MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Liber la călcat pedala
Mașinile de poliție cu radar trebuie presemnalizate cu panou, iar radarul de tip pistol nu poate fi folosit la mai mult de zece metri de mașina de poliție, sunt două dintre propunerile care au trecut de Comisia Juridică a Camerei
Comisia juridică și Comisia pentru transporturi ale Camerei Deputaților au dat ieri un raport favorabil pentru proiectul de lege pentru modificarea art.109 din Codul Rutier, care prevede, printre altele, că prezența mașinilor de poliție cu radar trebuie presemnalizată prin panouri, cu 500-1.000 de metri înainte. Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Florin Roman, susține că radarele trebuie semnalizate la fel cum se face în toate țările civilizate, iar măsurile asemănătoare în alte țări au dus la scăderea numărului de decese în accidentele rutiere. Deputatul USR Cătălin Drulă a spus că proiectul de lege a revenit într-o formă “oribilă” și critică partidele politice care au votat aceste modificări. Astfel, potrivit modificărilor adoptate de cele două comisii, “mașinile de poliție cu radar sau polițistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizați cu un panou afișat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”. De asemenea, panoul care atenționează existența unui radar se montează de către administratorul drumului, la solicitarea polițistului.Pe lângă faptul că mașinile de poliție trebuie să fie inscripționate cu însemnele Poliției Române, potrivit unei completări aduse amendamentului, acestea trebuie să fie poziționate vizibil. Tot comisiile au decis că dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de mașina de poliție. Guvernul a anunțat că nu susține această inițiativă. Proiectul de lege a fost inițiat de către deputatul PNL Florin Roman, iar cu propuneri de modificări au contribuit și parlamentari ai PSD și UDMR. “Iar o să sară deontologii de doi metri. Raport final pe proiectul de lege privind interzicerea radarelor ilegale. Nu a radarelor legale. Acestea trebuie semnalizate așa cum se întâmplă în toată lumea civilizată și unde implementarea legilor similare a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. Avem mulți decedați pe șosele în primul rând că avem drumuri proaste. Apoi neatenția la volan și consumul de alcool. Ceea ce este în prezent nu e în regulă. Prevenția trebuie să devină prioritară! Acolo unde sunt machete cu mașini de poliție, numărul accidentelor soldate cu victime scade. În paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respectă regulile în trafic!”, a anunțat Florin Roman pe contul său de Facebook.
“Oribil sentiment când toate celelalte partide votează mizeria asta”
La rândul său, deputatul USR Cătălin Drulă a spus că proiectul de lege a revenit într-o formă “oribilă”, anunțând că, deși a fost inițial respins de Comisia de transporturi, acum a fost adoptat. “A revenit proiectul de lege cu interzicerea radarelor într-o formă oribilă care face practic imposibilă aplicarea Codului Rutier în ce privește viteza. După promulgare, va fi liber la călcat pedala. Deși inițial fusese respins proiectul în Comisia de Transporturi, se pare că s-au dus negocieri și de data asta a fost votat în Comisiile reunite de toate partidele politice în afară de USR”, a scris și Drulă pe Facebook. El ironizează amendamentul care prevede afișarea unui panou care să anunțe prezența unui radar și critică restul partidelor care au votat raportul. “S-a transformat într-o caricatură controlul și aplicarea legii rutiere în ce privește viteza de circulație: “atenție că în 500 de metri trebuie să mergeți un pic încet vreo 2-300 de metri, apoi puteți s-o călcați din nou”. Oribil sentimentul când vezi că toate celelalte partidele politice votează la unison mizeria asta. La fiecare vot: pădure de mâini pentru, 6 voturi împotrivă de la USR. Imuni la argumente, imuni la absurditatea prevederilor. Inclusiv membrii acestor partide care păreau oameni rezonabili”, a mai spus acesta. Deputatul numește “dezgustătoare” lipsa de recție a MinisteruluI de Interne și spune că Guvernul a anunțat că nu susține proiectul, dar nu a făcut nimic altceva. “Dezgustătoare lipsa de reacție a Ministerului Afacerilor Interne, reprezentantul tăcea mâlc până când am cerut eu explicit să i se dea cuvântul și conform procedurii să exprime poziția Guvernului. A bâiguit că Guvernul nu susține inițiativa și că face mult mai greu să aplice legea, dar atât. Mi-era mie rușine de uniforma și meseria acestui domn. Mâine legea merge la dezbatere în plen și la votul final. Cu toate partidele în afară de USR în spatele ei. Ne vom opune și o vom ataca pe toate căile”, a continuat acesta. Deputatul USR Cătălin Rădulescu a anunțat că a cerut Poliției ca în două săptămâni să vină cu propuneri de modificare a legislației rutiere, astfel încât limita de viteză în toate localitățile să fie de 70 de kilometri pe oră. “Noi vom face o modificare la Codul Rutier, și anume am cerut Poliției ca în termen de două săptămâni să găsească o soluție ei singuri, astfel încât să fie uniformă peste toți. Să nu existe localități unde limita este 50 (de kilometri pe oră – n.r.) și în altele 70. Adică să fie peste tot 70. Cum o vor face, treaba lor. Hai să îi punem să mai muncească și cu creierul decât numai cu buzunarul cetățenului”, a spus Rădulescu.
Definitiv: Fostă șefă DIICOT, patru ani de închisoare cu executare
n Adriean Videanu a fost achitat în același dosar
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri achitarea Alinei Bica în dosarul în care a fost judecată alături de omul de afaceri Horia Simu și de fostul șef al ANAF Șerban Pop și în care în primă instanță primise o condamnare de trei ani și jumătate de închisoare cu executare. În dosarul în care a fost judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu, fosta șefă a DIICOT a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare, fiind menținută astfel decizia din primă instanță. Deciziile luate marți de instanța supremă în cele două dosare sunt definitive. Astfel, Alina Bica a fost achitată în procesul în care a fost judecată după ce ar fi intervenit pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu, după ce primise în primă instanță o condmnare la trei ani și jumătate de închisoare. În același dosar, instanța supremă a menținut decizia instanței de fond în cazul lui Horia Simu, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență. Fostul șef al ANAF Șerban Pop a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare pentru infracțiunea de trafic de influență, fiind menținută și în acest caz decizia de la instanța de fond.În celălalt dosar, în care a fost judecată pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, Alina Bica a fost condmnată la patru ani de închisoare cu executare, fiind menținută decizia din primă instanță.De asemenea, instanța supremă a menținut decizia de achitare în cazul fostului ministru Adriean Videanu.Fosta șefă a DIICOT a cerut din luna ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica. Soția omului de afaceri Ovidiu Tender declara însă, săptămâna trecută, la instanța supremă, că Bica nu s-ar mai afla în Costa Rica, ci în Panama.Alina Bica este judecată și într-un al treilea dosar, prvind despăgubirea frauduloasă a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În acest caz, instanța supremă ar putea pronunța sentința în 29 iunie. Decizia nu va fi definitivă.
Liderul UDMR: Opoziția nu are șanse să dărâme Guvernul
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus ieri, la finalul întâlnirii cu liderul PNL, Ludovic Orban, că opoziția nu poate dărâma actualul Guvern fără ajutorul PSD-ALDE sau fără ruperea Coaliției. Kelemen Hunor a afirmat că, dacă ar vota toate partidele de opoziție și UDMR moțiunea de cenzură, atunci ar fi 190 de voturi, iar pentru ca moțiunea să fie admisă și Guvernul să cadă sunt necesare 233 de voturi. El a evitat să spună cum va vota UDMR la moțiune, spunând că formațiunea va decide și va anunța miercuri dimineață. "Am avut o întâlnire cu Ludovic Orban. Am discutat un pic despre situația poitică, am luat-o așa, foarte sistematic, matematic. și am adunat tot ce se poate aduna la un loc, ca să vadă toată lumea, și el, să vadă și el cam unde suntem. Maxim 194 - 195 de voturi, dacă nu ținem cont de nimic. Pana la 233, mai sunt multe voturi lipsă. În acest moment, opoziția, completată eventual cu o parte dintre minorități, nu are șanse să dărmâne Guvernul", a spus Kelemen Hunor. El susține că moțiunea nu are șanse să treacă. "Am discutat un pic despre dacă ar fi, ce s-ar întâmpla după. Sunt 3-4 variante prezentate de Ludovic Orban, de ieșire dintr-o situație care eventual după căderea Guvernului ar trebui rezolvate, și cu asta am și terminat discuția. Nu am discutat despre programul de guvernare, nu am discutat despre miniștri, despre persoana primului-ministru, despre ce ar trebui să facă cel care vrea să înlocuiască Guvernul actual . Deci, din acest punct de vedere, sigur toate calculele duc spre un singur rezultat. În acest moment, cei care au inițiat moțiunea de cenzură nu au voturile necesare pentru a dărâma Guvernul. Fără PSD, fără ALDE, fără ruperea Coaliției nu se poate dărâma, indiferent cine ce spune, pentru că cifrele nu mint. Cifrele sunt extrem de simple și extrem de simplu e de făcut un calcul. Noi vom continua discuțiile și în lunile care urmează, pentru că, pâna la urmă, e corect să discuți, dar nu am putut să dăm un răspuns pentru că noi mâine dimineață luăm o decizie", a mai spus liderul UDMR.Moțiunea de cenzură inițiată de PNL și susținută de USR și PMP împotriva Guvernului Dăncilă a fost citită marți în plenul Parlamentului. Pentru ca moțiunea să treacă, iar Guvernul să cadă, sunt necesare voturile favorabile a 233 de parlamentari.
Cioloș, Barna și 24 de ONG-uri anunță o inițiativă de modificare a legislației electorale
Reprezentanții ai 24 de ONG-uri sau mișcări civice și ai partidelor Mișcarea România Împreună, Partidul Oamenilor Liberi și Uniunea Salvați România anunță o inițiativă de modificare a legislației electorale, principalele propuneri fiind revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor și eliminarea pragurilor electorale. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă organizată marți și la care participă, printre alții, Dan Barna (Uniunea Salvați România) și Dacian Cioloș (Mișcarea România Împreună). „Din păcate, de aici lipsește PNL. Așteptăm în continuare PNL să ni se alăture”, a spus Mihai Polițeanu (Inițiativa România), care a precizat că a fost transmisă o invitație liberalilor, dar nu s-a primit niciun răspuns. Care sunt ONG-urile care susțin Inițiativa: Acțiunea Civică Galați, #activAG Pitești, Aradul Civic, Asociația VeDem Just, Brașovul Civic, Centrul pentru Studiul Democrației, Corupția Ucide, Curățăm Galațiul, Eu Ro Aleg, Evident Deva, Geeks 4 Democracy, Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Mureșul Civic, Oradea Civică, Platforma România 100, Rădăuțiul Civic, Reactiv Brașov, Rezist Milano, #REZISTENțA, Umbrela Anticorupție Cluj, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Vă Vedem din Sibiu.
Aproape 10.000 de români au consumat droguri prin injectare, în 2016
Aproape 10.000 de români au consumat, în 2016, droguri prin injectare, heroina fiind principalul drog injectat. Potrivit directorului Agenției Naționale Antidrog (ANA), Sorin Oprea, numărul persoanelor care își injectează droguri, la nivelul întregii țări, ajungea la aproape 10.000 în 2016, cele mai des întâlnite cazuri fiind în București. Oprea a precizat că cel mai consumat drog în acest fel este heroina. De asemenea, în 2016 au fost înregistrate peste 3.000 de cazuri de urgențe privind consumul de droguri, iar în București au avut loc cele mai multe decese, în timp ce la nivel național, peste 4.000 de persoane au primit tratament pentru consumul de stupefiante Directorul ANA a mai spus că în România, canabisul rămâne în continuare cel mai consumat drog, în special de către persoanele din grupa de vârstă 15-34 de ani. Referitor la canabis, Frédéric Denecker, specialist în cadrul Observatorului European de Droguri și Toxicomanii, a confirmat că și la nivelul Europei este cel mai consumat drog. „Canabisul continuă să fie drogul ilicit cel mai frecvent consumat, peste 88 de milioane de adulți consumă zilnic canabis. Este îngrijorător. Cererea de tratament a crescut de trei ori. Dacă acum 10 ani cererile de tratament erau în urma consumului de heroină, canabisul este responsabil pentru 45 la sută dintre cererile de tratament din Europa”, a spus Denecker. El a adăugat că în țările europene există o creștere a disponibilității cocainei, iar în ultimii ani puritatea acestui drog a avut cel mai mare nivel. „Există semnale că acest drog este mai disponibil pe piețele ilicite din Europa și, deși prețul rămâne stabil, puritatea cocainei crește. Cantitatea confiscată a fost în creștere. Dacă vom compara confiscările din 2015 cu cele din 2016, vedem clar o creștere”, a explicat specialistul.
Kelemen Hunor: Nu există motiv de suspendare a președintelui
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat din nou ieri, că nu susține și nu există niciun motiv pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis. “A încălcat decizia Cuții și Constituția președintele, azi, 26 iunie? Nu există motiv de suspendare. Și săptămâna trecută am spus, și acum două săptămâni, vă spun în această săptămână și vă spun și pentru săptămâna viitoare: nu susținem, pentru că nu există niciun motiv pentru suspendare și pentru două săptămâni în avans, nu susținem așa ceva. Președintele nu va spune că nu respectă decizia Curții", a declarat Kelemen Hunor. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că nu este exclusă declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, spunând că acesta a întârziat nepermis de mult cu decizia privind revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Klaus Iohannis a evitat, ieri, să pronunțe un termen legat de anunțarea deciziei sale privind revocarea șefei DNA, iar întrebat despre declarațiile făcute luni de liderul PSD, a spus: "Sincer, nu sunt extrem de interesat de părerea dumnealui".
Horodniceanu: Peste 4.700 de dosare vor fi închise dacă vor intra în vigoare modificările Codurilor penale
Peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, a declarat, ieri, procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu. El s-a referit la dispoziția potrivit căreia dosarele în care dacă după un an nu fost începută urmărirea penală in personam vor trebui închise. Horodniceanu a precizat că este vorba despre 4.770 de dosare.
Aceste dosare ar intra sub incidența articolului 305 al noului Cod penal, care la alineatul 11 prevede: "În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut luni, răspunzând unei întrebări, că este exclusă în acest moment adoptarea modificării Codurilor penale printr-o Ordonanță de urgență. Astfel, întrebat dacă este exclusă în acest moment această procedură, el a răspuns: "Da"
Polițiștii au un nou șef
Cătălin Ioniță a fost înlocuit de la conducerea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) susținând că Ioniță a cerut a cerut ministrului Carmen Dan să fie schimbat din funcție, invocând motive persoane. Ioniță va fi înlocuit cu șeful Poliției de Frontieră, Ioan Buda. Cătălin Ioniță conducea Poliția Română din luna ianuarie, când l-a înlocuit pe Bogdan Despescu, demis în urma scandalului izbucnit după arestarea polițitului Eugen Stan, cercetat după ce a agresat sexual mai mulți copii. Ioan Buda are 54 de ani și a ocupat funcția de inspector general al Poliției de Frontieră în perioada 2010-2015, ca apoi să fie, până în 2016, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. A revenit la finalul anului 2016 în funcția de șef al Poliției de Frontieră.Buda a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca și are și o diplomă de studii juridice eliberată de Universitatea Oradea, unde a urmat un curs postuniversitar de Drept Penal și un master în Administrație Publică. În 2004-2005, a urmat un curs postuniversitar în management la Academia de Politie "Alexandru I. Cuza" și tot aici a făcut un master în Managementul Strategic al Afacerilor Interne. În 2010, Ioan Buda a făcut un master la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" - Facultatea de Comandă și Stat Major. Ioan Buda a fost implicat într-un scandal în 2017, când ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan a dispus o anchetă după ce în presă au apărut imagini în care șeful Serviciului Control din cadrul Poliției de Frontieră Aurelian Miu îngenunchează în fața unei mese la care stau mai mulți chestori din minister.Scenele, despre care ministrul spunea că sunt din 2013, s-ar fi petrecut la ultimul etaj al clădirii în care se află sediul Poliției de Frontieră, iar la masă sau în încăpere se mai aflau, în afară de Gelu Oltean, care conducea la acel moment DGPI, chestorul Ioan Buda, chestorul Marcel Ardelean, șeful Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei, precum și alți șefi de structuri din Poliția de Frontieră. Aurelian Miu a fost eliberat din funcție la scurt timp după declanșarea anchetei. Carmen Dan spunea atunci că din verificări nu reiese foarte clar dacă șeful Poliției de Frontieră, Ioan Buda, era de față, dar "se pare că ar fi fost prezent la acel eveniment".
