MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Iohannis: Fără noi restricții, fără noi relaxări
Starea de alertă va fi prelungită pentru 30 de zile, a confirmat președintele n ieri a fost raportat un număr record de testări de la începutul pandemiei
Președintele Klaus Iohannis a declarat ieri, după o întâlnire cu membri ai Guvernului pe tema măsurilor de gestionare a epidemiei de COVID-19, că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, dar că nu vor fi introduse noi restricții. “Am analizat situația epidemiologică, măsurile care se impun. Situația epidemiologică nu e bună. Ați văzut că am avut și azi peste 600 de persoane detectate cu COVID-19. E mult, e foarte mult și în acest context vreau să vă spun trei lucruri: Protejați-vă, protejați-vă și protejați și pe alții! Purtarea măștii, păstrarea distanței sunt metode sigure pentru evitarea răspândirii virusului. E evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, însă se vor păstra doar restricțiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede acum introducerea de noi restricții, cum din păcate, nu poate fi vorba de introducerea de noi relaxări”, a afirmat președintele. El a anunțat Guvernul are în pregătire și o să prezinte la momentul oportun, noi măsuri pentru programul de revigorare economică. “Tot în legătură cu revigorarea economică e discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelles, în Consiliul European. E foarte important ca România să obțină o sumă cât mai mare pentru revigorarea economiei. Mă voi lupta acolo pentru acest lucru”, a precizat Klaus Iohannis. El a afirmat că starea de alertă continuă.
“Protejați-vă, protejați-i pe ceilalți!”, a încheiat președintele Iohannis.
Guvernul urma să decidă miercuri seară, prelungirea stării de alertă.
Peste 1950 de decese
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri alte 641 de cazuri noi de COVID-19 confirmate în ultimele 24 de ore, dintr-un număr record de teste realizate până acum - 18.440. Astfel, totalul infectărilor a ajuns la 34.226. De asemenea, 21 de persoane au murit, bilanțul deceselor ridicându-se la 1.952. Numărul pacienților cu test pozitiv care au fost externați la cerere a ajuns la 727. Județul Suceava înregistrează 4.1200 de cazuri de îmbolnăvire, București - 3.985, Brașov - 2.130, Argeș - 1.570, Galați - 1.363, Vrancea - 1.282, Iași - 1.094, Botoșani - 1.084, Dâmbovița - 1.037, Neamț - 1.013. Județele cu cele mai puține cazuri sunt Satu Mare - 82 de cazuri și Sălaj - 124 de cazuri. Satu Mare nu a înregistrat niciun caz nou față de ziua precedentă. La ATI, erau internați 248 de pacienți. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 886.918 de teste.
Un bărbat cu Covid care a refuzat internarea a murit la domiciliu
Un bărbat de 45 de ani din Galați s-a prezentat în 12 iulie la spital, cu simptome de coronavirus și i-a fost prelevat test. Bărbatul a refuzat să rămână internat pentru a aștepta rezultatul și s-a izolat la domiciliu. Ulterior, a fost anunțat de DSP că testul a ieșit pozitiv și i s-a recomandat să se interneze. Bărbatul a refuzat, susținând că se simte bine. Noaptea trecută a sunat la 112, cu probleme de respirație, iar medicii l-au găsit în stop cardio-respirator care nu a putut fi resuscitat. “În cursul nopții precedente echipajele de terapie intensivă SMURD Galați au intervenit la un pacient care era externat la domiciliu la cerere, după ce se prezentase Ia UPU în data de 12 iulie, cu tuse seacă, fatigabilitate, simptome apărute în ultimele 10 zile. La apelul care l-a făcut noaptea trecută la dispecerat, era clar că era în disfuncție respiratorie foarte gravă, echipajul medical l-a găsit în stop cardio-respirator. Nu a răspuns manevrelor de resuscitare și a fost declarat decedat. El pe 12 iulie a refuzat internarea. Nu era febril, avea 35, 6 temperatură corporală”, a declarat Angel Trifan, coordonator SMURD Galați.
Testarea COVID la frontiera cu Ungaria, obligatorie
România a fost inclusă pe lista galbenă, conform informațiilor comunicate public de către autoritățile ungare, cetățenii ce călătoresc din țara noastră în Ungaria fiind testați obligatoriu la punctul de trecere a frontierei, pentru infecția cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federația Rusă, Serbia, Japonia, China și SUA, arată MAE.Potrivit sursei citate, noile prevederi legislative care reglementează condițiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetățenilor ungari, cât și cetățenilor străini (indiferent de cetățenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetățeanul respectiv. Totodată, conform informațiilor comunicate de autoritățile ungare, noile dispoziții nu se aplică tranzitului de marfă, posesorilor de pașapoarte oficiale și persoanelor care pot dovedi că în ultimele șase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2. Statele de proveniență ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe trei categorii : zona verde - fără restricții de intrare, zona galbenă - restricții de intrare, zona roșie - nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roșie sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar și restul statelor din Asia, Africa și America Latină care nu sunt enumerate în zona galbenă. Persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autoritățile ungare în zona galbenă, zonă în care se află și România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetățenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în țară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituționalizată, fie la domiciliu (autoizolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luați în evidențele autorităților sanitare ungare. Persoanele față de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (autoizolare) pot solicita autorităților competente ieșirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h. În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieși din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze și cel de-al doilea test. În situația în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.
Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferență de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză. MAE subliniază că cetățenilor români care sosesc din statele aflate în zona roșie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar. Cu privire la tranzit, autoritățile ungare au precizat că cetățenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuși unei examinări medicale și li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome. Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condițiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării și țara de destinație, precum și asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre țara de destinație. De asemenea, tranzitul se va desfășura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.
Curtea Constituțională a dat undă verde dublării alocațiilor pentru copii
Seizarea Guvernului Orban privind dublarea alocațiilor pentru copii a fost respinsă ieri de Curtea Constituțională. Astfel, CCR a decis că este constituțională legea prin care era respinsă Ordonanța Guvernului prin care dublarea alocațiilor era amânată până la 1 august. Premierul Ludovic Orban a susținut în mai multe rânduri că nu este posibilă dublarea alocațiilor, efortul financiar fiind de 7 miliarde de lei. În decembrie 2018, Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă a PSD de dublare a alocațiilor pentru copii de la 150 la 300 de lei pe lună. În 14 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a promulgat această lege, care urma astfel să intre în vigoare. Guvernul Orban însă a emis o Ordonanță de Urgență pentru amânarea termenului de majorare a alocațiilor până la 1 august. În 3 iunie, Camera Deputaților a respins Ordonanța Guvernului Orban care amâna aplicarea dublării alocațiilor copiilor. Ulterior, Guvernul a atacat la CCR această lege de respingere a amânării. Legea adoptată de Parlament stabilește majorarea alocațiilor pentru copii astfel: 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap și 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Guvernul a atacat la CCR legea privind “DNA-ul” pădurilor
n “Este inadmisibil jocul dublu pe care îl face PNL”, acuză USR
Senatorul USR Allen Coliban a anunțat ieri că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea care înființează o direcție specializată de anchetă în cazul furturilor de lemn din păduri. Acesta spune că este inadmisibil jocul dublu pe care îl face PNL, care s-a abținut la votul în Camera Deputaților, a votat proiectul de lege la Senat, iar acum atacă actul normativ la CCR. „Tocmai am aflat că Guvernul PNL a atacat la CCR Legea de înființare a DNA al Pădurilor. Astăzi DNA-ul Pădurilor trebuia să fie în vigoare, dar președintele nu s-a grăbit să promulge legea, probabil ca să dea timp Guvernului PNL să scrie sesizarea la CCR. Este inadmisibil jocul dublu pe care îl face PNL. În Parlament, PNL s-a abținut la vot în Camera Deputaților și, ulterior, a votat pentru lege la Senat, pentru ca apoi Guvernul să atace legea la CCR”, a scris Allen Coliban miercuri pe Facebook. Acesta se întreabă dacă „atât de puternice sunt legăturile între mafia lemnului și PNL?” El îi mai cere premierului Ludovic Orban „să explice public de ce a contestat la CCR DNA-ul Pădurilor.” „PNL este apărătorul hoților de lemne?”, se întreabă Coliban în încheierea postării pe rețeaua de socializare. Pe 16 iunie, Senatul a votat, decizional, proiectul de lege inițiat de USR care prevede înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor). Inclusiv senatorii PNL au votat “pentru”.
Dosarul 10 august: Șefii Jandarmeriei, scoși de sub urmărire penală
La aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT spun că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT, care a preluat acest dosar în urmă cu mai bine de un an, susține și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală. Au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurențiu Cazan, fost director general al Direcției Generale de Jandarmi București, colonelul Cătălin Sindile, fost șef al Jandarmeriei Române și comisarul șef de poliție Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relația cu prefecții.Procurorii DIICOT spun totuși că în cazuri punctuale unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Parchetul Militar. Mai exact, procurorii spun că aceștia “ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari”.
Daniel Dragomir, trimis în judecată în Dosarul Black Cube
DIICOT a anunțat, ieri, trimiterea în judecată a fostului colonel SRI Daniel Dragomir în Dosarul Black Cube, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la fals informatic, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice și instigare la violarea secretului corespondenței, toate în formă continuată. “Inculpatul și-a propus denigrarea unor persoane responsabile de “distrugerea” carierei sale, inclusiv procurorul-șef al DNA de la acea dată” Laura Codruța Kovesi, a transmis DIICOT.
