Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Iohannis, învins de Dăncilă la CCR: Președintele trebuie să numească interimarii

Ziarul de Vrancea
17 sep 2019 1208 vizualizări

În schimb, premierul trebuie să meargă în Parlament pentru remanierea guvernului, a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a admis ieri sesizarea Guvernului care a reclamat un conflict juridic de natură constituțională după refuzul președintelui Klaus Iohannis de a numi miniștrii interimari propuși de premierul Viorica Dăncilă, după plecarea ALDE de la guvernare. Potrivit CCR, revocarea și stabilirea interimarilor este atributul premierului, iar președintele trebuia să semneze decretele în acest sens. De asemenea, Curtea a decis că președintele era obligat să semneze decretul de revocare a Anei Birchall de la Justiție, dar nu era obligat să numească un ministru plin în locul ei, pentru care era propusă Dana Gârbovan. De asemenea, aceeași obligație era și în cazul cererii de revocare a lui Mihai Fifor, din funcția de vicepremier pentru parteneriate strategice, funcție pentru care era propusă Ana Birchall. Astfel, pentru numirea unui ministru plin, Guvernul Dăncilă trebuie să vină în fața Parlamentului, arată CCR.

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a spus în ședința CCR că refuzul președintelui Iohannis de numire a miniștrilor este “mai degrabă o acțiune de campanie, decât a unui președinte chemat să vegheze la respectarea Constituției”. El a susținut că, potrivit Constituției, șeful statului nu are nicio atribuție în numirea ministrului interimar. La rândul său, reprezentantul Administrației Prezidențiale le-a spus judecătorilor constituționali că “premierul s-a situat în afara cadrului constituțional pretinzând un blocaj deși are la dispoziție instrumentele instituționale prin care se poate realiza remanierea guvernamentală - să se prezinte în fața Parlamentului”.

Sesizarea Guvernului a fost înregistrată la CCR în 5 septembrie, după ce miniștrii ALDE, cu excepția Ramonei Mănescu, au demisionat din executiv. Klaus Iohannis a anunțat că respinge cele trei propuneri de miniștri interimari făcute de premier, iar Guvernul s-a adresat Curții Constituționale.

Dăncilă: Așteptăm ca președintele să semneze de îndată decretele

Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut aseară președintelui Klaus Iohannis ca, în urma deciziei CCR, să semneze de îndată decretele de revocare a miniștrilor remaniați.  „Răspunsul CCR de astăzi arată foarte clar abuzul președintelui Iohannis în ceea ce privește refuzul de a numi miniștrii interimari și a asigura funcționarea ministerelor Energiei, Mediului și relației cu Parlamentul. Așa cum am spus încă de săptămâna trecută, șeful statului a încălcat Constituția cu cinism și nepăsare, generând un blocaj guvernamental și întârzieri în acordarea drepturilor românilor care lucrează în aceste ministere”, a scris Viorica Dăncilă într-o postare pe Facebook. Premierul precizează că decizia CCR îl obligă totodată pe președinte să semneze decretele de revocare a miniștrilor remaniați și să motiveze respingerea noilor miniștri propuși, motivare pe care nu a primit-o niciodată din partea președintelui Iohannis, așa cum era firesc în cazul unui asemenea gest. De asemenea, Viorica Dăncilă susține că va merge în Parlament pentru a cere un vot de încredere.

Surse: PNL depune vinerea viitoare moțiunea de cenzură

Liberalii urmează să depună moțiunea de cenzură pe 27 septembrie, potrivit unor surse politice citate de site-ul g4media.ro. Potrivit acestora, până acum au semnat moțiunea de cenzură, pe lângă parlamentarii liberali, și cei ai USR, PMP, UDMR, Pro România, dar și de la minorități. Zilele care urmează, PNL va mai purta discuții cu Călin Popescu Tăriceanu pentru ca parlamentarii care au mai rămas în ALDE să semneze și ei moțiunea. “Până în acest moment, avem strânse peste 210 semnături. Vom avea minimum 233 în momentul depunerii moțiunii”, a explicat unul dintre liderii PNL.USR și PMP au făcut în ultimele zile apeluri repetate la cei din PNL să depună mai repede moțiunea de cenzură, înainte ca PSD să își refacă majoritatea în Parlament. Liberalii au replicat însă că vor să vadă mai întâi că demersul de demitere a guvernului este susținut de minimum 233 de parlamentari, numărul minim pentru adoptarea moțiunii.

Președintele USR, Dan Barna, a făcut chiar miercuri un apel pentru ca moțiunea de cenzură să fie depusă cât mai curând, săptămâna viitoare, fără să se țină seama de strângerea semnăturilor necesare trecerii acesteia în Parlament.

Președintele Transelectrica, diplomă falsă de facultate?

Președintele Transelectrica și-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnica București. Universitatea Politehnica din București a răspuns, pentru site-ul Edupedu.ro, următoarele: “Persoana menționată de dumneavoastră în solicitarea transmisă a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile”. Contactat și întrebat dacă a absolvit Politehnica din București, așa cum scrie în CV-ul public, Marius Dănuț Carașol a răspuns: “Nu pot să vorbesc, mulțumesc mult”. Potrivit unor surse citate de Edupedu.ro, Carașol ar fi urmat cursurile universității, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit-o. Mai mult, susțin aceleași surse, el și-ar fi falsificat diploma de absolvire a facultății.Consiliul de Supraveghere al transportatorului național de energie a anunțat aseară că i-a solicitat deja lui Marius-Dănuț Carașol toate documentele de atestare a studiilor în original. “În mãsura în care autoritãțile abilitate sã autentifice documentele de studii ale lui Marius-Dãnuț Carașol se vor exprima, vor fi dispuse mãsurile care se impun în conformitate cu prevederile legale și statutare”, se arată într-un comunicat al conducerii Transelectrica.

Pensiile speciale mari, “tăiate” la Senat

n zece români încasează o pensie de serviciu de peste 40.000 de lei pe lună

Legea de impozitare a pensiilor speciale a fost adoptată ieri de Senat cu 76 de voturi pentru și 16 abțineri. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaților, decizională în acest caz. Impactul bugetar estimat pentru anul viitor este de jumătate de miliard de lei.Legea inițiată de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede și taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate. Potrivit expunerii de motive a actului normativ, în România, 10 persoane beneficiază de pensie de serviciu de peste 40.000 de lei, iar 5 persoane de pensii militare de peste 25.000 de lei. În total, la nivelul lunii iunie, în plată erau 187.480 de pensii speciale dintre care 9.312 de serviciu și 178.168 militare.Senatorii USR au votat, ieri, în favoarea impozitării pensiilor speciale, considerând că “măsura este o minimă reparație la o mare nedreptate morală”, potrivit unui comunicat al formațiunii. “USR se pronunță fără echivoc pentru desființarea pensiilor speciale și a oricăror alte beneficii absurde ale ștampilorilor de hârtii din primării, consilii județene sau din Parlament sau ale unui grup de angajați din structuri de forță ale statului. Nu pot să nu remarc ipocrizia PSD, care, pe de o parte, introduce pensii speciale pentru nomenklatura de partid și, pe de alta, impozitează, simbolic, niște venituri pentru care beneficiarii nu au contribuit cu nimic”, a declarat senatorul USR Adrian Wiener, conform comunicatului citat. Potrivit sursei citate, majoritatea PSD din Senat a respins propunerea senatorului USR George Dircă de a se aduce amendamente în plen, respectiv de a se coborî de la 7.000 lei la 4.000 lei pragul minim de la care să fie impozitate pensiile speciale.

Procurorii cer 25 de ani de închisoare pentru torționarii disidentului Gheorghe Ursu

Un procuror a solicitat ieri judecătorilor de la Curtea de Apel București ca foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, torționarii disidentului Gheorghe Ursu, să fie condamnați la câte 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității. Curtea de Apel București a terminat de judecat dosarul în care au fost trimiși în judecată Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de infracțiuni contra umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. În ultimul cuvânt, procurorul de ședință a cerut încetarea procesului penal în cazul lui Tudor Postelnicu, ca urmare a decesului acestuia. El a susținut că Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș ar trebui condamnați la închisoare pe viață, însă aceștia au împlinit 60 de ani, astfel încât solicită câte 25 de ani de închisoare, în acest caz aplicându-se vechiul Cod penal din anul 1968. “Acțiunile inculpaților s-au înscris acțiunilor represive ale organelor de securitate. Au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului și valori esențiale prevăzute de legile naționale și internaționale. Nimeni nu poate să fie pedepsit pentru gândurile lui”, a spus procurorul. Reprezentantul Parchetului a mai solicitat ca Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș să fie degradați militar și să plătească daune morale cerute de părțile civile. Pe 1 august 2016, George Homoștean (decedat), fost ministru de Interne, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Totodată, au fost trimiși în judecată și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceștia fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.Gheorghe Ursu, inginer de construcții, poet și scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către “Europa Liberă” și pentru că ținea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susțin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Tăriceanu, atac la ministrul Justiției: Are un “to do list”?

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, susține că ministrul Justiției, Ana Birchall, trebuie să explice public dacă a primit o “foaie de parcurs” din partea vreunui stat partener care să implice desființarea Secției speciale. “Un eveniment produs ieri, în ședința CSM, ar merita, cred eu, mult mai multă atenție, pentru că este de o gravitate extremă și pune sub semnul întrebării însăși suveranitatea României. Mă refer la faptul că ministrul Justiției, Ana Birchall, nu a putut confirma sau infirma primirea unei liste cu sarcini trasate de către reprezentantul unui stat partener, așa zisa «foaie de parcurs» de care s-a vorbit chiar oficial. Ana Birchall, care se visează, probabil, o Ana Ipătescu a revoluției în Justiție, a primit o întrebare simplă din partea conducerii CSM: «Există o foaie de parcurs agreată de dvs. pe statul de drept din România?». Răspunsurile ei alambicate, de fapt, au conturat un răspuns pozitiv”, a scris, ieri, pe Facebook, Călin Popescu Tărceanu. Acesta susține că este evident că România are nevoie de experiența, de consilierea și de sprijinul unor parteneri externi, dar “până la a primi ordine în formă scrisă, cum a primit dna. Birchall, e cale lungă, totuși”. “Și de aici, alte semne de întrebare: înverșunarea dnei. Birchall împotriva secției speciale este «naturală» sau e inclusă pe respectiva «to do list»? Așa cum am mai punctat și cu alte ocazii, e greu de înțeles de ce această secție era bună când se regăsea la DNA, dar acum, când e independentă, nu mai e bună?”, a mai apreciat Tăriceanu.

Ministrul Justiției a participat, marți, la ședința plenului CSM.

La sosirea la CSM, Ana Birchall a declarat că, din raportul întocmit de grupul interministerial se desprind două concluzii preliminare și niciuna dintre acestea nu susține funcționarea în actuala formă a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție.

Raport final: Cui aparțin fragmentele osoase găsite la liziera pădurii din Caracal

Legiștii au trimis la DIICOT raportul final privind expertiza antropologică a fragmentelor osoase descoperite la liziera unei păduri din Caracal, unde Gheorghe Dincă susține că a aruncat rămășițele Luizei Melencu, și au precizat că acestea aparținând unei fete de 15 – 19 ani. Specialiștii menționează că este vorba despre o altă persoană decât Alexandra Măceșanu. În plus, Institutul Național de Medicină Legală a transmis că restul fragmentelor osoase din gospodăria inculpatului provin de la animale. Este vorba despre fragmentele descoperite în curtea casei, nu despre resturile provenite din butoi, despre care s-a stabilit că aparțin Alexandrei.

Fosta conducere a Academiei de Poliție, judecată pentru amenițarea cu moartea a unei jurnaliste

Fostul rector al Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob, și fostul prorector al instituției, Mihail-Petrică Marcoci, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru comiterea infracțiunii de instigare la șantaj, dosarul urmând să fie judecat de Curtea de Apel București. Ei vor fi judecați pentru că au determinat un angajat al instituției să-i remită jurnalistei Emilia Șercan mesaje de amenințare cu moartea pentru a renunța la investigații. “După trimiterea mesajelor de amenințare, inculpații au avut mai multe convorbiri cu autorul faptei, folosind aplicații telefonice criptate sau prin intermediari, prilej cu care i-au cerut să șteargă toate schimburile anterioare de mesaje, i-au indicat ce să declare organelor de urmărire penală și l-au asigurat că va primi o pedeapsă ușoară, precum și că va fi menținut în cadrul academiei chiar în situația unei condamnări”, au menționat procurorii. Rectorul Academiei de Poliție, Adrian Iacob, cât și prorectorul Mihail Marcoci au demisionat din funcție la sfârșitul lunii mai.

A ajutat o bătrână să care bagaje și apoi i-a furat pensia

O pensionară din Arad a rămas fără pensie chiar în ziua în care și-a primit banii, după ce s-a oferit să recompenseze un bărbat care a ajutat-o la bagaje, însă care a văzut că femeia are o sumă mare în portofel și i l-a furat. Incidentul a avut loc marți seara, iar victima a alertat un echipaj de jandarmi prezent pe stradă. Aceștia au văzut un tânăr ce alerga de-a lungul unei străzi și au pornit în urmărirea suspectului, care a fost imobilizat. “În urma verificărilor efectuate, jandarmii au constatat faptul că bărbatul, în vârstă de 21 de ani, a observat o femeie care se chinuia să transporte mai multe bagaje și un cărucior în care avea un copil și s-a oferit să o ajute până la o stație de autobuz. Pentru fapta sa, femeia a decis să-l recompenseze cu o sumă de bani pe care i-a scos din portmoneu și i-a oferit acestuia. Bărbatul a văzut că în portmoneu sunt mai mulți bani și, profitând de un moment de neatenție din partea femeii, i-a sustras portmoneul în care avea 950 lei, după care a luat-o la fugă”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Arad, Daniel Monoranu.

A murit regizorul Alexandru Darie

Alexandru Darie s-a stins din viață la spital, informația fiind confirmată ieri de mama lui vitregă, Anca Pandrea. Alexandru Darie suferea de ciroză și era pe listele de transplant hepatic, iar în ultimele luni starea sa de sănătate s-a agravat. La începutul lunii septembrie, el a fost internat la Institutul Clinic Fundeni, cu o complicație la plămâni, după cum au declarat prieteni apropiați ai artistului. Alexandru Darie a absolvit în 1983 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București. În 1984 a debutat ca asistent de regie la Teatrul de Stat din Oradea. Consacrarea internațională s-a produs odată cu spectacolul „Visul unei nopți de vară” (1991), pe care ziarul „The Guardian” l-a considerat a fi cea mai bună montare de la producția cu același nume semnată de Peter Brook. Spectacolul a fost distins cu premiile pentru cel mai bun regizor și cele mai bune costume la prima ediție a Festivalului Național de Teatru „I.L. Caragiale”. În anul următor, Alexandru Darie a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze „Mult zgomot pentru nimic”, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un „eveniment al stagiunii’”. A mai regizat în Statele Unite, la Performing Arts Centre, New-York „Mizantropul”, de Moliere și „Cabala bigoților”, de Mihail Bulgakov.

Din 2002, Alexandru Darie a condus Teatrul Bulandra. În 2006 Alexandru Darie a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, având două mandate consecutive la conducerea acestui for.

Bărbat de 46 de ani, ucis după ce a fost bătut într-o altercație în trafic

Un bărbat de 46 de ani a decedat în noaptea de marți spre miercuri în comuna Vrata, județul Mehedinți, după ce ar fi fost bătut într-o altercație pe care a avut-o în trafic cu câțiva căruțași. Potrivit anchetatorilor, aflat în trafic, bărbatul a constatat că drumul era blocat de căruțe și, pentru că respectivii căruțași au refuzat să mute atelajele, a izbucnit o altercație verbală care a degenerat într-un conflict, iar doi dintre ocupanții căruței care fusese implicată în incident l-au lovit în cap cu un par. Cele două persoane au fost reținute pentru 24 de ore și urmează să fie prezentate instanței cu propunerea de arestare preventivă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.