MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Guvernul ia în calcul impozitarea progresivă a pensiilor speciale
De asemenea, Executivul ar putea tăia finanțarea pentru programe cu măsuri sociale
Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea impozitării progresive a pensiilor speciale, ca modalitate de a reduce impactul asupra actualului buget, astfel încât la rectificarea bugetară anunțată la sfârșitul lunii să se încadreze în deficitul de 3%, potrivit unor surse din PSD. Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici analizează măsurile pe care trebuie să le aplice pentru a scădea deficitul bugetului de stat la 3% din PIB, limita acceptabilă conform normelor UE. Acestea vor fi anunțate la sfârșitul lunii iulie, odată cu rectificarea bugetară, au explicat sursele citate. Astfel, din cei 11 miliarde de lei, care reprezintă deficitul bugetar actual, ministrul Finanțelor plănuiește tăierea a 7 miliarde de lei din cheltuielile Guvernului, pentru a se încadra în ținta de deficit de 3%, adică 4 miliarde de lei, conform surselor social-democrate. Una dintre măsurile luate în considerare de Executiv pentru reducerea deficitului bugetar este impozitarea progresivă a pensiilor speciale, conform surselor menționate. De asemenea, Guvernul ar putea tăia finanțarea pentru programe cu măsuri sociale. Unul dintre acestea ar putea fi cel cunoscut drept "Primul Ghiozdan", prin care copii din clasa I și clasa pregătitoare ar trebui să primească un ghizodan cu rechizite. Pentru a implementa programul, Ministerul Educației a avut alocat în bugetul pe 2019 peste 9.300.000 lei. În același timp, ministrul Finanțelor ia în considerare restructurarea unor agenții guvernamentale pentru a eficientiza activitatea lor și costurile implicate, au explicat sursele social-democrate. Eugen Teodorovici a afirmat, marți că unele ministere sunt "supradimensionate". El a oferit exemplul Ministerului Economiei, cu mii de companii în subordine, care nu își justifică prezența în economie, unele cu un singur angajat și care „atârnă de ani de zile”. Acesta a explicat că va avea în vedere eficientizarea administrației publice, a personalului din ministere, nu va face restructurări în alte domenii bugetare ca educația sau sistemul medical. Oficialul din Guvern a anunțat, marți seară, că deficitul de 1,4% consemnat după primele cinci luni a fost anticipat la începutul acestui an și nu reprezintă o surpriză, precizând că unul dintre factori este majorarea salariilor. Luna trecută, Comisia Europeană avertiza România că, din cauza modificărilor aduse Legii bugetului, evoluția salarială este mult prea mare în comparație cu productivitatea țării. Oficialul european Isabel Grilo a susținut că România riscă să devieze de la ținta privind deficitul bugetar de 3%.
Cum explică banca centrală creșterea prețurilor
Consiliul de Administrație al BNR consideră căi Inflația a fost influențată de taxa din telecomunicații, creșterilor salariale și cerere
Consiliul de Administrație al BNR remarcă, în comunicatul privind politica monetară, influența asupra inflației a noii taxe din sectorul telecomunicațiilor, alături de creșterile de prețuri ale unor produse agroalimentare sau majorarea costurilor salariale. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a respins, însă, ideea unei inflații galopante în următoarea perioadă, la briefingul care a urmat ședinței Consiliului de Administrație. „Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidențiată în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2019. Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale și bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent rămâne preocupantă. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale - inclusiv în contextul războiului comercial și al Brexit -, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale. Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, arată comunicatul BNR. În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Ludovic Orban: Teodorovici sechestrează banii companiilor private
Ludovic Orban îi cere premierului Viorica Dăncilă să solicite ministrului Finanțelor Publice să achite imediat datoriile statului către companii, susținând că Eugen Teodorovici sechestrează banii companiilor private și amână intenționat să le dea banii înapoi din TVA. "Ministrul mincinos și fanfaron al Finanțelor Publice, Orlando Teodorovici, fură din banii companiilor pentru a se împopoțona cu realizarea planului de încasări în condițiile în care nu mai are bani pentru a susține cheltuielile nesăbuite ale guvernului Dăncilă. În luna iunie, Orlando Teodorovici a luat cu japca banii companiilor și a amânat în mod intenționat și cu premeditare rambursarea sumelor încasate din TVA datorate acestor companii. Gândirea comunistoidă a acestui bufon de ministru, care nu înțelege o iotă din modul în care funcționează mediul privat, îl face să trateze abuziv și discreționar banii celor mai importanți contribuabili din economie", spune Ludovic Orban. Acesta mai spune că: "În iunie, companiile care duc greul economiei și care au nevoie de banii lor pentru finanțarea activităților economice zilnice nu au primit nicio tranșă din rambursarea de TVA și au fost practic jefuite de ministerul Finanțelor Publice care le-a folosit banii în alte scopuri. Ministrul Teodorovici își bate joc de companiile private, încălcând grav principiul unui tratament egal între instituțiile statului și contribuabili. Atunci când o companie sau un cetățean întârzie la plata unei datorii fiscale, comisarii sovietici care conduc astăzi Finanțele Publice acționează imediat și blochează conturile contribuabililor, îi execută silit și le percep dobânzi și penalități pentru fiecare zi de întârziere. În schimb, când statul nu-și achită obligațiile către companii și contribuabili mai mult de o lună de zile, nu se întâmplă nimic, ba mai mult, miniștrii actuali amână cu premeditare aceste plăți pentru că se cred vătafi pe economia românească și pe munca oamenilor cinstiți". Ludovic Orban îi cere premierului Viorica Dăncilă să solicite ministrului Finanțelor Publice să achite imediat datoriile statului către companiile care asigură bunul mers al economiei românești și bunăstarea angajaților lor. "România nu mai poate continua cu acest fel de guvernare haotică și abuzivă care acționează în mod deliberat și cinic împotriva sectorului privat, gripând singurele motoare de dezvoltare economică sănătoasă", mai spune Orban.
BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 2,50%
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, ieri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Aceasta este a opta oară consecutiv când BNR decide păstrarea ratei dobânzii la acest nivel. Totodată, BNR a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare. În plus, consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceasta este a opta oară când BNR decide menținerea ratei dobânzii la 2,50%. În ședintele din 15 mai, 2 aprilie, 7 februarie, 8 ianuarie, noiembrie 2018, octombrie 2018, august 2018 și iulie 2018, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an. În 7 mai 2018, BNR a decis creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an. Decizia a fost luată în contextul în care rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut ușor în mai, la 4,10%, după ce urcase în aprilie la 4,11%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).
Suntem peste media UE la rata de angajare a absolvenților de studii superioare
România este peste media Uniunii Europene la rata de angajare a absolvenților de studii superioare, cu un nivel de 88,9%, fiind imediat înaintea Marii Britanii, unde acest indicator este de 88,4%, potrivit datelor aferente anului 2018 publicate joi de biroul european de statistică Eurostat. Rata de angajare a tinerilor cu vârste de 20-34 de ani din Uniunea Europeană care au urmat un nivel de educație terțiar în ultimii trei ani a fost de 85,5% în 2018, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din 2017, dar cu 1,4% sub nivelul maxim de 86,9% atins în 2008. Statele membre cu cele mai ridicate niveluri ale ratei de angajare a proaspăt abosolvenților de studii superioare sunt Malta (96,7%), Olanda (94,8%), Germania și Luxemburg (94%). În schimb, în patru state membre aceste rate au fost anul trecut sub nivelul de 80%: Spania (77,9%), Croația (75,2%), Italia (62,8%) și Grecia (59%). Tinerii cu un nivel terțiar al educației au înregistrat cele mai ridicate rate de angajare și au fost mai bine protejați de riscul de șomaj decât tinerii care au intrat pe piața muncii cu niveluri mai scăzute de educație.
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,21%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,21%, cel mai mai scăzut nivel din ultimele trei luni, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,23%, pentru a 10-a oară consecutiv. Joi, acesta a coborât la 3,21%, cel mai scăzut nivel din 22 martie, când a fost 3,16%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,36%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.
Deutsche Bank pregătește o restructurare de 5 miliarde de euro
Deutsche Bank pregătește o amplă restructurare, care va costa banca până la 5 miliarde de euro, iar cele mai ample măsuri vor fi luate la operațiunile de investment bank, au declarat miercuri surse apropiate situației, transmite Reuters. Directorul general al băncii, Christian Sewing, a semnalat în luna mai că va avea loc o restructurare de mare amploare, el promițând atunci acționarilor ”reduceri drastice” la banca de investiții. Promisiunea a avut loc după ce Deutsche Bank nu a reușit un acord de fuziune cu Commerzbank. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, se pregătește să renunțe la 15.000-20.000 de locuri de muncă, respectiv la mai mult de unul din cinci dintre cei 91.500 de angajați. Cea mai mare parte a desființărilor de posturi vor avea loc în afara Germaniei, pentru că au ca țintă banca de investiții, divizie care nu a mai obținut profit de la criza financiară din 2008, a spus o persoană apropiată planurilor. Reorganizarea reprezintă o recunoaștere a faptului că Deutsche Bank nu a reușit să țină pasul cu băncile mari de pe Wall Street, precum JP Morgan Chase și Goldman Sachs. Suma estimată pentru restructurare mărește probabilitatea ca banca să raporteze o pierdere pentru 2019, a mai spus sursa, ceea ce înseamnă că Deutsche Bank va fi neprofitabilă în patru din ultimii cinci ani.
Boeing promite despăgubiri de 100 de milioane de dolari
Boeing a promis miercuri 100 de milioane de dolari pentru a ajuta familiile afectate de accidentele fatale a două avioane 737 MAX din Indonezia și Etiopia, transmite Reuters. Plata, care va fi făcută pe parcursul mai multor ani, este independentă de procesele intentate de familiile celor 346 de oameni care au murit în cele două accidente, care au avut loc în octombrie 2018 și în martie 2019, a declarat un purtător de cuvânt al Boeing. Fondurile nu vor merge direct la familii, ci la autoritățile locale și la organizații non-profit, pentru a ajuta familiile pentru cheltuielile pentru viața de zi cu zi și pentru educație, precum și pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților afectate. Boeing a mai anunțat că va dubla orice donație făcută de angajații săi, până în decembrie. ”Familiile și persoanele apropiate celor aflați la bord au compasiunea noastră și sperăm că acest ajutor inițial le poate aduce consolare”, a declarat directorul general al Boeing, Dennis Muilenburg. Zeci de procese au fost intentate împotriva Boeing de către familiile victimelor accidentelor aeronavelor 737 MAX ale companiilor Lion Air și Ethiopian Airlines. Compania discută un acord în afara justiției cu Lion Air și separat s-a oferit să negocieze cu familiile victimelor Ethiopian Airlines, dar unele familii au spus că nu sunt pregătite pentru un acord.