MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Iancu: Gazele naturale pentru populație nu se mai scumpesc până la primăvară
Prețul gazelor pentru populație nu va mai crește în această iarnă, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va analiza o eventuală modificare a tarifelor în cursul lunii martie, a declarat, ieri, președintele comisiei de anchetă privind activitatea ANRE, deputatul Iulian Iancu
Întrebat dacă prețul gazelor va crește de la 1 noiembrie, așa cum a declarat fostul președinte al ANRE, Niculae Havrileț, Iancu a răspuns: "Dacă domnia sa mai era președinte, se întâmpla acest lucru. Din informațiile mele, noul comitet de reglementare al ANRE a luat decizia să facă această analiză în cursul lunii martie, după ce trece și vârful de iarnă. Deci, nu mai fi o creștere", a spus Iancu. La finele lunii septembrie, fostul vicepreședinte al ANRE Emil Calotă a declarat că prețul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui să urce cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condițiilor din piață.
Ulterior, fostul președinte al ANRE Niculae Havrileț a precizat că decizia va fi luată spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea să intre în vigoare de la 1 noiembrie.
Din 23 octombrie, funcția de președinte al ANRE a fost preluată de Dumitru Chiriță.
Băsescu: Armatele statelor membre UE au 178 de tipuri de armament, armata SUA are 30
Integrarea forțelor armate este esențială pentru ca Uniunea Europeană (UE) să-și poată rezolva problemele de securitate și să poată apăra flancul estic, în contextul în care statele membre au 178 de tipuri de armament, în timp ce cea mai mare armată a lumii, cea a Statelor Unite, are doar 30, a declarat joi fostul președinte al României, Traian Băsescu. ”UE își poate apăra singură flancul estic, cu condiția integrării fortelor armate. O integrare a cercetării militare este esențială. Cheltuim toți bani ca să aflăm același lucru. (...) Armatele statelor membre UE au 178 de tipuri de armament. Cea mai mare armată a lumii, cea a Statelor Unite, are 30. Mai devreme sau mai târziu, contribuabilii o să întreebe: de ce investim atâția bani în apărare și nu suntem capabili să ne apărăm și strigăm să vină americanii să ne apere?”, a afirmat Băsescu. El a atras atenția că Federația Rusă are un buget destinat apărării de 57 miliarde euro, în timp ce statele membre UE au un buget total de 227 miliarde euro. ”Polonia țipă să vină americanii, ne atacă rușii. Romania țipă și ea să vină americanii. Vreau să vă asigur ca americanii vor veni oricum în Europa. (...) De ce ni se pare că nu suntem în securitate? Pentru că nu vrem să integrăm forțele armate”, a aspus Băsescu. Fostul președinte a atras atenția că accelerarea proceselor de integrare e soluția UE în fața unui număr tot mai mare al crizelor care vor veni în viitor. Totodată, Băsescu consideră că România are obligația demarării procesului de aderare la zona euro, în condițiile în care îndeplinește toate condițiile Tratatului de la Maastricht. ”A face din menținerea monedei naționale un obiectiv de identitate națională este greșit. Una din esențele UE este moneda unică, aici ești sau nu ești parte a UE. (...) România a avut două mari obiective, intrarea în NATO și UE, dar nu l-a stabilit încă pe al treilea”, a declarat Băsescu.
Un deputat PSD propune creșterea limitei de viteză pe drumurile naționale și europene
Deputatul PSD Mihai Weber a depus la Parlament o propunere legislativă, de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice. Documentul propune modificarea limitei de viteză pe drumurile naționale și europene, în interiorul localităților. Limita de viteză, care acum este de 50 km/h, va fi mărită la 60 km/h, pentru toate categoriile de autovehicule. Exceptate de la această prevedere sunt orașele și municipiile, unde limita de viteză de 50 km/h va fi modificată doar cu avizul poliției rutiere.
“Cu acordul administratorului de drum, acolo unde este posibil, viteza poate fi crescută până la 80 de km/h, dar doar pentru autovehiculele din categoria A și B. Scopul acestei reglementări vizează în primul rând fluidizarea traficului și vine în sprijinul transportatorilor și investitorilor, care astfel vor reduce semnificativ timpul de transport al mărfurilor. Pentru ceilalți participanți la trafic, persoane fizice, această măsură va diminua în mod considerabil timpul petrecut la volan, având ca efect reducerea oboselii și o probabilitate mult mai mică de producere a unor evenimente în trafic “, a declarat deputatul PSD Mihai Weber, citat de Agerpres.
Șefa instanței supreme, atac la legile Justiției: Retrimiteți proiectul la minister
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Comisiei speciale să permită Ministerului Justiției finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator în cazul legilor Justiției și să retrimită acestuia proiectul.
Într-un comunicat transmis joi Agerpres, Cristina Tarcea spune că proiectul legilor Justiției a constituit un amplu subiect de discuție în spațiul public în ultima perioadă, lucru normal din moment ce o societate democratică nu poate funcționa fără o justiție puternică și independentă. Tarcea susține că independența și eficiența sistemului judiciar au fost exigențe pe care România a trebuit să le îndeplinească și arată că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a remedia deficiențele reformei sistemului judiciar și pentru a combate corupția.
"În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale Mecanismului este nevoie de 'o combinație de măsuri legislative și instituționale'. Or, aceasta presupune în primul rând transparență, cooperare și dialog interinstituțional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispozițiilor legale în baza cărora acest mecanism funcționează. Ieri, ministrul Justiției, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, a anunțat că, deși urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în fața acestei comisii. Întregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 și 317 adoptate în anul 2004 demonstrează că nu a existat transparență, cooperare și dialog interinstituțional și că nu au fost respectate dispozițiile legale care reglementează mecanismul de elaborare și adoptare a actelor normative", declară Tarcea. Astfel, potrivit art. 74 alin.1 din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. "Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care și-a asumat-o, ministrul Justiției a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituite în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaților și Senat la 27 septembrie 2017 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. Din declarația publică a inițiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate și în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale", precizează Cristina Tarcea.
Salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018
Salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, potrivit unei hotărâri de guvern pe care ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a prezentat-o spre primă lectură, tot ieri, la începutul ședinței Executivului. "Vă propunem astăzi o hotărâre de guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut pe țară să crească la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1.550 de lei de la 1 ianuarie 2018, în condițiile în care, la vremea respectivă, nu fusese luată în calcul întoarcerea sarcinii fiscale de la angajator la angajat", a declarat Lia Olguța Vasilescu la începutul ședinței de la Palatul Victoria.
Tot spre primă lectură, ministrul Muncii a prezentat și un proiect de ordonanță de urgență prin care "indemnizația minimă de creștere a copilului va crește, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233, cât este în prezent". "Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată pe viitor la salariul minim, ci la indicele social de referință (ISR), care este astăzi 500 de lei, iar indemnizația minimă va fi de două ori și jumătate ISR", a explicat Vasilescu.
Ministrul a venit, totodată, și cu propunerea de amânare a măsurii privind venitul minim de incluziune "cu un an de zile până la data de la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit".
Guvernul declanșează atacul la Pilonul 2 de pensii!
Pe de altă parte, Olgu’a Vasilescu, a anunțat că, începând cu anul viitor, contribuția pentru Pilonul II de pensii scade de la 5,1% în prezent la 3,7%.
Vasilescu a susținut, la începutul ședinței de guvern de joi, că nu va fi "afectată valoarea nominală din prezent". "Mai precis, suma care este achitată astăzi către administratorii Pilonului II de pensii va fi cel puțin aceeași la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creșterii salariului brut cu 20%", a argumentat Lia Olguta Vasilescu
