MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Iohannis: Atacuri cu scopul de a fragiliza democrația
Președintele a făcut aluziv trimitere la ultimele evenimente de pe scena politică
Nicio utopie nu s-a dovedit mai sângeroasă decât fascismul și comunismul, a transmis ieri președintele Klaus Iohannis cu ocazia zilei comemorării victimelor celor două regimuri totalitare. În context, el spune că astăzi asistăm la o escaladare a iliberalismului și la atacuri de fragilizare a democrației românești, îndemnând societatea civilă să rămână activă. Iohannis mai spune că victimele regimurilor totalitare trebuie comemorate fără încetare, trebuie ferite de trivializare și banalizare, astfel încât legitimitatea curajului lor să fie pusă în lumină, adăugând că, în timpul dictaturii, distrugerea societății civile a însemnat, de fapt, distrugerea sistematică a statului de drept.
Mesajul președintelui
”Astăzi, la mai bine de un secol de la instalarea primelor regimuri totalitare, putem spune, fără teama de a greși, că nicio utopie nu s-a dovedit mai sângeroasă decât fascismul și comunismul. Regimurile inspirate de aceste ideologii, opuse liberalismului și democrației, au avut repercusiuni majore asupra dezvoltării politice a statelor din Europa Centrală și de Est. Viețile a milioane de persoane au fost distruse. În încercarea de a crea omul nou, uzând de politici îndreptate împotriva condiției umane și construind societăți bazate exclusiv pe teroare, cele două regimuri au lăsat în urma lor milioane de victime față de care, astăzi, ne manifestăm recunoștința și compasiunea (...)Celebrăm, anul acesta, 100 de ani de la formarea statului național unitar român, iar asumarea adevărului istoric și analiza serioasă a evenimentelor care au marcat societatea noastră reprezintă un obiectiv prioritar. Astăzi, tentația iliberalismului este extrem de mare. Trebuie să ne facem datoria de cetățeni responsabili și să combatem orice tendință extremistă care ne poate îndepărta de valorile și principiile europene. Am putut observa, în ultima perioadă, o serie de atacuri lansate cu scopul de a fragiliza democrația românească. Nu ne putem permite renunțarea la angajamentele asumate odată cu integrarea în Uniunea Europeană și nici o revenire la practicile care au caracterizat regimul comunist. Să nu uităm că, în timpul dictaturii, distrugerea societății civile, anihilarea pluralismului politic și a drepturilor fundamentale au însemnat, de fapt, distrugerea sistematică a statului de drept. Generația actuală trebuie să rămână activă în lupta pentru apărarea democrației și a statului de drept, să-i omagieze pe cei care au făcut posibilă România de astăzi și să acționeze, cu verticalitate și bună-credință, pentru întărirea instituțiilor și consolidarea poziției statului român pe plan extern. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!”.
În prima ieșire publică după proteste, Dăncilă ia apărarea Jandarmeriei
n premierul le cere miniștrilor „să evite spirala conflictului în care încearcă să ne atragă cei care nu au fost în stare să câștige puterea în alegeri”
La aproape două săptămâni de la reprimarea violentă a protestului din Piața Victoriei, premierul Viorica Dăncilă a luat apărarea Jandarmeriei despre care a spus că a devenit „o țintă” și le-a cerut ministrilor să evite „această spirală a conflictului” în care ar încerca să-i atragă opoziția. La începutul ședinței de Guvern, prim-ministrul a comentat că aceasta se desfășoară într-un „context marcat de tensiune și ură în societatea românească”, apreciind că a observat „un asalt împotriva unor instituții ale statului”, prima vizată fiind Jandarmeria. „Unii încearcă, din motive strict politice, să alimenteze această spirală a conflictului care să scindeze și mai mult societatea. Există tendințe ca această scindare să fie una iremediabilă, iar evenimentele violente din 10 august au demonstrat acest lucru. Pornind de la asta, am văzut un asalt împotriva unor instituții ale statului. Prima țintă este Jandarmeria, dar sunt și alte instituții luate în acest colimator. . Nu vreau să apăr sau să absolv pe cineva de vină, dar consider că o persoană sau o instituție poate să fie acuzată doar în baza unor probe concludente. Răspunsul nostru, al Guvernului, la toate aceste procese care au loc în spațiul public trebuie să fie unul cât se poate de echilibrat și de responsabil. Spre deosebire de liderii politici ai opoziției noi nu avem dreptul să cedăm și să intensificăm această scindare și această dezbinare la nivelul societății. Noi avem responsabilitatea de a asigura o bună guvernare. Apelul meu la toți miniștrii este să evite această spirală a conflictului în care încearcă să ne atragă cei care nu au fost în stare să câștige puterea în alegeri și care acum încearcă să dobândească această putere prin alte mijloace nedemocratice”, a spus premierul Dăncilă, la începutuș ședinței de Guvern.
Reacție antioccidentală virulentă în PSD
n sSenatorul PSD Liviu Pop compară SUA, Germania, Austria și Olanda cu niște gândaci care invadează România
După ce marți deputatul PSD Nicoale Bacalbașa a comparat protestele cu conflictele din Fâșia Gaza, stârnind reacția promptă și extrem de dură a ambasadei Israelului la București,acum colegul său de la Senat, Liviu Pop, a postat pe facebook un mesaj în care SUA, Germania, Austria și Olanda sunt comparate cu niște gândaci. Mesajul este legat de exploatarea gazelor și presupusele interese strategice ale statelor, imaginea publicată de senatorul PSD înfățișându-l pe președintele partidului, Liviu Dragnea, care spune: ”Stop, gazele nu pleacă gratis din România!”, un fel de reinterpretare a vechiului slogan ”Nu ne vindem țara!”. În acest context, harta României este invadată de gândaci care reprezintă, potrivit senatorului, SUA, Germania, Austria și Olanda.
Și ambasadele îl iau în tărbacă pe Dragnea?
n „Cinci conspiratori și o tentativă de asasinat la operă”. Povestea cu tâlc, postată de Ambasada Suediei la București, la o zi după ce șeful PSD a susținut că „patru străini” au vrut să-l omoare
La o zi după ce șeful PSD, Liviu Dragnea, a susținut că a fost ținta unei tentative de asasinat, în care erau implicați „patru străini”, Ambasada Suediei la București a publicat pe pagina de Facebook o scurtă poveste cu „cinci conspiratori și o tentativă de asasinat la operă”, care s-a întâmplat în realitate și în urma căreia Regele Gustav III, care a supraviețuit atacului, a murit câteva zile mai târziu, lăsând în urmă o moștenire care dăinuie și azi. Reprezentanții Ambasadei răspund și comentariilor ironice, referitoare la liderul PSD. „Cinci conspiratori și o tentativă de asasinat la operă. Da, s-a întâmplat pe 16 martie 1792 în timpul balului mascat de la Opera Regală din Stockholm, organizat de regele Gustav III. La scurt timp după ce a ajuns la bal, Gustav III a fost înconjurat de 5 membri ai aristocrației și împușcat. Regele a murit câteva zile mai târziu din cauza rănilor”, precizează Ambasada Suediei. Aceasta comentează că povestea regelui Gustav III este una din cele mai interesante din istoria regalității suedeze, iar moștenirea sa a rezistat până astăzi, amintind de importante clădiri și instituții cum ar fi Academia suedeză, Teatrul Regal sau Opera.
Ambasada răspunde și ironiilor
„Bine, dar au fost plătite de Soros?”, întreabă cineva. „Nu există nimic în cărțile de istorie care să indice că o persoană cu acest nume a finanțat tentativa de asasinat”, răspund reprezentanții misiunii diplomatice. „O bucată mare de istorie. Dar dacă ar fi fost doar 4 de asasini, multe, multe monumente mai impresionante ar fi fost construite de bietul rege Gustav”, comentează altcineva. „Poate. Nu vom ști niciodată”, răspunde Ambasada.Liviu Dragnea a declarat, marți, la Antena 3, că a avut informații că se dorește să fie omorât, iar anul trecut s-a încercat asasinarea sa. „Am avut o tentativă (de asasinare-n.r) anul trecut. Au venit 4 străini au stat la Athenee Palace, au stat 3 săptămâni aici, am scăpat. Au ajuns în preajma mea (...)”, a declarat Dragnea. Șeful PSD a precizat că știe că „s-a cercetat” acest lucru, dar nu știe ce s-a întâmplat mai departe. Întrebat dacă este vorba de Soros, Dragnea a răspuns: „eu nu mă gândesc la el, el se gândește la mine. Nu știu dacă era treaba asta”
Sebastian Ghiță: Nu mă întorc în România
n ex-deputatul PSD a anunțat asta după ce Curtea de Apel din Belgrad a respins extrădarea sa în România
FacebookTwitterEmailMai multe...72
Fostul deputat Sebastian Ghiță, a declarat, după decizia Curții de Apel din Belgrad de respingere definitivă a extrădării sale, că nu intenționează să se întoarcă în România și nici să își desfășoare activitatea în lumea politică. „Nu am planuri care să facă pe cineva să creadă că mă întorc în România sau că voi avea legătură cu politica”, a declarat Sebastian Ghiță, printr-un mesaj pentru Antena3.Curtea de Apel din Belgrad a confirmat, miercuri, decizia Înaltei Curți de Justiție prin care este respinsă solicitarea de extrădare în România a fostului deputat Sebastian Ghiță, informează presa sârbă.Curtea de Apel din Belgrad a confirmat decizia Înaltei Curți de Justiție din Belgrad ținând cont de faptul că Sebastian Ghiță este eligibil pentru obținerea azilului în Serbia "în contextul riscurilor de a fi persecutat în țara de origine din cauza opiniilor politice", informează publicația Danas și site-ul Insajder.net. Potrivit deciziei Curții de Apel, Înalta Curte de Justiție a ajuns la "concluzia adecvată" că situația lui Sebastian Ghiță "s-ar înrăutăți" dacă ar fi extrădat în România.În iulie, Înalta Curte de Justiție din Belgrad a respins cererea autorităților române privind extrădarea fostului deputat Sebastian Ghiță și a stabilit că este eligibil pentru obținerea azilului. Prin această decizie, Înalta Curte de Justiție din Belgrad a admis că, în luna iunie, prin decizia Direcției pentru Azil a Ministerului sârb de Interne, Sebastian Ghiță a devenit eligibil pentru azil în Serbia, "din cauza acțiunilor de persecutare la care a fost supus în țara de origine ca reacție la exprimarea opiniilor politice", a informat agenția Tanjug, citată de publicația Kurir.Documentația în acest caz a fost trimisă deja Curții de Apel din Belgrad care, după audierea procurorului și a avocatului lui Sebastian Ghiță, poate confirma, revoca sau anula decizia.
Decizia definitivă privind extrădarea va fi transmisă Ministerului sârb de Interne, care o va comunica României.
În România, fostul parlamentar a fost văzut ultima oară în noaptea dinspre 19 spre 20 decembrie 2016, când pleca de la un eveniment organizat de SRI. Acolo a participat în calitatea sa de membru al Comisiei parlamentare de control, moment în care polițiștii care îl filau la cererea procurorilor l-au pierdut. Potrivit unor surse, Ghiță conducea pe DN1 cu peste 200 km/h, iar la un moment dat un alt autoturism i-ar fi blocat pe polițiști. Ulterior, mașina lui Ghiță a fost găsită la locuința sa, astfel că polițiștii au crezut că doarme.Fostul parlamentar a fost prins în Belgrad, pe 13 aprilie 2017. Reținerea lui Sebastian Ghiță s-a făcut la ora 23.45, acesta fiind pe o stradă din Belgrad, alături de fratele său. La legitimare, Ghiță a prezentat un act de identitate și un permis sloven, în timp ce fratele său le-a dat polițiștilor actele reale.Sebastian Ghiță a fost eliberat, la finele lunii mai 2017, în Serbia, după ce a plătit o cauțiune de 200.000 de euro, neavând însă voie să părăsească Belgradul.
MS: Numărul cazurilor de infectare cu virus West Nile este de 56. S-au înregistrat șase decese
Numărul cazurilor de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile înregistrate din 2 mai și până în prezent este de 56, fiind semnalate șase decese, anunță Ministerul Sănătății (MS). Specialiștii spun că situația este comparabilă cu cea din anii precedenți, în această perioadă existând o creștere a numărului de cazuri. Conform datelor furnizate Ministerului Sănătății de Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, din 2 mai și până în prezent, au fost înregistrate 56 de cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, fiind semnalate 6 decese, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de MS. Cazurile sunt din: Dolj - 12, Iași - 10, București - 8, Olt și Teleorman - câte 4, Galați și Ilfov - câte 3, Brăila și Giurgiu - câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoșani, Vrancea, Covasna, Mehedinți și Satu Mare - câte un caz. MS precizează că aceste șase decese au survenit la pacienți care prezentau co-morbidități. Trei dintre decese s-au înregistrat în București și câte unul în județele Iași, Galați și Covasna. În fiecare an, în această perioadă se înregistrează o creștere a numărului de cazuri de infecție cu virus West Nile, care în unele cazuri se soldează cu deces, mai ales la pacienții cu co-morbidități. Conform datelor sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din anul 1996, situația din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenți. Astfel, în anul 2017, în 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate și 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri și 8 decese, mai arată MS.
Gabriel Oprea, audiat la Parchetul General. "Sunt chemat ca martor într-un dosar"
Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea a venit, ieri, la sediul Parchetului General, acesta precizând că a fost chemat ca martor într-un dosar. Oprea a precizat că dosarul în care a fost chemat nu are legătură cu cel ce vizează protestul din 10 august. „Sunt chemat ca martor într-un dosar. Nu (fără legătură cu mitingul din 10 august, n.r.). Vorbim mai multe la ieșire”, a declarat Gabriel Oprea, la intrarea în Parchetul General. Întrebat de jurnaliști cum vede el gestionarea protestului din 10 august, fostul ministru de Interne a evitat să răspundă, precizând că ar putea da mai multe informații la ieșirea din sediul parchetului. De asemenea, Gabriel Oprea a refuzat să spună care este dosarul în care a fost chemat
