 26.718 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.933 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.785 la cerere.
Sondaj: Maia Sandu, singura care îl poate încurca pe Igor Dodon
Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, prorusul Igor Dodon, și fostul premier Maia Sandu sunt creditați cu cele mai mari șanse să ajungă în turul doi de scrutin, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova. Astfel, Igor Dodon este creditat cu 41,7% din intențiile de vot, iar Maia Sandu, cu 24,5% din preferințe, potrivit rezultatelor sondajului, făcute publice ieri la Chișinău. Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 12,2% din intențiile de vot, Renato Usatîi cu 8,6% și Violeta Ivanov, cu 6,1% dintre opțiuni. Duelul dintre primii doi candidați la alegerile prezidențiale din Republica Moldova s-ar încheia cu victoria lui Dodon în turul doi de scrutin, conform aceluiași sondaj. Astfel, pentru actualul președinte și-ar da votul 54,6% dintre alegători, din totalul de 84,1% alegători deciși, iar pentru Maia Sandu - 45,4% dintre electori. Sondajele îi conferă de departe prima șansă actualului președinte moldovean, care s-a arătat încrezător în victorie la scrutinul din 1 noiembrie, refuzând chiar să participe la vreo dezbatere electorală cu contracandidații săi pentru a-i lăsa pe ceilalți “să se păruiască”, potrivit unor observatori locali. Cu toate acestea, Igor Dodon ar fi recurs la un desant de “consultanți politici ruși”, care ar fi ajuns la Chișinău în condiții nu tocmai transparente, au afirmat marți reprezentanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu. Un grup de zeci de “consultanți politici” din Federația Rusă, coordonat direct de Olga Grak, despre care se spune că ar avea legătură cu serviciile secrete ruse, ar fi sosit în Republica Moldova pentru a-l consilia pe Igor Dodon în actuala campanie electorală, a declarat deputatul PAS Igor Grosu, citat de media de la Chișinău. Potrivit parlamentarului moldovean, candidatul Igor Dodon nu ar fi declarat la Comisia Electorală Centrală cheltuielile pentru serviciile consultanților ruși, ceea ce ar reprezenta o încălcare gravă a legislației în vigoare. Astfel, președintele grupului parlamentar PAS a sesizat Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Biroul pentru Migrație și Azil în legătură cu acest “desant de consultanți ruși”, solicitând instituțiilor abilitate să investigheze modul în care respectivele persoane au intrat în Republica Moldova, să afle scopul exact al vizitei lor, precum și să stabilească modul de finanțare a activității acestor consultanți, scrie Ziarul Național. Revenind la sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, în cazul unor alegeri legislative anticipate, pragul electoral de 5% ar fi depășit de cinci formațiuni: Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM, de stânga, prorus), cu 39, 7%, din intenții, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS, centru-dreapta proeuropean) - 22, 3%, Partidul Șor (care reprezintă interesele segmentului rusofon al populației) - 10,8 %, Partidul Nostru (centru-stânga, care se proclamă pro-moldovenesc) - 10,4 % și Platforma DA (centru-dreapta, proeuropean) - cu 6,1%.Ancheta sociologică a fost realizată în perioada 26 septembrie - 8 octombrie, pe un eșantion de 1.167 de persoane din 81 de localități, și are, potrivit autorilor, o marjă de eroare de 3%.
Marcel Ciolacu a intrat din nou în izolare
Președintele PSD Marcel Ciolacu și-a făcut testul pentru COVID-19 și a intrat în autoizolare până la primirea rezultatelor miercuri, au declarat surse politice pentru News.ro. Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu și secretarul general al partidului Paul Stănescu au efectuat și ei testul pentru coronavirus și se află în izolare până la aflarea rezultatelor, au adăugat sursele citate. Și deputata PSD Simona Bucura Oprescu a anunțat marți că a fost diagnosticată cu COVID-19, fiind internată la Spitalul din Mioveni. La finalul lunii septembrie Marcel Ciolacu a stat în izolare și s-a testat pentru coronavirus după ce lideri PSD Sălaj au fost confirmați cu noul coronavirus și au ajuns în spital.
Bihor: Dosar penal pentru un bărbat care a avut 356 de invitați la nuntă
Un bărbat care și-a organizat nunta cu 356 de invitați s-a ales cu dosar penal privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, a informat, marți, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. “În data de 10.10.2020, între orele 20.30-21.30, numitul și-a organizat o petrecere de celebrare a căsătoriei la sala de evenimente Opera din municipiul Oradea, ocazie cu care au fost prezenți ca invitați un număr de circa 356 de persoane, sens în care nu a respectat măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”, se arată într-un comunicatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea.
Cadrele didactice vor primi bonus 2.000 de lei pe lună în contextul pandemiei
Camera Deputaților a adoptat, ieri, proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc personalului din învățământ în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea noului coronavirus. Au fost înregistrate 158 voturi “pentru”, unul “împotrivă” și 77 abțineri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum și personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, din învățământul particular acreditat și din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe durata stării de alertă și a stării de urgență pentru implicarea și expunerea în fața riscului răspândirii SARS-CoV-2. “Începând cu anul școlar/universitar 2020/2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgență instituite ca urmare a situației epidemiologice determinate de răspândirea SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, precum și din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2.000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1.500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic. Stimulentul de risc se acordă pe durata desfășurării cursurilor aferente anului școlar /universitar pe perioada stării de alertă/stării de urgență, proporțional cu timpul în care persoanele din categoriile prevăzute își desfășoară fizic activitatea în cadrul unităților de învățământ în prezența antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor/ studenților”, prevede textul. Lista persoanelor din categoriile prevăzute anterior, care beneficiază de stimulentul de risc, se stabilește lunar, prin decizie a conducătorului unității de învățământ. Conducătorul unității de învățământ este responsabil pentru întocmirea listei beneficiarilor stimulentului de risc și are obligația comunicării acesteia către inspectoratul școlar.Stimulentul de risc prevăzut de acest proiect de lege nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuției asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul “Contribuții sociale obligatorii” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Camera Deputaților este for decizional.
Raport european: 95% dintre clujeni si 82% dintre bucureșteni sunt mulțumiți de orașul lor Un procent de 95% dintre clujeni si 82% dintre bucureșteni sunt mulțumiți de orașul lor, potrivit raportului privind calitatea vieții în orașele europene publicat marți de Comisia Europeană, în cadrul celei de a 18-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor. Rezultatele a 58.100 interviuri realizate în 83 de orașe arată că, în 2019, 9 din 10 persoane s-au declarat satisfăcute de viața în orașul lor, media europeană fiind, conform acestui sondaj, de 89%. “Orașele adăpostesc aproximativ 40 % din populația UE. Acestea se află în prima linie a unora dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă Europa. Infectările cu coronavirus, de exemplu, au ajuns mai întâi în orașele mai mari și mai conectate din Europa, precum Milano și Madrid, înainte de a se răspândi în centrele mai mici și în regiunile predominant rurale. Prin urmare, este extrem de important să fim conștienți de nevoile persoanelor care trăiesc în orașe, nevoi care să ne orienteze în procesul de elaborare a politicilor”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. În cele mai multe orașe din Europa de Est, conform sondajului, majoritatea locuitorilor consideră că li s-a îmbunătățit calitatea vieții în ultimii cinci ani. În plus, rezidenții din orașele mai mari au tendința de a utiliza mai puțin autoturismele și mai mult transportul public, notează Comisia Europeană. În ceea ce privește incluziunea socială, orașele sunt mai primitoare decât țara în cauză în general, atât cu imigranții, cât și în ceea ce privește comunitatea LGBTI.
S-a modificat legea privind violența domestică: Împăcarea părților nu mai înlătură răspunderea penală
Camera Deputaților a adoptat marți, decizional, proiectul de lege prin care urmărirea penală poate fi declanșată din oficiu în cazurile de violență domestică, iar împăcarea părțllor nu mai înlătură răspunderea penală. Proiectul de lege a fost inițiat de către deputata PNL Adriana Săftoiu, iar legea merge la promulgare. „În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu”, prevede proiectul de lege.
Codul penal prevede la articolul 193 „Lovirea sau alte violențe” că:
„(1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. (3) Acțiunea penala se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”. De asemenea, articolul 196 din Codul penal în vigoare „Vătămarea corporală din culpă Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății”prevede că: „(1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”. Proiectul de lege adoptat pe 5 martie 2018 de Senat, ca prim for sesizat, a fost votat decizional marți de Camera Deputaților, prin urmare legea merge la promulgare.
