MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Mai mult de jumătate din teza de doctorat a lui Darius Vâlcov, plagiată
Sursele originale identificate de jurnaliștii de la PressOne sunt exclusiv cărți de economie care nu sunt disponibile online n consilierul premierului dă vina pe “agenturi”
Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă, a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2008 la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FFABBV) din cadrul Academiei de Științe Economice din București. Potrivit PressOne, mai mult de 100 dintre cele 212 de pagini ale tezei de doctorat a lui Darius Vâlcov, intitulată “Perfecționarea managementului financiar al întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană”, sunt plagiate. Lucrarea a fost susținută la un an de la aderarea la UE, în 2008, tema fiind la acel moment depășită. Sursele originale identificate de PressOne sunt exclusiv cărți de economie care nu sunt disponibile online. Conducătorul de doctorat al lui Darius Vâlcov este profesorul Emil Negrea de la FFABBV, care între timp s-a pensionat. Presupusa cercetare este un studiu de caz de 7 pagini, în care este prezentat un profil al companiei TMK Artrom SA din Slatina. Aceasta este o fabrică de țevi de oțel fără sudură și face parte din grupul TMK, al doilea producător mondial de țevi, scrie Press One. Lucrările din care Vâlcov a plagiat cele mai multe pagini nu sunt menționate în bibliografie. Printre lucrările din care Vâlcov copiat, uneori inclusiv notele de subsol, se numără: “Managementul modern”, scrisă de Samuel C. Certo, apărută la Editura Teora din București în 2002, “Dicționar de management și finanțe”, de Richard Koch, Managementul strategic al întreprinderilor și provocările tranziției”, scrisă de Marcela Naneș și apărută în anul 2000 la Editura All Beck, “Finanțe manageriale”, scris de canadienii Paul Halpern, Fred Weston și Eugene Brigham, publicat de Editura Economică în 1998, “Finanțe. Teoria piețelor financiare”, scris de Ion Stancu și publicat la Editura Economică în 1997,”Gestiunea financiară a întreprinderii”, scrisă de Nicolae Schigea, Laura Giurcă Vasilescu, Roxana Ispas și Cristian Stanciu, apărută în 2005 la Editura Universitaria din Craiova.
Consilierul lui Dăncilă visează 19.000 de agenți ai SRI
Darius Vâlcov a respins acuzațiile și afirmă că este vorba despre o acțiune de decredibilizare a sa la a cărei origine ar fi “ o parte din cei 19.000 de angajați ai SRI “ inclusiv “acoperiții”. “Pentru că nu era suficientă decredibilizarea mea cu invenții privind lingouri și bani ascunși prin cimitire, mai nou, o parte din cei 19.000 de angajați ai SRI (am inclus aici și acoperiții), cataloghează teza mea de doctorat drept una parțial plagiată. Răspunsul meu este simplu: EXCLUS!”, a scris Vâlcov pe Facebook după care a postat considerații privind ROBOR.
Guvernul a adoptat propunerea PNL de majorare a alocațiilor pentru copii
Guvernul a adoptat ordonanța pentru majorarea alocațiilor pentru copii din luna următoare celei în care intră în vigoare Legea bugetului de stat pe anul 2019.
Astfel, începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe 2019, cuantumul alocațiilor de stat pentru copii va fi următorul:
- 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
- 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora;
- 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
„Măsura a fost luată ca urmare a deciziei Parlamentului României, de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii și Justiției Sociale, cu suma de 2,13 miliarde lei, în vederea majorării alocațiilor de stat pentru copii, prin Legea Bugetului pe anul 2019”, precizează Guvernul .
Parlamentul a decis joi, la propunerea PNL și prin votul opoziției, că alocațiile copiilor vor fi majorate, de la 1 martie 2019, după adoptarea în plenul Parlamentului a unui amendament la Legea bugetului. Amendamentul a fost revotat după ce a fost schimbată sursa de finanțare, liderul PSD, Liviu Dragnea, apreciind că amendamentul făcut de PNL a fost “demagogic” întrucât avea o sursă de finanțare care îl făcea de neaplicat. Conform lui Dragnea, deficitul bugetar crește, astfel, la 2,76% de la 2,55% cât a fost estimat inițial.
Scandal în PSD: Bădălău anunță că nu-l susține pe favoritul taberei Dragnea
Favorit pentru ministerul Transporturilor, Răzvan Cuc este contestat de ministrul Niculae Bădălău, care-i este șef la organizația PSD Giurgiu. Fost ministru al Transporturilor în Guvernul Mihai Tudose și deputat de Giurgiu, Cuc a fost propus de Ionel Arsene și susținut de Dragnea, scrie hotnews.ro. De partea cealaltă, Bădălau aflat la Bruxelles a scris pe pagina sa de Facebook că organizația PSD Giurgiu are altă propunere “dacă tot doresc un om valoros și competent”. „În calitate de președinte al PSD Giurgiu, unde domnul deputat Răzvan Cuc activează, vă spun că nu îl susținem pe domnul Cuc pentru funcția de ministru al Transporturilor. Dacă tot doresc un om valoros și competent de la Giurgiu pentru Ministerul Transporturilor, organizația PSD îl susține pe senatorul Marciu Cristian”, a scris Bădălău, pe Facebook.
Răzvan Cuc a fost ministru al Transporturilor în mandatele premierului Grindeanu și Tudose. El a demisionat în octombrie 2017 din Guvern.
OUG privind procurorul european, avizată de CSM
Plenul CSM a avizat favorabil proiectul de Ordonanță de urgență care stabilește unele măsuri privind selecția pentru funcția de procuror european, cu unele observații. Astfel, în ceea ce privește persoanele care pot candida pentru funcția de procuror european, plenul CSM și-a însușit observația conform căreia funcția ar putea fi ocupată și de către un judecător, “context în care trebuie prevăzute condițiile de vechime și grad și cu referire la judecători”. Proiectul a fost avizat cu 17 voturi “da” și unul negativ. Un proiect de lege cu o titulatură similară s-a aflat la sfârșitul anului trecut în dezbatere. Conform acelui proiect, ministrul justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcția de procuror european. Candidații în numele României pentru funcția de procuror european sunt selectați în urma unui interviu în fața unei comisii de selecție prezidată de ministrul justiției și din care fac parte: un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de procurorul general al acestui parchet, un specialist în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, desemnat de ministrul justiției. Pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și care dispun de experiență relevantă în ceea ce privește sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracțiunilor financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Facebook șterge pagini vizând influențarea alegătorilor din Moldova
Facebook a oprit o încercare de influențare a alegătorilor în Republica Moldova, ceea ce alimentează temeri cu privire la faptul că alegerile europene din mai ar putea fi vizate la rândul lor, a anunțat gigantul american. Angajați ai Guvernului moldovean aveau legături cu o parte a acestor activități, a anunțat grupul, cu sediul în California. Autoritățile de la Chișinău au negat că ar ști ceva în acest sens. Facebook a precizat că a șters numeroase pagini și conturi concepute astfel încât să pară pagini de opinie independente și să se prezinte drept o organizație locală de verificare a faptelor în vederea alegerilor parlamentare prevăzute la sfârșitul săptămânii. “Ei au creat, astfel, o buclă de feedback”, a declarat la Bruxelles însărcinatul Facebook cu securitatea cibernetică Nathaniel Gleicher. “Potrivit evaluărilor noastre, existau legături între o parte a acestei activități și persoane asociate Guvernului moldovean”, a precizat el. Guvernul a anunțat că salută orice inițiativă de combatere a știrilor false, precizând că nu verifică conturile private a celor peste 200.000 de angajați ai statului. “Ei au diverse vederi și opinii politice, iar statul este obligat să mențină limita între lupta împotriva fenomenului Fake News și garantarea libertății de exprimare a cetățenilor”, a subliniat Executivul. Facebook a anunțat că a șters 168 de conturi, 28 de pagini și opt conturi de Instagram cu un “comportament neautentic”. Aproximativ 54.000 de conturi au urmărit cel puțin una dintre aceste pagini pe reșeaua de socializare. Deținătorii paginilor și conturilor respective au postat de obicei mesaje despre știri locale și probleme politice precum solicitări de educație în limbile rusă și engleză și o eventuală reunificare cu România, a precizat gigantul.
DNA: În ianuarie au fost condamnați definitiv 15 inculpați
DNA anunță că, în cursul lunii ianuarie, în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție au fost condamnați 15 inculpați prin 12 hotărâri judecătorești definitive. Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție, între persoanele condamnate definitiv figurează un procuror, un șef serviciu companie națională, un șef serviciu instituție publică, un inspector școlar. Pedepsele dispuse de judecători față de cei 15 inculpați variază între șase ani de închisoare și avertisment, precizează sursa citată. “Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, DNA a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă”, menționează Direcția Națională Anticorupție.
Situație rușinoasă: 4 din 10 români nu au fost niciodată la dentist
Aproximativ 40% dintre români nu au ajuns la un medic dentist, iar mai mult de 20% spun că nu vor merge nici în acest an, potrivit unui studiu de piață realizat de către Millward Brown România. „După 30 de ani de eforturi private susținute, atât ale medicilor, cât și ale pacienților, stomatologia dă semne bune, dar încă mai avem mult de construit. Conform studiului, în 2018, aproximativ 40% dintre români nu au ajuns la un medic dentist, peste 30% dintre familiile care au copii nu i-au adus niciodată pentru un control, iar mai mult de 20% dintre români spun că nu vor merge nici în 2019 la stomatolog”, a declarat dr. Ionuț Leahu, fondatorul clinicilor dentare Dr. Leahu, citând un studiu realizat de Millward Brown România, în ianuarie 2019. În schimb, șase din zece români au fost cel puțin o dată la medicul stomatolog, în cursul anului trecut. Accesul pacienților la serviciile stomatologice a crescut pe fondul unui context macroeconomic favorabil, al unui nivel sporit al educației și al dezvoltării pieței de stomatologie susținute și de extinderea clinicilor mari, arată studiul realizat în ianuarie 2019. Față de anii anteriori, pacienții conștientizează din ce în ce mai mult importanța sănătății dentare. Astfel, anul trecut, peste 50% și-au planificat vizitele la medic. Aceștia și-au ales dentistul pe criteriul încrederii (într-un procent de aproximativ 90%) sau pe recomandare (65%) și nu pe criteriul financiar, cum se întâmpla în anii trecuți. Conform datelor din studiul de piață, jumătate dintre românii care au fost la dentist au optat, punctual, pentru tratarea cariilor, 40% pentru igienizări, comparativ cu anii anteriori în care ajungeau preponderent în cazul durerii și infecțiilor. Numai 8% dintre aceștia au fost la dentist pentru a-și rezolva toate problemele dentare. Domeniul este extrem de fragmentat, fiind construit într-o proporție de 85% din cabinete individuale.
Instanța supremă anulează condamnarea lui Dan Șova
Instanța supremă a admis o contestație depusă de fostul senator Dan Șova și a dispus anularea condamnării de 3 ani închisoare primite de acesta în dosarul “CET Govora”. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul să se rejudece pe data de 15 aprilie. Dan Șova a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2018, după ce Curtea Constituțională a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanța supremă. Pe 20 iunie, Dan Șova a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul “CET Govora”, el având de plătit și 100.000 euro. În același dosar, fostul director al CET Govora Mihai Bălan a primit trei ani de închisoare cu suspendare. În cazul lui Șova, completul de cinci judecători a menținut condamnarea dată de instanța de fond. Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună. Anchetatorii mai susțin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvență lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite, în același cuantum, de către firma de avocatură.
