MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ion Iliescu, acuzat că a “ucis” 862 de oameni
După 30 de ani, dosarul Revoluției a ajuns în instanță n liderii în viață ai Consiliului Frontului Salvării Naționale sunt acuzați că au produs în mod intenționat o stare de psihoză în urma căreia peste 800 de persoane au murit și peste 2000 au fost rănite n mare parte din dosar a fost instrumentat după luna iunie, 2016
Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat ieri că Secția parchetelor militare a înaintat instanței rechizitoriul în dosarul Revoluției. “Finalizarea acestei cauze de către procurorii militari reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din proiectul managerial pe care mi l-a asumat în urmă cu trei ani”, a spus Lazăr, decizia intervenind la aproape 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. El a spus că oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii, explicații, aprecieri în legătură cu momentul decembrie 1989. “Astăzi juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar ca parte componentă a unei investigații foarte complexe care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele Revoluției nu este una instituțională, ci este individuală”, a sublinit procurorul general.
Rechizitoriul are 12 volume, în total 3.280 de file. Dosarul are 3.330 de volume, din care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
“Prezint scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale, care a durat aproape 30 de ani”, a adăugat Lazăr.
Psihoza teroristă, indusă cu intenție
Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării, au folosit documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor. “În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forță militară a României, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia. Din același moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român”, se mai arată în comunicat.
Totodată, ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost “lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), acceptată și asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.
“Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcția de ministru al apărării, șefii direcțiilor militare și șeful aviației militare) ar fi declanșat și coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înțelegeri cu noua forță politică a țării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părți, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menținerea la putere, dar și legitimarea în fața poporului român”, se mai arată în documentul citat. Potrivit procurorilor, cercetările au vizat faptul că “prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc”.
“Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00)”, au mai transmis procurorii.
Potrivit acestora, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane.
În 21 decembrie 2018, fostul președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpați în Dosarul Revoluției. Cei patru sunt acuzați de crime împotriva umanității, procurorii precizând că, după înlăturarea lui Nicolae Ceușescu, s-a creat în mod intenționat o “psihoză teroristă” care a dus la decesul a peste 800 de persoane și rănirea a peste 2.100.
Teodor Mărieș: Dosarul Revoluției este incomplet
Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, spune că Dosarul Revoluției este incomplet și că o mare parte din persoanele vătămate nu au fost încă audiate, caz în care trimiterea în judecată s-a făcut doar pentru imagine. Mărieș a precizat, însă, că nu a văzut rechizitoriul și afirmă că va exprima un punct de vedere complet asupra dosarului după ce va afla toate informațiile. El a precizat că prin trimiterea unui dosar în instanță ar trebui să se facă dreptate, dar în acest caz se teme că ar putea fi vorba doar de o chestiune de imagine. “Dar să nu ne pronunțăm, să vedem comunicatul, rechizitoriul”, a mai spus președintele Asociației 21 Decembrie.
Gelu Voican Voiculescu: Sunt sugrumat de indignare
Gelu Voican Voiculescu a declarat că nu a dat dispoziții sau ordine care să ducă la moartea a 862 de revoluționari. El s-a declarat indignat, referindu-se la Lazăr, că “acest om compromis moral și profesional are îndrăzneala să vină și să vorbească despre Revoluție”.
„Felul în care au fost expuse lucrurile e ca și cum pentru prima dată, acum, în sfârșit se face lumină în chestiunea Revoluției. Au fost mii de dosare care s-au instrumentat, s-au dat condamnări. Este absolut fals să se spună că în sfârșit se va face lumină în chestiunea vinovățiilor din timpul Revoluției. Indiferent că vorbim înainte de 22 sau de cei 862 de morți de după 22. Dar se ingnoră că toți acești morți se înscriu până în seara de 25 decembrie 1989, când s-a anunțat execuția Ceaușeștilor. După aceea nu a mai fost niciun mort”, a spus Voiculescu la Digi 24. Voiculescu s-a referit și la acuzațiile aduse procurorului general în legătură cu activitatea sa ca șef al comisiei de eliberare din Penitenciarul Aiud, în perioada comunistă. „Sunt așa de sugrumat de indignare că nu-mi găsesc cuvintele. Acest om compromis moral și profesional are îndrăzneala să vină și să vorbească public despre Revoluție, care este practic evenimentul fondator al noii orânduiri și epoci în care trăim”, a spus Gelu Voican Voiculescu. „Ce probe pot să dețină acești oameni din care să rezulte că noi am fi dat ordine, dispoziții sau am fi rersponsabili de moartea acestor 862 de revoluționari, care erau tovarășii noștri? Din rândurile lor, din sutele de mii de oameni ieșiți în stradă am venit și noi, cei care am format CFSN-ul. Cum se poate susține că am determinat moartea acestor 862 de oameni? Nu am dat dispoziții, nu am dat ordine, nu am semnat nimic”, a mai spus el.
PNL vrea să-i ia lui Dragnea colacul de salvare de la CCR
n liberalii cer o amânare a deciziei privind completurile specializate
Liberalii încearcă să amâne o decizie la Curtea Constituțională în cazul completurilor specializate care l-ar putea scăpa de probleme pe Liviu Dragnea. Demersul PNL vine în contextul în care Florin Iordache a sesizat CCR în această speță având exact aceleași argumente ca avocații lui Liviu Dragnea care au cerut anularea sentinței în dosarul angajărilor fictive. PNL a sesizat CCR să se pronunțe „asupra delegării de competențe pe care poate să o facă președintele către vicepreședinti”, în contextul în care plângerea pe completuri a fost făcută de Florin Iordache în perioada cât a avut delegate atribuțiile de către Liviu Dragnea. „Președintele Camerei Deputaților nu poate să delege atribuții ale președintelui Camerei Deputaților prevăzute de Constituție către vicepreședinți. Din acest motiv, am solicitat CCR să amâne analiza conflictului juridic de natură constituțională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre. Nu putem accepta ca un organism atât de important, cu este CCR, să se transforme într-o instituție de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede că toate conflictele declanșate de Florin Iordache au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea”, a declarat președintele PNL, Ludovic Orban.
Curtea Constituțională urmează să discute pe 10 aprilie sesizarea privind un posibil conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema completurilor specializate în corupție.
Dacă CCR va accepta sesizarea, apărarea lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive în care liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare va cere instanței supreme rejudecarea dosarului în fond.
Guvernul, dat în judecată în legătură cu A8?
Asociațiile “Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, “Moldova vrea Autostradă”, “Împreună pentru A8” și “Pro Infrastructură” au transmis, ieri, o scrisoare premierului, în care solicită documente asupra modului în care se aplică legea cu privirea la construcția autostrăzii Iași-Târgu Mureș. Cele patru asociații afirmă că până în prezent nu au primit niciun act privind studiul de fezabilitate, tema de proiectare, proiectul pentru autorizarea lucrărilor și proiectul de execuție. “Dacă documentele cerute de noi sunt în diferite stadii de elaborare (sau în procedură de atribuire a contractelor care au ca obiect elaborarea lor), vă solicităm să ne transmiteți calendarul executării acestor documente și sumele estimate pentru fiecare în parte, astfel încât să se aibă în vedere întregul obiectiv. Vă rugăm, de asemenea, să precizați numărul de kilometri al obiectivului de investiții Autostrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș, deoarece la această dată se discută despre două lungimi: 311,066 de kilometri (conform studiului de fezabilitate) sau 318,8 de kilometri (conform Masterplanului General de Transport)”, se arată în scrisoarea trimisă premierului de către cele patru asociații civice. Totodată, semnatarii solicită precizări privind existența unor cereri de finanțare din bani europeni pentru documentația tehnico-economică aferentă investiției. “Referitor la decizia Guvernului României de a ignora construcția Autostrăzii A8 prin utilizarea fondurilor europene (investiția e decontabilă până la 85% din total) pentru tronsonul de 68 de km Lețcani-intersecție DN2 Soci, vă rugăm să ne transmiteți documentele oficiale prin care statul român a notificat Comisia Europeană în contextul utilizării exclusive a Parteneriatului Public-Privat. Considerăm că cererea noastră este perfect îndreptățită, întrucât nu cunoaștem nici intenția de abordare a creditelor externe, și nici a fondurilor europene nerambursabile. De asemenea, este evident că Ministerul Transporturilor a depășit cu mult termenul de 30 de zile prevăzut de Lege, neinițiind sau nefăcând public niciun document necesar pentru realizarea obiectivului”, mai arată cele patru asociații în scrisoarea transmisă premierului României. Reprezentanții asociațiilor civice susțin că iau în calcul să acționeze guvernul în judecată pentru nerespectarea legii privind construirea autostrăzii care să lege Moldova de Ardeal.
Grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România în PE
Grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România în Parlamentul European și adoptarea unei noi rezoluții despre derapajele guvernării Dăncilă, anunță pe pagina sa de Facebook europarlamentarul Cristian Preda. “Date fiind evoluțiile recente, grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România și adoptarea unei noi rezoluții despre derapajele guvernării Dăncilă. Am solicitat acest lucru săptămâna trecută la Bruxelles, în ședința fracțiunii parlamentare la care sunt afiliat din 2009 încoace”, anunță Cristian Preda. Dezbaterea și votul vor avea loc în cadrul ultimei sesiuni din actuala legislatură, care va avea loc la Strasbourg intre 15 și 18 aprilie. PE a mai adoptat în 13 noiembrie 2018 o rezoluție privind situația statului de drept în România.
Corturile alianței USR – PLUS, distruse în timpul nopții
Alianța 2020 USR PLUS reclamă că, în cadrul unei operațiuni coordonate, au fost distruse corturile din București și mai multe prisme cu afișajul Alianței. “Suntem sub atac. Noaptea ca hoții, ne-au distrus corturile din București și mai multe prisme cu afișajul Alianței 2020 USR PLUS. A fost o operațiune coordonată de vandalizare a corturilor și panourilor Alianței”, anunță Alianța 2020 USR PLUS.
Reprezentanții Alianței susțin că se luptă în aceste alegeri cu un adversar care are de zeci de ori mai multe resurse. “Noi compensăm prin muncă, entuziasm, profesionalism, calitatea candidaților și a ideilor propuse, compensăm prin foarte mult voluntariat și prin donații de la cei care ne susțin. Cu cât Alianța crește, cu cât mesajul nostru ajunge mai departe și la mai mulți cetățeni, cu atât le e mai frică de noi și vor să ne oprească prin cele mai murdare metode. Așa sunt ei, o mafie de hoți care distrug totul în jur. Noi punem corturi și ei ni le taie. Noi lucrăm cu voluntari, ei lucrează cu cuțitari”, afirmă ei, calificând luota drept una murdară.
Temperaturi scăzute și ploi aproape zilnic în următoarele săptămâni
Meteorologii prognozează o răcire a vremii în următoarele două săptămâni, la nivelul întregii țări, în timp ce ploile se vor semnala aproape în fiecare zi, relevă prognoza de specialitate publicată ieri de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 8 martie - 21 aprilie.
În Moldova, procesul de răcire a vremii din intervalul 10 - 15 aprilie va determina scăderea mediei temperaturilor maxime de la 19 la 10 grade. Începând din data de 16 aprilie și până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni se va reveni treptat la un regim termic normal, astfel încât media maximelor termice urmează să atingă valoarea de 17 grade, pe 20 și 21 aprilie. Media minimelor termice va scădea până la zero grade, în 16 aprilie, iar ulterior va crește, până la finalul intervalului de prognoză, spre 4 - 5 grade. Temporar, vor fi precipitații, predominant ploi în general slabe, cu o probabilitate mai mare de apariție în intervalele 9 - 11 și 12 - 14 aprilie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
