MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ilie Bolojan declară război și celorlalte pensii speciale
„În martie vom veni cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu”, a anunțat premierul după ce reforma pensiilor magistraților a trecut de CCR
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, că, la fel ca în cazul magistraţilor, trebuie corectate toate sistemele în care se permite pensionarea la 50-52 de ani şi unde pensia este cât ultimul salariu, precizând că în martie Guvernul ar urma să vină cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu şi în cazul altor categorii care beneficiază de pensii speciale. Bolojan a explicat că este vorba despre angajaţii din Ministerul de Interne, din zona de apărare şi de siguranţă şi ordine publică, însă a subliniat că în toate cazurile va exista o perioadă tranzitorie pentru a nu produce „şocuri” în sistem, dar şi excepţii pentru cei care lucrează în condiţii dificile.
„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50-52 de ani, când un om este în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale şi acolo unde pensia este cât ultimul salariu trebuie corectate lucrurile”, a afirmat, miercuri seară, premierul Ilie Bolojan la Digi 24. Potrivit premierului, acest lucru este necesar nu doar din perspectiva echităţii sociale şi a recâştigării încrederii populaţiei, ci şi din punct de vedere al sustenanalităţii sistemului public de pensii, în condiţiile în care în anii următori vor ieşi la pensie sute de mii de oameni.
„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. Este vorba despre angajaţii Ministerului de Interne, cei din zona de Apărare şi din zona de ordine publică şi siguranţă naţională”, a afirmat Bolojan.
Premierul a precizat însă că există angajaţi din aceste zone care lucrează în condiţii de solicitare fizică ridicată, iar acestea ţin de condiţii dificile de muncă, cum este cazul paraşutiştilor sau jandarmilor „din prima linie”, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi de pensionare mai rapidă. „Există însă şi situaţii în care se poate lucra fără probleme până la 65 de ani, ca de exemplu, la birouri sau în posturi de pază”, a explicat Bolojan.
Întrebat punctual despre un militar care a fost în teatrele de operaţiuni din Irak sau Afganistan, dacă acesta se poate pensiona mai devreme, Bolojan a spus că vor fi discuţii cu specialişti din sistemele respective şi se va stabili pentru fiecare în parte, acolo unde există condiţii dificile, cum trebuie acţionat. „Ca principiu, ieşirea la pensie la 48-50 de ani şi pensia cât ultimul salariu nu mai pot fi suportate. Celelalte lucruri trebuie reglate, va fi însă o perioadă tranzitorie, ca şi la magistraţi, aşa încât să nu existe şocuri în sistem, prin plecări bruşte”, a spus Bolojan.
Premierul a punctat că, similar magistraţilor, şi în celelalte sisteme de pensii speciale cei aflaţi în prag de pensionare şi care îndeplinesc deja condiţiile de ieşire la pensie să poată beneficia de prevederile legii anterioare.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte treptat, ajungând la 65 de ani, ca în sistemul de pensii publice. La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
CCR a explicat că obiecţia ICCJ este „neîntemeiată” întrucât Guvernul şi-a angajat răspunderea cu respectarea Constituţiei. Potrivit judecătorilor, dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu. Preşedintele Nicuşor Dan a salutat decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor, apreciind că recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societate.
Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă. Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Mai poate obține România suma alocată prin PNRR?
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat miercuri că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. ”S-a făcut dreptate şi este ceva aşteptat de mult timp pentru români. Deci, deja este un lucru foarte important”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, în emisiunea România Politică de la Prima News.
Ministrul anunţă că a notificat Comisia Europeană cu privire la această respingere de la CCR a contestaţie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ”Am notificat astăzi, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic şi am anunţat ce vom face ca procedură şi anume, Ministerul Muncii va finaliza noua versiune de cover note. Cover Note înseamnă documentul prin care probăm îndeplinirea jalonului, pe care îl vom încărca în sistemul de comunicare cu Comisia Europeană, deci oficial, imediat cum se promulgă legea. Ăsta este un prim demers”, a spus ministrul.
Dragoş Pîslaru a menţionat că al doilea demes este ”o scrisoare prin care vom încerca să justificăm faptul că întârzierele au fost mai degrabă procedurale, nu pe fond, pe conţinut”. ”Acesta este un demes important pe care îl vom pregăti şi vedem cum anume putem după aceea discuta cu Comisia Europeană, cerându-le să se uite şi pe dovezile pe care le încărcăm. Dar ca să fie foarte clar, una este că vom face toate diligenţele ca să putem într-adevăr aduce argumente pentru recuperarea banilor şi cealaltă este că avem în mod obiectiv o depăşire de termen, deci după 28 noiembrie”, a mai spus ministrul Investiţiilor.
Dragoş Pîslaru a anunţat că va merge la Bruxelles, săptămâna viitoare. Ministrul a mai spus că în acest moment nu poate estima şanse pentru că ”discuţia nu este o negociere ca la piaţă cu Comisia Europeană”. ”Ei au ca argument legal că n-am respectat termenul din regulament de 28 noiembrie pentru promulgare iar noi vom încerca să spunem că reforma totuşi a fost îndeplinită, cea ce e obiectivul PNRR şi încă un lucru care este substanţial şi foarte important, faptul că demersurile guvernamentale au fost făcute în timp util”, a spus el.
Ministrul i-a dat o replica preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, care afirmase, după decizia CCR, că de acum încolo, e treaba ministrului Dragoş Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem banii europeni din PNRR. ”În ceea ce înseamnă PNRR-ul, nu aveam neapărat nevoie să îmi zică cineva că trebuie să mă apuc de treabă. Deja fac asta şi o fac bine şi dacă era vorba să facă cineva treabă, trebuiau să facă guvernele anterioare şi eventual să lucreze şi să-şi facă treaba judecătorii CCR şi să nu aibă treabă CSM şi ÎCCJ. Ca să fiu foarte clar cu acest subiect”, a răspuns Dragoş Pîslaru.
Ministrul Apărării: Poţi să reduci major cheltuieli fără să afectezi nucleul Armatei Române
Patru piloţi de F-16 trimişi pentru trei ani de zile la un curs de pregătire în Statele Unite primiseră 575.000 de dolari pentru închiriere a maşinii, a detaliat Miruță
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că patru piloţi de avioane F-16 care au fost trimişi pentru trei ani în SUA, la pregătire, primeau aproape jumătate de milion de dolari doar pentru a-şi închiria o maşină pe perioada şederii, pentru a se deplasa de la domiciliu la baza de pregătire. Miruţă a anunţat că a dispus ”schimbarea acestei situaţii”. ”Vă dau doar un exemplu şi vi-l dau pentru că astăzi am dispus schimbarea acestei situaţii, care e strigătoare la cer şi, dacă vreţi, este un exemplu despre cum poţi să reduci major cheltuieli fără să afectezi nucleul Armatei Române. Patru piloţi de F-16, trimişi pentru trei ani de zile la un curs de pregătire în Statele Unite, primiseră 575.000 de dolari pentru închiriere a maşinii, în Statele Unite. 70.000 de dolari pe an, 4.000 şi ceva pe lună, asta înseamnă aproape două maşini pe an. Cu 30-40 de mii poţi să iei o maşină decentă, ca să te deplasezi de unde stai”, a declarat Radu Miruţă, miercuri seară, la Antena 3.
Ministrul Apărării a apreciat că, cu aceşti bani, ofiţerii puteau cumpăra o maşină la 6 luni şi că nu suferă nimeni dacă suma este scăzută. ”La o jumătate de an cumpărai o maşină şi o aruncai. Nici nu mai luai beneficiul din faptul că o vinzi. Da, da, suma e mare. Este enormă. Suma asta de bani s-a redus din dispoziţia asta semnificativ. Nu lăsând oamenii aia să meargă cu bicicleta, că sunt ofiţerii Armatei române, sunt ofiţerii Armatei care au o valoare fantastică. Armata Română investeşte în pregătirea lor acolo. Dar nu suferă ei cu nimic, dacă se scade suma asta major, nu suferă militarii român cu nimic, în schimb câştigăm la buget aproape jumătate de milion de dolari”, a declarat Radu Miruţă.
Sorin Grindeanu, despre rămânerea PSD în coaliţie: Suntem în curs de evaluare
Ce spune social-democratul despre posibilitatea de a deveni premier
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susţine că social-democraţii sunt ”în curs de evaluare” dacă mai rămân sau nu în coaliţie, el precizând că, dacă propunerile PSD la buget nu vor fi luate în seamă, atunci evaluarea va fi negativă.
Sorin Grindeanu a afirmat, miercuri seară, la Digi24, că PSD este în curs de evaluare, el motivând că nu poate fi de acord ca veniturile românilor să mai scadă. Întrebat dacă evaluarea se referă la rămânerea PSD în coaliţie, Grindeanu a răspuns: ”Evident”. Sorin Grindeanu a spus că toate condiţiile puse de PSD vor conta în această evaluare şi că orice partid responsabil face astfel de analize.
”O să vedem. Orice partid responsabil îşi pune această problemă. Atâta timp cât se discută bugetul, iar dacă aceste măsuri pe care şi le doreşte PSD nu sunt luate în calcul evident că evaluarea e una negativă”, a explicat Sorin Grindeanu. Preşedintele PSD a declarat, miercuri, că în aceste zile se vor reuni liderii coaliţiei pentru a avea primele discuţii pe tema bugetului. El a precizat că PSD nu renunţă la pachetul de solidaritate, care înseamnă undeva până în 3,5 miliarde, care cuprinde măsuri pentru pensionari, cu acel ajutor one-off, CASS-ul pentru mame, veterani, foştii deţinuţi politici, persoanele cu dizabilităţi.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi seară, că a evitat să răspundă partenerilor de coaliţie la şirul de ”acuze gratuite” care i-au fost aduse şi susţine că orice propunere adusă de partide pentru buget poate fi luată în calcul, atâta timp cât vine cu sursa de finanţare. ”Nicio propunere care nu are o soluţie de finanţare nu va fi acceptată”, a afirmat premierul.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a declarat, întrebat dacă se vede premier în 2027 aşa cum spune protocolul coaliţiei, că în politică două săptămâni sunt multe şi că „până la anul mai este”.
”Deci nu vă vedeţi premier?”, a întrebat moderatorul. ”Nu am spus de mine. Protocolul prevede ca PSD să dea prim-ministru în aprilie 2027. Cum nu spune că Bolojan trebuie să fie prim-ministru de la PNL. PNL trebuie sa dea premierul. Nimeni nu-i de neînlocuit. Chiar nici domnul Bolojan”, a afirmat Sorin Grindeanu.
În spaţiul public se vorbete tot mai des despre ruperea coaliţiei de guvernare, PSD având o consultare a membrilor cu privire la a mai rămâne sau nu la guvernare.
Politolog: Există riscul ca, în memoria colectivă a liderilor europeni, România să dispară
Politica externă a României este într-o derivă accentuată, cu pierdere masivă de viteză pe toate planurile, gafe majore şi o lipsă de iniţiativă absolut îngrijorătoate. Aceasta este concluzia după un dialog franc cu Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. În mod grav, preşedintele Nicuşor Dan a lipsit, până acum, de la numeroase întâlniri oficiale şi informale ale liderilor europeni, ceea ce a dus la dispariţia României de pe harta mentală a establishmentului continental, afirmă profesorul Carp.
Anunţul participării la Conferinţa de Pace a lui Trump s-a făcut intempestiv, fără consultări şi coordonare cu partenerii europeni şi fără o agendă clară a lui Nicuşor Dan acolo. Nici cu vecinătatea apropiată nu există relaţii. Preşedintele român nu s-a văzut cu liderul opoziţiei maghiare, nu se ştie să fi programat o întâlnire cu preşedintele Poloniei, iar despre întrevederi cu preşedinţii Bulgariei şi Turciei, unde să se discute revitalizarea cooperării la Marea Neagră, de asemenea nu se ştie nimic. Este obligatoriu şi ultra-urgent, de asemenea, ca Nicuşor Dan să meargă la Kiev, pentru a reapropia România de Ucraina, atrage atenţia profesorul Radu Carp.
Acesta spune că, pe masa şefului statului, ar trebui să se afle rapoarte de cel puţin patru tipuri: economic, politic, de securitate şi referitor la politica externă. E foarte greu de spus dacă aceste rapoarte există, ţinând cont de felul în care se mişcă Nicuşor Dan.
Cel mai probabil, asistăm la o lipsă de interes cuplată cu incapacitatea de a se adapta vitezei cu care se mişcă lucrurile din partea Administraţiei Nicuşor Dan, spune interlocutorul. Ne-am autoizolat prin inacţiune. Dar această atitudine nu este câştigătoare, chiar dacă, deocamdată, locul României pe hartă nu e ameninţat.
O altă problemă extrem de spinoasă care frământă Europa în acest moment e cea a competitivităţii. Din nou, Nicuşor Dan s-a dus la întrunirea informală a liderilor UE, dar n-a explicat clar despre ce e vorba. România nu mai e competitivă azi din cauza preţului foarte mare al energiei. Actualii lideri ai ţării nu dau semne că sunt preocupaţi de problemă, deşi este una fundamentală pentru supravieţuirea UE. Şi aici am putea deveni interesanţi dacă am arăta că, prin exploatarea noilor zăcăminte de la Marea Neagră, putem contribui la reducerea costurilor energiei în UE. Nici acest lucru nu e explicat la nivel european.
Profesorul Radu Carp este specializat în regimurile politice europene, teorii ale integrării europene, dreptul constituţional al UE, studierea populismului şi e membru al Departamentului de Politici Publice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
Premier: Avem peste 700 de primării care nu vor avea nevoie de reorganizări de personal, dar şi celelalte, da
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, despre reforma administrativă, că avem peste 700 de primării care nu vor avea nevoie de reorganizări de personal, dar şi celelalte primării crede că pot face paşi importanţi pentru dezvoltare, el arătând că primăriile trebuie să existe pentru a face proiecte pentru oameni şi condiţii mai bune şi servicii mai bune şi nu să avem doar cetăţeni care plătesc impozite.
”În proiectul de reforma de administraţie, pe lângă auditul de personal care trebuie făcut, sunt foarte multe prevederi care ţin de decentralizarea unor decizii către autorităţile locale, de creştere a capacităţii acestora de a-şi exercita competenţele administrative în domeniul urbanismului, în domeniul colectării impozitelor, în domeniul politicilor publice locale, în aşa fel încât să nu fie doar o reducere a bazei de cheltuieli care, nu trebuie să ne ascundem, este corect să se facă acolo unde cheltuielile de personal sunt nejustificate, pentru că se fac din banii cetăţenilor sau din banii împrumutaţi pentru care plătim dobândi foarte mari”, a spus premierul Ilie Bolojan, la Digi24, despre reforma administraţiei, pusă în transparenţă decizională. Şeful Executivului a arătat că autorităţile locale trebuie să fie factor de dezvoltare pentru comunităţile lor, în aşa fel încât primăriile să existe pentru a face proiecte pentru oameni şi condiţii mai bune şi servicii mai bune şi nu să avem doar cetăţeni care plătesc impozite. ”Avem multe primării care sunt factor de dezvoltare transpolitic, din toate zonele, din toate regiunile şi avem peste 700 de primării în această situaţie care nu vor avea nevoie de reorganizări de personal, dar şi celelalte cred că pot face paşi importanţi pentru aceşti factori de dezvoltare”, a subliniat premierul.
