MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Justiția, de la o extremă, la alta “Superimunitatea” înlocuiește Secția Specială
în proiectul privind desființarea parchetului special, ministrul Justiției a introdus două “filtre” care complică anchetele în cazul magistraților n actul normativ este criticat de voci influente din justiței, deopotrivă, de judecători, procurori sau avocați
Ministerul Justiției propune, în proiectul de desființare a Secției Speciale, publicat ieri, și modificarea legii privind statutul judecătorilor și procurorilor. Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror ar urma să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Altfel spus, ministerul justiției pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat sau nu. În plus, magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără aviz de la CSM. Aceste două filtre suplimentare nu există în legislația actuală. Doar în cazul arestării sau percheziției unui magistrat, procurorii au nevoie de avizul CSM, dar nu la trimiterea în judecată, iar procurorul general nu are niciun cuvânt de spus în ce privește anchetarea unui judecător sau procuror.
“D-aia n-are ursu’ coadă”
Avocata Elenina Nicuț consideră că ministrul Predoiu le oferă “o super-imunitate” judecătorilor și procurorilor prin impunerea celor două filtre. “Daca tot fac paralela cu CCR, cum ar fi sunat ca Dorneanu să poată bloca punerea în mișcare a acțiunii penale? D-aia n-are ursu’ coadă”, a scris Nicuț pe Facebook.
Și judecătorul Cristi Danileț a atras atenția într-o postare pe Facebook că nu e bine că Procurorul General va superviza inculparea magistraților “atâta timp cât ministrul justiției are un cuvânt greu de spus în numirea PG”. “E bine că dispare SIIJ și se revine la competența anterioară de anchetare penală a magistraților. Nu e bine că se dă Procurorului General competența de a superviza inculparea magistraților de procurorul de caz, atât timp cât ministrul justiției are un cuvânt greu de spus în numirea PG. Nu e bine că se dă CSM atribuția de a încuviința trimiterea în judecată a unui magistrat. O astfel de atribuție a existat până în anul 2004, dar de atunci este consacrata independența procurorului de caz”, a scris Danileț.
Procuror: Ce se întâmplă dacă la CSM sunt magistrați de civil?
De asemenea, Bogdan Pîrlog, prim-procurorul adjunct al Parchetului Militar al Tribunalului Militar București, consideră că obligativitatea de a-i fi prezentată procurorului general orice punere în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat poate duce până la urmă și la pierderea caracterului confidențial al urmăririi penale. Procurorul, care conduce Asociația Inițiativa pentru Justiție, crede că se va ajunge ca procurorul general să cunoască toate cauzele în care sunt implicați magistrați. Și în prezent, procurorul general poate infirma orice punere în mișcare a acțiunii penale efectuată împotriva unui judecător sau procuror, dar nu i se prezină automat dosarul spre confirmare.
În ceea ce privește încuviințarea trimiterii în judecată a unui magistrat de către CSM, procurorul spune că “apare o situație halucinantă în care secțiile CSM se transformă în organe judiciare”. “La un moment dat, e posibil ca toți cei aleși în acestă secție a CSM să fie din zona de civil, să nu fie judecător de penal nici măcar unul, dar ei se vor pronunța”, a explicat procurorul.
Zi decisivă pentru Guvernul Orban
n moțiunea de cenzură depusă de PSD și UDMR intră la vot în Parlament n liberalii par deciși să provoace alegeri anticipate în cazul în care cade Guvernul
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și susținută de UDMR va fi dezbătută în Parlament azi, de la ora 12:00, au decis Birourile Permanente ale celor două Camere. Moțiunea de cenzură “Guvernul Orban/PNL - privatizarea democrației românești” a fost inițiată de PSD și UDMR după ce Guvernul Orban și-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea în Parlament, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată. Votul este secret, cu bile. Conform Constituției, moțiunea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă 233 de voturi. Liderii PSD au anunțat în repetate rânduri că dispun, împreună cu UDMR și alți parlamentari de “ocazie” de numărul suficient de voturi pentru a dărâma Guvernul.
Orban: Dacă moțiunea trece, nu mai votăm niciun guvern
Premierul Ludovic Orban a anunțat, ieri, că, în situația în care moțiunea de cenzură depusă de PSD și UDMR va fi votată, miercuri, în Parlament, deputații și senatorii PNL nu vor mai vota învestirea următoarelor două guverne, pentru ca astfel să se declanșeze alegerile anticipate. “O spun limpede: în cazul în care va exista o majoritate în ceea ce privește moțiunea de cenzură, în ceea ce privește Partidul Național Liberal decizia noastră este clară luată ca să nu mai votăm învestirea niciunuia dintre cele două guverne pentru a declanșa alegeri anticipate. Asta le spun și parlamentarilor, ca să știe”, a afirmat Ludovic Orban. El a precizat că evaluările PNL arată că nu se vor strânge suficiente voturi pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, iar în eventualitatea în care această moțiune va fi respinsă Executivul va continua implementarea programului de guvernare.
PSD nu vrea suspendarea lui Iohannis dacă propune același premier
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, spune că “refuză să creadă” că, în situația în care moțiunea de cenzură depusă de PSD și UDMR va fi votată, președintele Klaus Iohannis va propune de două ori un guvern în fruntea căruia să se afle tot premierul Ludovic Orban. “Eu cred că un vot se dă și în raport cu propunerea de prim ministru. Refuz să cred că președintele României va desemna un premier demis de Parlament încă de două ori după aceea. Refuz să cred”, a afirmat Alfred Simonis, iieri după-amiază. El a precizat că, dacă va face acest lucru, președintele “va încălca Constituția”, iar PSD va lua “măsuri în acel moment”. Liderul deputaților PSD a precizat că nu ia în calcul o suspendare din funcție a șefului statului. “În acel moment vom discuta și acele măsuri, nu se pune problema de suspendarea președintelui. Numai ce am avut alegeri, totuși”, a mai spus Alfred Simonis.
Femeia care a murit așteptând 16 ore în spital: Versiunea medicilor
Reprezentanții Spitalului Județean Constanța au venit ieri cu propria versiune în cazul femeii de 70 de ani a cărei familie acuză că a murit după ce a fost lăsată să aștepte pe scaun, pe hol, timp de 16 ore. Medicii susțin că pacienta era în stare stabilă, iar tomografia a fost făcut la 7 ore de când s-a cerut pentru că erau foarte multe urgențe grave la spital. Ei afirmă că este “curios” că pe toată perioada în care a fost ținută în UPU pacienta a fost pe “cod verde”, ceea ce înseamnă că era conștientă și echilibrată și “dintr-o dată, seara”, starea i s-a agravat. Potrivit medicilor, femeia a ajuns la spital la ora 7.30, cu simptome respiratorii de aproximativ trei zile, “pe fondul unei patologii cardiace”. Primul consult ar fi fost la 8.07 de către medicul urgentist, iar femeia era stabilă hemodinamic. La ora 10.00, după un alt consult, medicii ar fi cerut un al doilea set de analize, iar la ora 11.10 s-ar fi făcut consultul cardiologic la solicitarea medicului internist, femeia fiind în tot acest timp stabilă hemodinamic, susțin reprezentanții spitalului. “Se solicită încă un set de analize țintite pe funcția cardiacă, analize care au fost solicitate în dinamică, la ora 11.00 și la ora 15.00. Se solicită și CT torace, pacienta având creatinină mare. Nu s-a putut face angioCT la momentul respectiv, s-a continuat cu tratamentul antihipertensiv. La ora 12.06 este solicitarea de CT în calculator, CT-ul s-a făcut la ora 19.30. Există o pauză între ora 12.00 și ora 19.00, care este explicată prin faptul că au fost opt solicitări de cod roșu pentru CT, 11 solicitări de cod galben și 4 de cod verde”, a susținut, ieri, într-o conferință de presă, Cătălin Grasa, managerul Spitalului Județean Constanța. Conform acestuia, rezultatul tomografiei a venit la ora 20.30, iar femeia continua să fie în stare stabilă. “În urma rezultatului CT se evidențiază hidropneumotorax revărsat pericardic, se solicită și consult chirurgical, iar în jurul orei 21.50 se înrăutățește starea generală a pacientei. Devine instabilă hemodinamic și se produce stopul cardio-respirator și, în ciuda manevrelor de resuscitare, acestea nu mai au din păcate niciun rezultat. Deci nu a fost pe cod roșu sau cod galben. Și dintr-o dată, seara, se deteriorează astfel încât necesită a merge pe codul roșu și acolo să fie fără răspuns la manevrele de resuscitare. S-a întâmplat ceva, a fost o decompensare ireversibilă și așteptăm să vedem și noi cauza”, mai susțin medicii.
Fiul femeii a depus o plângere penală la poliție în care îi acuză pe medici că nu s-au îngrijit de starea mamei sale, aceasta fiind lăsată să aștepte pe un scaun, în holul spitalului. Femeia a ajuns la spital în 1 februarie, în jurul orei 7 dimineața, acuzând dureri în piept și în abdomen. Potrivit plângerii, abia după 12 ore, femeia a fost luată și i s-a făcut o electrocardiogramă (EKG), iar după alte patru ore a fost mutată pe un pat. După o oră de când a fost pusă în pat, bătrâna a murit în brațele fiului său.
Boala gravă de care suferă fostul ministru al Sănătății
Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea a făcut public și diagnisticul, după ce luni seară, a anunțat pe contul său de Facebook, că a fost diagnosticată cu o boală gravă autoimună și a ales să se trateze în țară, având încredere în sistemul medical. Într-un comentariu la postarea de pe Facebook, intitulată “Viața este imprevizibilă”, în care povestește că, în noiembrie 2019, a fost diagnosticată cu o boală autoimună gravă, de atunci fiind sub tratament, cu cortizon și cu imunoglobuline, Sorina Pintea spune că este vorba despre dermatomiozită. “Dermatomiozită! Din fericire diagnosticată în primele 4 luni, fără afectare musculară, din fericire”, este răspunsul dat de fostul ministru când a fost întrebată de ce boală suferă. Dermatomiozita este o boală în care agresiunea imună are loc la nivelul vaselor din învelisul conjunctiv al fasciculelor musculare. Pe lângă afectarea pielii și mușchilor, frecvent sunt atinse și viscerele, în special tubul digestiv, cordul și plămânii. “Imediat după instalarea mea la Ministerul Sănătății, mai exact pe data de 5 martie 2018, din cauza lipsei imunoglobulinelor, am activat Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. În ultima parte a mandatului, am început să mă simt din ce în ce mai rău, dar am crezut că această stare se datorează oboselii. În data de 5 noiembrie 2019, am primit un diagnostic de boală gravă autoimună, urmând imediat tratamentul specific, printre care și cel cu imunoglobuline. Eu am încredere în sistemul medical din România, așa că am ales să mă tratez la noi în țară, într-un spital de stat”, a scris fostul ministru al Sănătății în postarea inițială.
Cadavrul unui bărbat, descoperit în râul Bistrița
Cadavrul unui bărbat, care se presupune că ar fi al celui care și-a ucis soția în urmă cu două săptămâni, a fost găsit, ieri, de pompierii din cadrul ISU Bacău. Crima s-a produs în seara zilei de 21 ianuarie 2020, atunci când un bărbat a sesizat la 112 că prietenul său l-a sunat și i-a povestit că și-a ucis soția și că se va sinucide sărind în râul Bistrița, în zona podului din cartierul Șerbănești a municipiului Bacău.
Forțele de ordine ajunse la fața locului au început căutările bărbatului și au descoperit în zonă mașina acestuia. În interior se afla cadavrul soției sale, cu care se afla în divorț. Suspectul crimei a fost căutat fără rezultate, iar de a doua zi au început căutările în râul Bistrița, cu ajutorul scafandrilor din Bacău și Neamț. Marți, trupul unui bărbat a fost găsit de scafandri în râul Bistrița, și a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Bacău pentru efectuarea necropsiei. Urmează să fie stabilită identitatea bărbatului găsit în râu, respectiv dacă este suspectul crimei din seara zilei de 21 ianuarie 2020, dar și cauza decesului acestuia.
Guvernul dublează prin OUG numărul de parlamentari din diaspora
Printre prevederile ordonanței de urgență privind alegerile parlamentare se numără creșterea numărului de parlamentari pentru diaspora, potrivit ministrului de Interne, Marcel Vela. Totodată, actul normativ prevede extinderea zilelor de votare pe trei zile, similar cu alegerile prezidențiale. Potrivit ministrului de Interne, ordonanța prevede creșterea numărului de parlamentari din diaspora astfel: „de la doi la patru senatori și de la patru la opt deputați”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
