MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Lupta pentru putere în PNL: Susținătorii lui Orban și susținătorii lui Cîțu
Fostul premier pare favorit în acest moment să păstreze conducerea partidului n „Cîțu este perceput în partid ca un filfizon arogant și nehotărât”, susțin surse din PNL n banii sunt însă în „pixul” actualul premier
Chiar dacă congresul PNL este stabilit la începutul toamnei, lupta pentru putere în PNL a început. Organizațiile fidele lui Ludovic Orban fac declarații publice pentru a anunța susținerea acestuia pentru un nou mandat de președinte ale PNL. De partea cealaltă, deși nu a anunțat clar că dorește șefia PNL, din postura de premier Florin Cîțu a pornit în campanie în țară unde semnează contracte și se întâlnește cu primarii partidului. În viața internă a partidului există în prezent trei facțiuni: oamenii fideli lui Orban, nemulțumiții de actuala conducere care s-ar regrupa în spatele lui Cîțu, dar și o a treia tabără care este nehotărâtă. Următoarele luni vor decide câștigătorul, scrie site-ul hotnews.ro.
Ludovic Orban a anunțat public că își dorește un nou mandat pentru șefia PNL, iar de la începutul anului până în prezent 17 organizații PNL și-au declarat susținerea pentru acesta. Deși congresul este programat abia la începutul toamnei, susținerea declarată de liderii de organizații este o strategie de intimidare a unui posibil contracandidat. Surse din interiorul partidului susțin că Ludovic Orban le-ar fi cerut organizațiilor să iasă public să-l susțină pentru a descuraja intenția lui Florin Cîțu de a atenta la fotoliul de președinte PNL. “În prezent există cam 30 de organizații din cele 47 care îl susțin pe Ludovic Orban, dincolo de declarațiile oficiale alte 15 organizații s-ar uni să-l voteze pe Orban. De ce? Pentru că premierul nu are o imagine bună în interiorul partidului. Cîțu este perceput în partid ca un filfizon arogant și nehotărât care nu răspunde la telefon și nu poate să-i controleze pe miniștrii USR, iar Orban speculează bine această percepție”, au explicat sursele citate.
„Cu siguranță voi candida la o funcție în PNL”
Oficial, 18 organizații și-au exprimat public susținerea pentru Ludovic Orban: București, Iași, Hunedoara, Caras Severin, Maramureș, Vrancea, Argeș, Călărași, sector 1, Sector 2, sector 4 București, Mureș, Teleorman, Bistrița, Ilfov, Prahova, Tulcea și Dolj. Dincolo de declarațiile oficiale există și organizații unde Orban și-a susținut oameni fideli sau a numit președinți interimari și care, bineînțeles, și-ar dori să obțină mandate pline. Și pe votul acestora contează liderul PNL: Sector 5 București, Sector 6 București, Dâmbovița, Slobozia, Ialomița, Brăila, Satu Mare, Neamț, Mehedinți, Vâlcea, Timiș (12 organizații).
De partea cealaltă, premierul Florin Cîțu testează terenul pentru o posibilă candidatură și merge în teritoriu pentru a lua pulsul organizațiilor și evident și susținerea acestuia (Vrancea, Craiova - unde inaugurează și semnează reabilitarea unor clădiri). Întrebat în repetate rânduri de presă dacă dorește să candideze pentru funcția de președinte al PNL, Cîțu a spus că este prea devreme pentru o discuție în acest sens, fără a nega însă această posibilitate. „Cu siguranță voi candida la o funcție în PNL. (La ce poate să mai candideze un vicepreședinte?) La prim-vicepreședinte, de exemplu. Voi candida la o funcție la vârful PNL, pentru că experiența pe care am acumulat-o poate ajuta PNL să se dezvolte și să facă față provocărilor politice în următorii ani. Am o relație foarte bună de colaborare cu Ludovic Orban, discutăm pe proiecte de legi, pe tot ce avem, nu sunt niciun fel de probleme. Am lucrat foarte bine și în guvernul precedent”, a declarat Florin Cîțu, într-un interviu la B1 TV.
Pe cine va susține Iohannis?
Chiar dacă imaginea lui Cîțu nu este una grozavă în interiorul PNL, sursele citate susțin că din postura de premier, Cîțu are atuuri importante în mânecă: numirile pe funcții în agenții, la nivel local, dar și banii care îi direcționează către teritoriu.
“Șansa lui Cîțu este să performeze în următoarele luni iar dacă mandatul lui de premier este unul de succes are șanse reale să ridice pretenții pentru funcția de președinte PNL. Poate coagula nemulțumirile liderilor din Transilvania și Muntenia. Orban știe că este contestat și mai știe că în câteva luni poate pierde susținerea liderilor din teritoriu cea de care se bucură acum”, au explicat sursele citate. Organizațiile care nu și-au exprimat public susținerea față de Ludovic Orban sunt: Cluj, Bihor, Sibiu, Sălaj, Arad, Alba, Suceava, Giurgiu, Gorj, Timiș și Constanța (în total 11 organizații) Printre liderii nemulțumiți de actualul președinte și care ar putea să-și arate susținerea pe viitor pentru Florin Cîțu are putea fi Emil Boc, Ilie Bolojan, Raluca Turcan, Gheorghe Flutur, Alina Gorghiu, Florin Roman, Dan Vîlceanu, Iulian Dumitrescu, Rareș Bogdan și Robert Sighiartău.
Un rol important în bătălia internă din PNL îl are și președintele Klaus Iohannis. Opțiunea președintelui va înclina considerabil balanța pentru candidatul la fotoliul PNL. Reamintim că lupta pentru putere în PNL a fost lansată din ianuarie prin atacurile publice lansate de prim vicepreședintele Rares Bogdan și secretarul general al partidului, Robert Sighiartău la adresa lui Ludovic Orban. O parte dintre liderii partidului au fost nemulțumiți de modul în care s-au derulat negocierile privind formarea Guvernului Coaliției. Astfel cei nemulțumiți de Orban au încercat să strângă rândurile și să găsească un succesor pentru șefia PNL iar Florin Cîțu, din postura de premier s-a conturat ca “varianta salvatoare”.
Rareș Bogdan: Nu cred că voi candida la șefia PNL
Prim-vicepreședintele Partidului Național Liberal Rareș Bogdan nu crede că va candida la președinția partidului deoarece este greu să conducă formațiunea politică de la Bruxelles. El nu știe dacă Florin Cîțu va candida la președinția PNL, dar crede că ar trebui să facă parte din conducerea partidului. Rareș Bogdan nu exclude varianta ca Ludovic Orban să rămână în continuare președinte “dacă înțelege să construiască o echipă în care și ceilalți au ceva de spus”. Dar nu a exclus și candidaturi ale lui Florin Cîțu, ale cuiva din Ardeal, poate Emil Boc. “Și Ilie Bolojan e un om de acțiune, un om bun”, a mai transmis prim-vicepreședintele PNL.
Rareș Bogdan a fost întrebat într-o emisiune la Prima TV și dacă va candida la alegerile prezidențiale din 2024, afirmând că este prea devreme să vorbească despre acest lucru, dar că în mod cert PNL va avea candidat propriu în acea cursă electorală. “Sunt foarte tânăr și mai am încă multe de învățat. E devreme să vorbim despre asta. PNL va avea cu siguranță un candidat. Am văzut că sunt lideri, inclusiv în coaliție, care își închipuie că PNL nu va avea candidați și că vom merge după modelul Alianței DA și noi mergem pe premier și ei merg pe președinte. (…) Eu nu susțin decât un PNL-ist. Încă nu e anunțat, poate să fie Ludovic Orban, poate să fie un altul, poate să fie Emil Boc, poate să fie Ilie Bolojan, poate să fie oricine din PNL. PNL are nevoie de un candidat la prezidențiale puternic”, a mai transmis Rareș Bogdan.
El crede că la următoarele două alegeri prezidențiale bătălia nu se va mai da între stânga și dreapta, ci între conservatorism, tradiționalism și neoprogresism.
Premier: Nu vom ajunge în lockdown
Prim-ministrul Florin Cîțu dă asigurări că România nu va ajunge în lockdown, dar îi îndeamnă pe români să respecte măsurile de protecție, pentru “a trece cu bine” peste această perioadă de pandemie. Totodată, el menționează că, în perioada următoare, numărul persoanelor imunizate zilnic anti-COVID va ajunge la 80.000.
“Am participat la ședința tehnică de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a mă asigura că obiectivele pe care le-am trasat în privința pandemiei sunt îndeplinite. Numărul paturilor din spitale a crescut. Fac apel la români să respecte măsurile de protecție. Numai așa vom trece cu bine peste această perioadă. Obiectivul meu este ca prin vaccinare să reducem numărul de infectări. În perioada următoare numărul persoanelor imunizate zilnic va ajunge la 80 de mii. Multă lume întreabă dacă vom ajunge din nou în lockdown. Răspunsul meu foarte clar este că NU”, a scris premierul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
Dominic Fritz: DSP Timiș a propus carantinarea localităților cu primari din USR PLUS și PSD și a ridicarea carantinei pentru cele cu primari PNL
Primarul Timișoarei Dominic Fritz afirmă, după ce prelungirea carantinei pentru Timișoara, Dumbrăvița și Giroc pentru o perioadă de 7 zile nu a trecut la vot în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș, că DSP Timiș a propus continuarea carantinei pentru localitățile cu primari din USR PLUS și PSD și a propus ridicarea carantinei pentru cele cu primari PNL. “Astăzi (sâmbătă - n.r.) mi s-a cerut să votez, în același timp, pentru ridicarea carantinei din Moșnița Nouă, unde rata de infectare este de 11,22, cea mai mare din zona carantinată, și să votez pentru continuarea carantinei în Dumbrăvița, cu o rată de 7,42, cea mai mică din zona carantinată. Am cerut explicații pentru această propunere Direcției de Sănătate Publică, dar nu le-am obținut. Deciziile de carantinare trebuie să fie logice ca să aibă credibilitate și ca oamenii să le înțeleagă și să le urmeze. Nu trebuie să existe nicio suspiciune că aceste decizii sunt luate din considerente altele decât strict epidemiologice. Astăzi DSP Timiș a propus continuarea carantinei pentru UATurile cu primari din USR PLUS și PSD, și a propus ridicarea carantinei pentru UATurile cu primari PNL. Sunt absolut uimit de conotația politică a acestor decizii”, a scris primarul Timișoarei într-o postare pe Facebook.
Chiar documentul Institutului Național de Sănătate Publică, care avizează pozitiv ridicarea pentru Moșnița și Ghiroda, menționează expres că ridicarea carantinei va duce la creșterea ratei de infectare și că, în scurt timp, localitățile vor intra din nou în carantină,susține el, precizând că a refuzat să participe la această înscenare. “M-am abținut la votul de astăzi pentru că nu puteam legitima o hotărâre ilogică care ne duce la un șir nesfârșit de ieșiri și intrări în carantină în UAT-uri diferite din jurul Timișoarei. Așa cum am spus mereu, cred că o carantină are rost doar la nivel de zonă metropolitană. Carantina zonală din ultimele două săptămâni a reușit să încetinească ritmul de creștere. De ce să renunțăm la o măsură care producea efect? Sunt îngrijorat cum vom putea reduce rata de infectare în continuare fără măsuri mai restrictive pentru toată zona metropolitană - măsuri pe care le putem lua doar în scenariul carantinei”, a relatat Dominic Fritz.
Voiculescu: Guvernul nu are un plan pentru reducerea veniturilor medicilor
Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu a anunțat că a fost sâmbătă în vizită la un centru de vaccinare și la un spital și a fost surprins să afle că unele persoane iresponsabile împrăștie zvonuri potrivit cărora Guvernul are un plan pentru reducerea veniturilor medicilor în general, a personalului ATI sau a celor care duc în momentul ăsta greul pandemiei. El a adăugat că Executivul nu are un astfel de plan. „Nu a fost nicio discuție în guvern sau în coaliție despre așa ceva, iar poziția Ministerului Sănătății vă asigur că este clară: nici gând”, a scris Vlad Voiculescu sâmbătă pe Facebook.
Președintele Comisiei de ATI din Ministerul Sănătății a anunțat că, în cazul în care veniturile medicilor vor fi reduse, specialiștii din domeniul terapiei intensive vor demisiona în bloc și se vor constitui în grup sau societate liberală, care va oferi servicii spitalelor, considerând incalificabil ca în plină criză sanitară clasa politică să atenteze la veniturile personalului medical. La rândul său, managerul Spitalului Găești, Laurențiu Belușica, afirmă că scăderea sporurilor va determina migrația personalului din secțiile COVID, iar interzicerea cumulului pensie - salariu de la stat va avea ca efect disparția liniilor de gardă.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că a cerut ministerelor să prezinte propria viziune în privința salarizării în sistemul public, pornind de la niște principii. “Noi propunem ca salariul de bază la care să se raporteze majorările sau calculul salariilor să fie de 2.300 de lei, nivelul salariului minim brut pe economie. Dacă sunt sporuri, acestea să nu depășească mai mult de 20% din nivelul salariului de bază, să fie introduse în grila de salarizare activități care în momentul de față nu sunt incluse”, a afirmat ea. Palfonarea sporurilor ar afecta mai multe categorii, printre care și personalul medical.
De asemenea, Ministerul Muncii a pus deja în dezbatere publică proiectul care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat. O astfel de măsură ar afecta însă cadrele didcatice și medicii, mulți dintre aceștia lucrând și după vârsta legală de pensionare, iar ieșirea lor din sistem ar avea consecințe pe fondul lipsei de personal.
Numărul cazurilor noi de COVID-19 a a scăzut sub 5.000
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri 4.267 de cazuri noi de COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore. Totodată, au fost raportate 76 de decese, numărul total fiind de 22.208.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.897. Dintre acestea, 1.334 erau internate la ATI. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 6.486.880 de teste RT-PCR și 501.385 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.073 de teste RT-PCR (8.736 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.337 la cerere) și 5.319 teste rapide antigenice.
